VIDEO Un été au cinéma - filme la Uranus 144 sub egida Institutului francez

de Ovidiu Draghia @Joi, 22 iulie 2010, 14:51

Un vis - clădiri acvariu şi amintiri din viitor în Bucureşti

de Ovidiu Draghia @Luni, 19 iulie 2010, 11:52

După 20 de ani... Bucureştiul are centru de informare turistică

de Ovidiu Draghia @Vineri, 16 iulie 2010, 15:00

De ce sunt femeile platite mai prost decat barbatii?

de CristiO @Joi, 22 iulie 2010, 11:32

Peste tot in lume femeile sunt platite mai prost decat barbatii, chiar daca discutam despre acelasi job, acelasi volum de munca si aceeasi calificare, singura deosebire dintre tari fiind marimea diferentei dintre veniturile femeilor si cele ale barbatilor.

In Uniunea Europeana, in anul 2007 cele mai mari diferente se inregistrau in Estonia, tara in care barbatii castiga cu 30% mai mult decat femeile. Urmeaza Austria, Cehia, Olanda si Germania cu procente de peste 23%, in timp ce media UE este de 17.5%. La polul opus se situeaza Italia si Malta, zone in care barbatii castiga cu doar 5% mai mult.

In SUA, diferentele sunt mai mari decat in Europa de Vest – in 2007, femeile nu castigau decat 77% din venitul barbatilor, in timp ce femeile de culoare si cele hispanice castiga doar 72%, respectiv 60%.

Cum stau lucrurile in Romania? In octombrie 2007, diferenta medie dintre venitul barbatilor si cel al femeilor era de 10.6% – femeile castigau in medie 1.395 lei brut, iar barbatii 1.560. In octombrie 2009, aceasta diferenta a scazut la 7.8%, fiind una dintre cele mai mici din Europa.

Care este situatia pe domenii: in invatamantul romanesc lucreaza 123.600 barbati si 275.400 femei, diferenta de venit fiind de peste 12% in favoarea barbatilor. In industrie femeile inregistreaza un venit egal cu 71.9% din venitul barbatilor, in sectorul intermedierilor financiare barbatii castiga cu 37% mai mult, iar in comert castiga cu 21.8% mai mult.

De ce sunt femeile mai prost platite decat barbatii? Explicatiile sunt multiple:

1. doar in ultimii 20-25 de ani femeile au inceput sa se preocupe mai intens de propria educatie, astfel ca la nivelul intregii piete a muncii, gradul de educatie al femeilor continua sa fie sub cel al barbatilor. Insa aceasta diferenta scade rapid;

2. cei mai multi dintre sefi sunt barbati, iar salariile femeilor sunt stabilite de catre acestia;

3. o perioada foarte lunga de timp a existat perceptia conform careia barbatii muncesc mai bine si au rezultate mai bune decat femeile, diferentele salariale fiind astfel considerate normale. Schimbarea unui asemenea tip de mentalitate nu se poate face peste noapte;

4. multe femei aleg sa nu isi dezvolte la maxim capabilitatile, concentrandu-se mai mult pe familie. Sa ne gandim doar ca in mediul universitar spre exemplu, la nivel de preparator/asistent/lector si chiar conferentiar, ponderea femeilor este mai mare decat cea a barbatilor, insa la nivel de profesor lucrurile stau invers.

In anii urmatori este de asteptat ca peste tot in lume diferentele sa se reduca, principalul motiv fiind acela ca femeile devin tot mai educate. In Romania, in perioada 2000-2007 numarul femeilor care au absolvit o facultate a fost cu 160.000 mai mare decat cel al barbatilor, in timp ce ponderea femeilor in randul absolventilor a ajuns la 60%. Am explicat mai pe larg aceasta situatie aici.

Nota: sursa datelor – Eurostat si Institutul National de Statistica.

orgonascristian@yahoo.com

A fost publicata lista bursierilor pentru anul scolar 2010/2011

de CristiO @Duminică, 18 iulie 2010, 1:19

Pentru al treilea an consecutiv, Fundatia Dinu Patriciu ofera prin intermediul programelor “Inventeaza-ti viitorul’ si “Orizonturi Deschise” 5.700 de burse atat elevilor de liceu cat si studentilor, suma totala aflata in joc fiind de 15.9 milioane lei sau 4.7 milioane dolari.

Mai jos gasiti cateva detalii pentru fiecare program in parte.

Programul “Inventeaza-ti viitorul”

Demarat in anul 2007, programul ofera 5.500 de burse elevilor si studentilor romani, iar incepand cu acest an sunt oferite inca 100 de burse cetatenilor moldoveni inscrisi la facultatile din Romania.

Bursele lunare au un cuantum de 200 de lei pentru elevi si 300 de lei pentru studenti, valoarea totala a sumei alocate finantarii acestora ridicandu-se la 10.6 mil lei sau 2.66 milioane dolari anual.

Astazi au fost anuntate numele celor 5.000 de elevi care vor primi burse in anul scolar 2010/2011 (le gasiti aici), urmand ca numele celor 600 de studenti sa fie cunoscute in data de 1 octombrie.

Cateva detalii privitoare la competitie:

Bursieri elevi 2010-2011:

Media ultimului candidat selectat pentru bursa (2010-2011) diferentiat pe clase:

a IX-a: 9.72
a X-a: 9.71
a XI-a: 9.56
a XII-a: 9.46

Media mediilor bursierilor nou intrati in program: 9,81

Venitul mediu al bursierilor nou intrati in program este de 223 lei / membru familie.

Impartirea pe sexe: 81% fete, 19% baieti

Cei mai multi bursieri provin din judetele: Suceava (7.32%), Olt (5.49%), Dolj (5.41%), Alba (4.78%), Arges (4.54%), Bacau (4.35%), Salaj (4.23%), Neamt (4.19%) si Bihor (3.66%)

Programul “Orizonturi Deschise”

Aflat in cel de-al treilea an de desfasurare, programul Orizonturi Deschise se adreseaza acelor tineri care doresc sa-si desavarseasca formatia intelectuala si profesionala prin programe de master sau doctorat in universitatile prestigioase ale lumii, dar care, din motive financiare, nu isi pot duce singuri visul la indeplinire.

Pentru anul universitar 2010/2011 au fost oferite 104 burse a cate 15.000 USD, suma totala alocata acestora ridicandu-se la 1.560.000 USD.

Numele bursierilor este disponibil aici, iar principalele date legate de concurs sunt urmatoarele:

- numarul candidaturilor eligibile a fost de 525, mai mult de jumatate dintre candidati fiind acceptati la primele 100 de universitati ale lumii;

- 30 de burse au fost acordate bursierilor selectati in anii trecuti si care urmeaza programe de studiu mai lungi de un an, iar 74 de burse au fost acordate candidatiilor noi;

- pe domenii, cele 104 burse au fost impartite astfel: Stiinte Sociale si Stiinte Umane – 11 burse; Stiinte Economice – 22 burse; Inginerie, Stiinte Exacte si IT – 23 de burse; Medicina, Biologie si Stiintele Mediului – 11 burse; Arhitectura, Design si Arte Plastice – 4 burse Alte Domenii – 3 burse;

- cei mai multi dintre bursieri vor studia in Marea Britanie (43%), Olanda (20%), Franta (8%), Danemarca (6.1%) si SUA (3.8%).

Andrei Secuesu, masterand la Oxford: Cele mai multe dintre cunostintele de baza acumulate in liceu si facultate sunt relevante si aici”

de mihaela.elsner @Miercuri, 14 iulie 2010, 10:16

Andrei Secuesu urmeaza, cu ajutorul unei burse de la Fundatia Dinu Patriciu, un MBA la Said Business School, University of Oxford, program cotat pe locul 14 in lume de catre Financial Times in 2010. El ne vorbeste, in interviul de mai jos, despre cum e sa studiezi la o universitate de un asemenea prestigiu si despre cum aceasta experienta i-a schimbat optica asupra invatamantului romanesc.

FDP: Care sunt principalele caracteristici ale programului de master pe care il urmezi?

Andrei Secuesu: Este un program de 1 an sau 15 luni, in functie de optiunile pe care le alegi pe perioada verii. Programul scolar este aliniat in cea mai mare parte la programul scolar general al universitatii Oxford. Studentii din toate departamentele si de toate varstele (deci si cei de MBA) participa in ,,saptamana 0” din primul trimestru, la fastuoasa ceremonie a inmatricularii. Cele trei trimestre a cate noua saptamani de la Oxford (numite Michalemas, Hillary si Trinity) sunt respectate cu strictete si de studentii de MBA, singura diferenta fiind ca noi avem examene la finalul fiecarui trimestru in timp ce restul studentilor au de obicei examene doar in luna iunie. Una dintre specificitatile programului este accentul care se pune pe responsabilitatea sociala din business si de asemenea pe antreprenoriatul cu tenta sociala (non profit sau care sustine categorii defavorizate) – un aspect total nou pentru mine pe care trebuie sa recunosc ca l-am privit cu scepticism la inceput.

FDP:  Studiezi la Oxford. Cum percepi aceasta experienta, ce aspecte ale organizarii si ale predarii sunt deosebit de performante acolo?

Andrei Secuesu: Pentru cineva ca mine, care a nu a beneficiat de oportunitatea de a studia in strainatate inainte de a veni aici, experienta de la Oxford este perceputa pe mai multe dimensiuni: academic, sportiv, inter-cultural si psiho-social.
Poate cel mai mare castig al sederii mele aici sunt colegii exceptionali de care sunt inconjurat. Unii sunt in clasa mea de la MBA si au fondat companii de micro-finantare in Africa, conduc organizatii caritabile fondate de la zero de ei insisi, au participat la JO de la Beijing, au lucrat pentru Guvernul SUA, sau in cele mai prestigioase banci de investitii sau companii de consultanta. Altii sunt la programul conex de master in finante (MFE) cu care avem unele cursuri in comun si au o intelegere profunda a fenomenelor financiar-economice si la randul lor au un numar impresionant de realizari extra-curiculare. Cu totii sunt prietenosi, gata sa te ajute sau gata sa-ti asculte punctul de vedere si sa invete la randul lor ceva. Este o emulatie pozitiva de idei, sete de cunoastere si dorinta de schimbare care te pune vrand-nevrand in miscare.

FDP: Simti ca ti se deschid usi prin prestigiul universitatii?

Andrei Secuesu: Prestigiul universitatii ajuta enorm. Avem diversi invitati in conferinte sau seminarii pe teme academice sau de business care vin la scoala tocmai datorita faptului ca sunt legati intr-un fel sau altul de reteaua de fosti absolventi ai universitatii. Este de asememea uimitor cata credibilitate iti da faptul ca te adresezi cuiva in calitate de student la Oxford. De exemplu am colegi care au scris fondatorilor unor companii importante pe plan mondial pentru a le cere sprijinul in diverse proiecte sau a le prezenta idei. Au primit raspuns personal a doua zi. Eu sau colegi de-ai mei am avut ocazia sa fim invitati la dineuri impreuna cu decanul scolii si persoane din board-ul sau la conducerea executiva a unor companii sau fonduri de investitii precum Procter&Gamble, Cadburry, Tesco, Goldman Sachs, KKR, Sloane Robinson, etc. Orice discutie purtata in acest cadru cu acesti oameni este de la egal la egal. Masura in care au fost dispusi sa poarte o discuie serioasa , plina de respect si consideratie personala si profesionala este o dovada a valorii pe care o poarta o educatie la Oxford. La o conferinta organzata anual la Said adresata industiei de „private equity” am avut ocazia sa discut cu manageri de fonduri din Londra despre cateva idei pe care le aveam mai de mult in legatura cu oportunitati de investitii in Romania. Eu le prezentam ideile mai mult ca sa ma autotestez sau sa vad cam cum se poarta o discutie insa ei mi-au spus imediat : „asta ar putea merge, contacteaza-ma sa discutam detalii” sau „ te voi pune in legatura cu cineva care se ocupa exact cu asta, suna-ma maine”. Am ramas uluit, oamenii aceea imi dadeau credit automat si aveau incredere ca pot realiza ideeile expuse. In mod cert o buna parte din asta se datora faptului ca ma prezentam ca student la Oxford.

Apartenenta la unul dintre colegiile universitatii, fiecare dintre acestea cu traditiile si istoria sa, este de asemenea un beneficiu specific acestui loc. Interactiunea cu studenti din alte departamente (fizica, sociologie, arta cinematografica, literatura, chimie, medicina, robotica), toti de o inalta pregatire in domeniu, iti poate oferi o gama mult mai variata de idei si puncte de vedere, unele cu aplicabilite directa in afaceri. Nu in ultimul rand, posibilitatea de a participa la conferinte si seminarii, unele intr un cadru mai restrans la un colegiu sau departament iar altele de dimensiuni mai mari organizate in Sheldonian Theatre iti ofera sansa unica de a pune o intrebare unor personalitati  care au schimbat sau schimba istoria  precum George Soros, Pervez Musharaf, John Snow, etc sau  profesori si practicieni reputati precum Mohamed El-Erian (CIO PIMCO) , John Campbell (economist Harvard) sau Frank Diebold (economist/econometrician UPenn).

FDP: Cand te-ai hotarat sa aplici pentru acest program si cat de mult te-a influentat in procesul de aplicare existenta burselor FDP?

Andrei Secuesu: Imi doream de mult sa pot sa imi completez educatia cu studii in strainatate iar un MBA a venit ca o alegere naturala in acest moment al carierei mele. Existenta burselor FDP nu m-a influentat la aplicare, eram determinat sa gasesc finantare intr-un fel sau altul daca voi fi admis. Cred ca aceasta este una dintre principalele piedici insa a studentilor capabili din Romania : multi nici macar nu aplica deoarece anticipeaza ca nu isi vor putea permite costul studiilor, fara sa relalizeze ca odata admis este mult mai usor sa cauti fintantare si sa ceri sprijinul diferitelor fundatii sau organizatii care ofera asa ceva. As putea face aici o analogie cu sportul. Antrenorul meu (de polo) imi spunea de multe ori : „prima conditie ca sa marchezi gol este sa sutezi la poarta”. La fel si la admiterea la universitati de top : prima conditie sa ajungi acolo este sa aplici ! Existenta unor burse ca cele ale FDP este foarte importanta. Ea va ajuta ca in timp sa dispara acest complex al lipsei banilor si va face ca cei mai buni studenti sa se incumete sa aplice.

FDP: Stiai de bursele ,,Orizonturi Deschise” ale fundatiei de  dinainte de a aplica sau ai aflat dupa ce ai inceput sa cauti finantare?

Andrei Secuesu: Eram admis deja si imi cautam finantare. Mama mea a vazut un interviu cu doamna Tincuta Baltag intr-un ziar online si asa am aflat de existenta burselor.

FDP: Cum privesti, dupa experienta britanica, sistemul de invatamant din Romania?

Andrei Secuesu: Sistemul de invatamant romanesc sufera in special in ceea ce priveste insasi increderea participantilor din sistem in el. Sistemul nu este luat in serios nici de catre studenti, nici de catre unii profesori si nici de catre angajatori. Studentii (majoritatea, nu toti) incearca tot posibiliul sa pacaleasca sistemul si considera ca tot ce se preda este oricum irelevant pentru „viata reala” (parere falsa din punctul meu de vedere) astfel incat scoala devine dupa parerea lor doar o etapa oarecum incomoda dar total nefolositoare. Profesorii nu se iau in serios pe ei insisi, nici ei nu cred in relevanta materiilor lor, lucru care dupa parerea mea provine din sistemul gresit de promovare a cadrelor universitare, bazat nu pe rezultate de cercetare academica ci pe varsta si nu de putine ori pe nepotism. Angajatorii, in special cei de stat, nu pun pret pe pregatirea profesionala si nu testeaza riguros la angajare cunostiintele candidatului astfel incat cercul vicios continua deoarece candidatii slab pregatiti care nu au depus nici un efort in timpul universitatii constata ca se pot angaja fara probleme.

Rezultatul? Performanta inexistenta a companiilor romanesti pe plan international si a statului roman in gestionarea banului public. Aici la Oxford sistemul, fara sa fie perfect, este cu mult mai credibil. Multi dintre profesori publica in mod regulat in cele mai prestigioase jurnale academice. Altii au relatii stranse cu „industria” si ofera consultanta pe probleme practice pentru guvern sau companii. Altii ocupa de asemenea posturi in consiliile de administratie a diverse companii sau au propria afacere legata de domeniul in care predau.

FDP:  Ai simtit sistemul de invatamant din tara ca pe o piedica sau ca pe un sprijin in calea evolutiei tale, in ceea ce priveste deprinderile de studiu, competetnele si cunostintele acumulate?

Andrei Secuesu: Ma bucur in mod deosebit ca imi adresati aceasta intrebare. Eu am absolvit liceul I.L. Caragiale din Bucuresti iar apoi facultatea ASE, Finante-Banci urmata de masterul in finante Dofin, tot la ASE. Pot spune cu mana pe inima ca (cel putin in ceea ce ma priveste) cele mai multe dintre cunostintele de baza acumulate in liceu si facultate sunt relevante si aici. Am avut norocul sa lucrez, atat in liceu dar mai ales in facultate cu profesori care erau mereu conectati la ultimele metode, descoperiri si publicatii academice din strainatate. Singurul corolar la ce am afirmat mai sus ar fi ca aceasta se aplica cu precadere la profesorii care erau legati de materii cu o mai mare incarcatura matematica (probabil un avantaj al scolii romanesti) si mai putin pentru restul materiilor „mai soft”.

Si pentru noi studentii ( la ASE de exemplu, si cand spun ASE probabil e necesar sa mentionez ASE – Finante-Banci) era mereu o teama fantastica de a nu ramane in urma fata de „ce sa face afara” si astfel mereu eram in competitie de a afla lucuri noi, de a citi, de a intreba profesorii. Cred ca aceasta panica de a nu fi cumva inapoiati fata de ce ne imaginam noi ca ar fi standardul ne-a ajutat foare mult. De asemenea, cred ca accentul care se pune in Romania pe partea cantitativa (ma refer la partea matematica, de calcul) te poate ajuta sa te diferentiezi in strainatate. Mie aici imi vin mereu in minte colegi de la facultate sau de la programul de master in finante Dofin care imi dau seama ca s-ar fi descrucat excelent si la Oxford, concurand cu cei mai buni studenti din atatea tari. Astfel, cunostintele din cadrul sistemului de invatamant din Romania sunt relevante si m-au ajutat foarte mult. Sistemul in sine cred ca este deficitar insa, si cand spun sistem ma refer la metodele de notare, la relatia student-profesor, la etica de a nu copia la examene, la materialele sau conditiile de studiu care ti-se pun la dispozitie, la cat de incurajat esti sa faci cercetare sau cat de in serios se iau anumite proiecte academice.

In Romania aveam unele examene pentru care nici nu se punea problema sa nu copiezi macar putin. Toti o faceau. Metodele pe care le-am auzit de la colegi pe la alte facultati din Romania (mai avansate tehnologic), cu microfoane microscopice, cu pixuri speciale, sau mai simplu cu lucrari „servite” etc imi par acum ca tin de filmele cu James Bond. Aici nu mi-as putea permite sa copiez nici daca nu as fi invatat absolut nimic pentru examen, in primul rand din rusine fata de colegi, lasand la o parte faptul ca as fi exclus. Nimeni nu o face, nimeni nu o concepe macar.

FDP: Din perspectiva unui student la MBA, care sunt cele mai importante lucruri pe care le-ai invatat acolo si care s-ar putea aplica in Romania?

Andrei Secuesu: Unul dintre lucrurile pe care le-am invatat este acela de a actiona in fata dificultatilor (economice) ivite si nu a te lamenta la infinit.  Legat de aspectul social al programului nostru de MBA de la Said, mi-as dori sa pot in viitor sa aplic asta in Romania in ceea ce priveste sportul de performanta. Imi imaginez un sistem in care sportul la nivel de copii si juniori ( si gandul ma duce imediat la polo pe apa, sportul pe care l-am practicat 14 ani in Romania si pe care il practic si aici la Oxford) sa fie intra-subventionat de platitorii unor abonamente obisnuite la acelasi club. Ideea Britanica de Gentelmen’s Sports Club cred ca se poate aplica aici, imaginea si prestigiul sportivilor castigatori de medalii putand fi suficient de atractive pentru a atrage platitori de abonamente pe termen lung.

FDP: Care sunt planurile tale de viitor, din puncte de vedere profesional dar si ca evolutie personala si contributie sociala).

Andrei Secuesu: Un MBA aici iti deschide multe orizonturi (de altfel si bursa pe care am primit-o se cheama Orizonturi Deschise, nu-i asa?) si sunt multe cai pe care poti sa o apuci. Eu imi doresc sa continui in finante, domeniul pe care am inceput, insa am de asemenea idei legate de antreprenoriat sau administratie publica.

Interviu realizat de Mihaela Elsner

mihaela.elsner@fundatiadinupatriciu.ro

Activităţile de luni 31 mai 2010 şi 1 iunie se vor desfăşura în mod normal.

de Iulia A. @Luni, 31 mai 2010, 20:49

Fără reducere la transportul RATB şi CFR! Burse mai mici! Regia de cămin mai mare!

de Iulia A. @Duminică, 16 mai 2010, 15:08

Când e program la...?

de Iulia A. @Duminică, 16 mai 2010, 15:01

You can make a change!

de Gabi Macovei @Luni, 12 aprilie 2010, 15:45

Pentru că din cînd în cînd e nevoie de o schimbare, săptămîna asta a venit vremea unuia din acei doi cînd de la începutul propoziţiei. Începând de mâine, blogul nu va fi disponibil pînă lunea viitoare iar de luni va reîncepe sub alt nume şi la o altă adresă. Luaţi o pauză şi vedeţi-vă de [...]

Cutii de pantofi şi Târgu Mureş

de Gabi Macovei @Luni, 12 aprilie 2010, 10:44

Cred că am să adaug pe lista lucrurilor scrise pe fundul unei cutii de pantofi că nu îmi place să mă întorc la serviciu şi să par picat din lună. Adică, să nu ştiu ce s-a întâmplat joi şi vineri, să îmi găsesc outbox-ul plin de mailuri scrise şi trimise de mîini pe care oricât [...]

Mi történik, Marosvásárhely

de Gabi Macovei @Sâmbătă, 10 aprilie 2010, 16:41

rămîne în Mureş Share/Save