Cum se aranjeaza examenul de bacalaureat

O stire informeaza asupra arestarii directorului liceului privat "Didactica Nova", Dorel Avram, acuzat ca a primit bani de la mai multi elevi pentru a-i ajuta sa promoveze examenul de Bacalaureat. Pana aici nimic nou. Nu este nici primul, nici ultimul in aceasta situatie. La Botosani sunt anchetati, sub aceeasi banuiala, 68 de profesori.

Analiza statistica a rezultatelor la examenele din invatamant - 2010

S-a consumat multa cerneala si energie pentru explicarea rezultatelor examenelor de bacalaureat, titularizare si a mediilor de admitere la liceu. O analiza statistica a acestor rezultate impune cateva consideratii teoretice prealabile. Examenele sunt destinate sa masoare performanta atinsa de subiecti, elevi, studenti, candidati, la absolvirea unor stadii de pregatire sau la admiterea in anumite pozitii profesionale sau sociale.

Jumatati de masura in restructurarea bugetara (II)

Reprosurile primite dupa aparitia primului articol m-au facut sa caut HG 81/5 februarie 2010, privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (MECTS). Numarul maxim de posturi pentru MECTS este de 691, exclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetului ministrului, adica aproximativ 750 de posturi.

Jumatati de masura in restructurarea bugetara

Tocmai ce s-a anuntat comasarea directiilor judetene pentru tineret si sport, operatiune care ar conduce la diponibilizari. Intr-o societate normala prima intrebare este la ce sunt utile astfel de directii, fie ele si comasate.

Interese oculte sacrifica din nou educatia si formarea profesionala

Marile sperante de la inceputul anului 2010 se transforma intr-o crunta deziluzie. Dupa hotararea cu care presedintele si premierul Emil Boc s-au angajat in procesul de modernizarea a sistemelor de educatie si formare profesionala eram convinsi ca, in sfarsit, vom ajunge sa incepem macar acest dificil proces. N-a fost sa fie asa.

Concedierile colective din educatie. Competenta sau bunul plac al sefilor?

Se anunta un val de concedieri in sistemul educational: peste 10 000 de cadre didactice din invatamantul preuniversitar si 25% din cadrele didactice din invatamantul superior vor ramane someri. Lasate la cheremul directorilor de scoli si licee, a inspectorilor scolari, a decanilor sau rectorilor universitari, numiti politic in majoritatea cazurilor, aceste concedieri colective se vor face doar dupa bunul plac al acestora.

Examenul de bacalaureat - parte a minciunii nationale

Avem deja un exemplu: consecintele minciunii economice. In aprilie, vizita delegatiei FMI ne-a aratat oglinda adevarului. Ce suntem, cat muncim, cat mintim, cat ne fofilam dupa cires, cat ne lasam amagiti de promisiuni desarte. Bomba minciunii a explodat atunci cand au disparut resursele.

Primele rezultate la examenul de bacalaureat 2010

Nu s-au postat pe site-ul oficial toate rezultatele de la examenul de Bacalaureat 2010, dar cateva concluzii se pot degaja din navigarea pe rapoartele din judete. Prima concluzie este ca procentele de promovare sunt mai mici decat in anii trecuti, (ajungand in Bucuresti la 59%), o cadere medie de 10-15 puncte procentuale la nivel de tara.

Comisia de invatamant a Senatului pleaca in vacanta

Un comunicat al presedintelui Comisiei de Invatamant a Senatului, Mihail Hardau, ne anunta ca onorabilii senatori ai Comisiei pleaca in vacanta parlamentara, pana la toamna. N-ar fi nimic neobisnuit in acest anunt daca n-ar fi in joc soarta Legii Educatiei Nationale, care ar fi trebuit sa schimbe fata invatamantului romanesc, incepand cu viitorul an scolar. Dupa 20 de ani de asteptare, de nepasare, de amanare.

Comentarii privind admiterea la liceu, sesiunea iulie 2010

In urma cu putin timp s-au afisat pe site-ul www.edu.ro rezultatele admiterii computerizate in clasa a IX-a la lieu, anul scolar 2010-2011. Fata de cei 202.000 elevi existenti in clasa a VIII-a, consemnati cu ocazia tezelor unice din mai, s-au inscris la repartitia computerizata 169.873, adica 84% din total. Restul de 16% au renuntat din start sa mearga la liceu, probabil din lipsa resurselor materiale care sa le permita deplasarea la liceu, la oras.

Educatia, drept sau obligatie?

Recenta decizie a Comisiei de Invatamant a Senatului, prin care se stabileste invatamantul obligatoriu de 11 clase, ridica mari semne de intrebare. Comisia a decis ca grupa pregatitoare, intre 5 si 6 ani, sa se efectueze la gradinita, invatamantul primar sa fie, ca si pana in prezent, format din clasele 1-4, (6-10 ani), invatamantul gimnazial format din clasele 5-9, (10-15 ani), iar primii 2 ani de liceu (din 4) sau, alternativ, 2 ani de scoala profesionala, sa fie obligatorii, pana la implinirea varstei de 18 ani.

Observatii la Raportul Comun al Comisiei de Invatamant a Camerei Deputatilor, privind Proiectul Legii Educatiei Nationale

Raportul Comun al Comisiei de Invatamant aduce numeroase precizari de natura juridica, bine venite pentru clarificarea textului, altminteri destul de stufos si complicat. Camera decizionala este Senatul iar Comisia de Invatamant a Senatului are 6 senatori PNL+PSD, 5 senatori PD-L si UDMR, invers decat in Camera Deputatilor in care majoritatea era detinuta de PDL+UDMR. Presedintele Comisiei de Invatamant a Senatului este Mihail Hardau, de la PD-L.

Ce nu rezolva proiectul Legii Educatiei Nationale?

Desi reprezinta un important pas inainte pe calea modernizarii, europenizarii si eficientizarii sistemului educational romanesc, proiectul lasa totusi aspecte importante nerezolvate, pe care le semnalam in speranta ca dezbaterea parlamentara va tine cont de aceste propuneri si idei.

Profitorii sistemului educational isi apara averile si salariile ilegale

Aceasta este explicatia grevelor, manifestatiilor, boicotului, inclusiv prin manipularea studentilor, impotriva proiectului Legii Educatiei Nationale. Autonomia universitara si alte prevederi ale actualei Legi au fost interpretate si folosite pentru apararea intereselor oligarhiei academice si a profesorilor, nu si ale elevilor, studentilor si economiei tarii.

Analiza proiectului Legii Educatiei Nationale (V): Argumente pro si contra trecerii clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu

O discutie aprinsa se poarta de catva timp in media pe marginea oportunitatii trecerii clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu, prevedere continuta in proiectul Legii Educatiei Nationale. Se aduc argumente si in favoarea si contra prevederii, cu motivatii diverse, in functie de cine argumenteaza si ce interese apar.

De ce resping rectorii proiectul Legii Educatiei Nationale?

Dupa 1989, cea mai rentabila afacere, inlesnita si de apetitul urias al tinerilor romani pentru diplome si de lipsa de exigenta a angajatorilor, in special a celor bugetari, a fost “fabrica de diplome”. Universitatile s-au transformat in vanzatori de iluzii, in furnizori de diplome si titluri de tot felul, inclusiv doctorale, pentru cine are bani si suficienta influenta, ajungandu-se la o cifra de afaceri de un miliard de euro pe an. Exponenti ai lumii interlope (de la Jenica Boierica la Catalin Voicu, ambii doctori in stiinte oferite de universitati de stat), au ajuns sa aiba titluri universitare.

Analiza Legii Educatiei Nationale (IV): Unde incepe si unde se termina autonomia universitara?

Unde incepe si unde se termina autonomia universitara? Ce prerogative are managementul unei institutii de invatamant superior de stat si la ce decizii are dreptul proprietarul, adica statul? Prevederile noii legi a educatiei nationale au starnit discutii aprinse, asa incat este momentul sa incercam clarificarea unui concept important, autonomia universitara.

Analiza Legii Educatiei Nationale (III): Controlul calitatii, calcaiul lui Ahile

Educatia este domeniul in care nimeni nu da socoteala de nimic. Daca in sistemul medical se mai intampla sa fie trasi la raspundere medici pentru malpraxis, in sistemul educational asa ceva nu exista. Rezultatele activitatii sunt cu abilitate mascate prin teze unice si examene de bacalaureat trucate, care ne arata procente de promovare mirobolante si derutante, cu diferente de 40 de puncte procentuale intre primul si ultimul judet.

Analiza Legii Educatiei Nationale (II): Reuseste noua lege sa separe graul de neghina, valoarea de impostura in invatamantul superior?

Cea mai simpla caracterizare a situatiei actuale a invatamantului universitar se face prin sintagma “fabrici de diplome”. Nu exclud existenta unor insule de excelenta, care insa nu pot ascunde marea de impostura. E suficient sa amintesc cazul universitatii Spiru Haret, care avea inmatriculati 300.000 de studenti, sau chiar mai multi si care obtineau diplome dupa examene luate in dialog cu calculatorul. Nici la examenul de licenta nu vedeau la fata vreun profesor.

Ion Haiduc: Academia Romana are prin lege indemnizatii/ Stefan Vlaston: Replica la raspunsul Academiei Romane

Presedintele Academiei Romane, Ionel Haiduc, a declarat, luni, pentru Mediafax ca institutia beneficiaza prin lege de indemnizatii pentru membrii ei, care insa "nu imbogatesc pe nimeni", dupa ce asociatia Edu Cer a solicitat Guvernului eliminarea finantarii de la buget pentru diversele "Academii". Asociatia EDU CER nu contesta legalitatea indemnizatiilor acordate membriilor Academiei Romane, ci moralitatea acordarii lor, in conditiile crizei economice severe si a faptului ca foarte multi tineri cercetatori si profesori nu au slujbe de loc.

[1 - 20]

VIDEO