Iulian Olariu: Scoala de soferi nu te face neaparat un foarte bun conducator auto, la fel cum nici un training nu te face neaparat un lider

de Andreea Flintoaca HotNews.ro

Vineri, 31 iulie 2009, 12:52    STUDII | STUDII & STRATEGII

La 26 de ani este trainer si crede ca si-a gasit drumul in viata. Este adeptul educatiei non-formale si spera ca in sistemul romanesc de invatamant sa se puna intr-o zi accent si pe partea practica. Iulian Olariu trebuia sa fie profesor de istorie, insa a ales sa ii ajute pe oameni sa isi dezvolte competentele si asa-numitele "soft-skills". HotNews Student a aflat de la el ce inseamna de fapt sa fii trainer, de ce este important sa participi la traininguri si cat de mult iti influenteaza viata lucrul in mediul ONG.

HotNews.ro: Ce inseamna sa fii trainer? Cu ce se ocupa un trainer?

Iulian Olariu: Din punctul meu de vedere un trainer e ca un profesor modern. Rolul unui dascal este sa ii invete pe oameni lucruri noi. Un trainer se ocupa de aceleasi aspecte, doar ca rolul lui este sa dezvolte competente noi participantilor la training. Si zicand "competente" ma refer la ceea ce stii sa faci, ceea ce poti sa faci, la atitudinea pe care o ai cand actionezi. Utilizand metode moderne, un trainer dezvolta competentele oamenilor.

Intr-un training nu exista doar partea teoretica

Hotnews.ro: Aceste competente sunt innascute, doar ca oamenii nu le constientizeaza, sau se dobandesc in urma trainingurilor?

Adeptul educatiei non-formale Foto: HotNews.ro

Iulian Olariu: Aici apare diferenta intre ceea ce poti invata la un training si ceea ce te invata la scoala. Intr-un training nu exista doar partea teoretica. Adica afli informatii noi, insa inveti si cum sa le pui in practica si sa te folosesti de ele. Un training nu este eficient daca oamenii doar afla ceva, el trebuie sa fie foarte orientat spre partea practica. Exista multe traininguri orientate spre partea profesionala, adica sunt traineri care te fac sa lucrezi mai bine, mai eficient, sa lucrezi in echipa, sa comunici mai bine cu oamenii din echipa ta, sa-ti organizezi timpul. Toate acestea sunt competente, pe care unii le au, iar altii le dezvolta prin training.

HotNews.ro: Cum a aparut aceasta nevoie de training? Sunt atatia oameni care ocupa pozitii importante fara sa fi participat vreodata la un training, ce se intampla?

Iulian Olariu: Oamenii pot trai si fara training, pentru ca sunt foarte multe alte surse de invatare. Dar un training te ajuta si sa intri in contact cu alti oameni, cu anumite lucruri cu care nu te intalnesti in scoala. Nu iti educa nimeni asa numitele "soft skills". Te duci in scoala si inveti cum se face marketing-ul, ce inseamna management de proiect, dar inveti la nivel teoretic. Mai ai nevoie si de alte abilitati pentru a le pune in practica si care te ajuta. Tocmai de aceea se dezvolta atat de mult segmentul de educatie non-formala. Sunt foarte putine cursuri sau profesori care urmaresc si partea practica in scoala.

Cu cat lucrurile sunt mai interactive, cu atat studentul devine mai dornic sa invete

HotNews.ro: Crezi ca va reusi vreodata sistemul de invatamant romanesc sa imbine partea formala cu cea non-formala a educatiei?

Iulian Olariu: Sincer, exista profesori care au inceput sa-si regandeasca metodele, sa-si aduca studii de caz, simulari, exercitii. Altii prefera metodele traditionale si stau si vorbesc in continuu timp de doua ore in fata unor studenti. Cu cat lucrurile sunt mai interactive, cu atat studentul devine mai implicat si mai dornic sa invete. Are ocazia sa dezbata, nu doar sa isi ia notite. Insa sunt putini astfel de profesori.

HotNews.ro: Cum arata un training? Exista niste etape fixe in desfasurarea unui training?

Iulian Olariu: Un training ideal ar trebui sa iti ofere informatia necesara, mediul necesar pentru a incepe sa pui in practica informatiile nou dobandite si, pe parcursul activitatilor, sa iti traseze atitudinea necesara pentru a finaliza procesul de invatare si aplicare. Daca trainerul nu imi aduce exemple concrete, din experienta personala, si imi vorbeste doar din carti colorate, s-ar putea sa nu ma motiveze suficient incat sa pun in aplicare "reteta" lui.

Trainer=profesor modern Foto: HotNews.ro

E o mare responsabilitate sa fii trainer. Nu trebuie sa fii egoist si mergi in fata oamenilor ca sa le spui cat de tare esti tu pentru ca stii anumite lucruri. Nu, mergi acolo pentru ceilalti si cu siguranta vei invata si tu ceva de la ei.

Daca lasam timpul sa treaca pe langa noi, s-ar putea sa nu realizam mare lucru

HotNews.ro: Vorbeai de exemplul personal. Cum ai intrat tu in mediul trainerilor?

Iulian Olariu: Eu am interactionat cu trainigul destul de tarziu, din pacate, insa la vremea aceea era oricum ceva nou in Romania, abia incepuse sa se vorbeasca despre asta. Prin 2001-2002 eram in primul an de facultate si vazusem un afis cu un proiect organizat de AIESEC, se numea "Centrul de Training". Si pe afis era ilustrat cuvantul "training" cu un tren care avea in coada "-ing". Nu stiam ce inseamna si am zis sa merg sa vad despre ce e vorba.

Am participat la doua weekenduri de training, acolo erau tineri cu unul sau doi ani mai mari decat mine care veneau si vorbeau in fata noastra despre atitudine, despre organizarea timpului si, mai mult decat atat, mai veneau si oameni cu experienta, oameni care terminasera facultatea si lucrau deja in companii. Se mergea foarte mult pe ideea de pro-activitate, de interactivitate si pe ideea ca, daca suntem preocupati sa invatam, sa ne dezvoltam si sa crestem, atunci probabil, vom ajunge acolo unde dorim. Daca asteptam pur si simplu si lasam timpul sa treaca pe langa noi, s-ar putea sa nu realizam mare lucru.

Pe mine m-a schimbat foarte mult, chiar a avut impact asupra mea sa vad oameni, de o varsta  apropiata de cea pe care o aveam eu, vin si imi ofera informatii noi, pe care eu nu le stiu. Pana atunci nu stiam foarte clar ce vreau sa fac, eram pasionat de jurnalism si am zis sa pun pe picioare un proiect si sa fac o revista pentru studenti. Am inceput sa lipesc afise prin campus, sa-mi strang echipa, sa iau legatura cu un ziar din Iasi si am demarat proiectul.

Ne-am apucat de lucru in primavara si ajunsesem cu lucrul in preajma sarbatorilor de Paste cand foarte multi studenti plecau in vacanta. Apoi ne-am gandit ca urmeaza sesiunea si vacanta de vara si am decis sa amanam lansarea pentru toamna. Pe atunci nu aveam experienta, habar nu aveam ce e ala management de proiect, planificare de proiect, nu stiam cum sa merg la companii si sa strang fonduri. Ideea noastra era sa gasim o tipografie care sa ne ajute sa scoatem primele numere si apoi sa tinem revista din reclame. Era o idee buna, insa nu aveam cunostintele necesare si, in toamna, am fost recrutat de AIESEC. Era chiar primul an in care s-au gandit sa recruteze si studenti de anul II si am inceput sa ma implic in proiectele organizatiei.

Cheia unui ONG este ca inveti facand lucrurile

HotNews.ro: Cat de mult conteaza sa fii membru al unei organizatii studentesti?

Iulian Olariu: Sunt doua lucruri: in primul rand, ai foarte mult ocazia sa exprimentezi. Organizatiile foarte mari se bucura de sprijinul unor compani care vin si le ajuta cu "know-how". Si ai ocazia sa afli cum stau, de fapt, lucrurile intr-o astfel de companie, insa la nivel mai mic. ONG-urile simuleaza foarte bine modul de organizare al unei companii: are departamente de marketing, de resurse umane, financiar. In al doilea rand, pe baza experimentelor, poti sa iti dai seama ce ti se potriveste cel mai bine sa faci in viata.

Asa mi s-a intamplat mie, mi-am dat seama ca nu imi place ideea de marketing si ca as prefera sa lucrez in domeniul resurselor umane. Cred ca asta a fost mai aproape de firea mea, imi place sa pot avea un impact asupra oamenilor, sa am grija de ei. Si am mers mai departe, am invatat ce presupune o recrutare, un interviu, am tinut interviuri, am pregatit ghiduri de interviu, lucruri pe care altfel n-as fi avut ocazia sa le fac in timpul facultatii. In plus, e foarte greu sa gasesti un job care sa iti ofere o asemenea exeprienta in timpul studentiei. In majoritatea joburilor de tip "entry-level" ti se spune ce ai de facut, dar nu ai ocazia sa experimentezi.

Trainerul Olariu Foto: HotNews.ro

Asta e cheia unui ONG: inveti facand lucrurile. Depinde acum si de cat de mult te implici. Daca vrei sa faci dintr-un proiect bun unul foarte foarte bun, un proiect excelent, atunci e nevoie de multa munca. Si, daca esti dispus sa muncesti, atunci rezultatele vor fi pe masura.

Trecand prin toate etapele de promovare in cadrul organizatiei, am ajuns sa fac si training. Mi-am dat seama ca, dintre toate activitatile pe care le presupune munca intr-un departament de resurse umane, asta imi place cel mai mult - analiza si pregatirea oamenilor.

Sunt mai multe procese care se completeaza reciproc si, in urma carora, devii un lider mai bun

HotNews.ro: Cum evaluezi, la sfarsitul trainingului, eficienta programului? De unde stii daca participantii chiar ajung sa puna in practica ce te-ai chinuit tu sa ii inveti?

Iulian Olariu: Depinde foarte mult de perspectiva. Daca esti in preajma oamenilor respectivi, poti sa observi, dar daca oamenii vin dintr-un alt mediu si ai o inatlnire spontana cu ei, iti va fi mult mai greu sa evaluezi impactul pe care trainingul l-a avut. In principiu, inainte de a trimite oamenii la un training, trebuie sa faci o analiza a nevoii - sa vezi exact ce competente lipsesc sau ar trebui imbunatatite sau ce informatii trebuie furnizate. Trainingul nu este intotdeauna solutia, mai sunt si alte metode de invatare. Insa, daca ajungi la concluzia ca trainingul este ceea ce iti trebuie, il concepi pe baza analizei si, la o anumita perioada dupa ce are loc trainingul, aplici oamenilor, din nou, acelasi instrument pe care l-ai aplicat pentru a descoperi nevoia. Si astfel vezi daca acele comportamente pe care tu vroiai sa le dezvolti se intampla sau nu.

HotNews.ro: Spune-mi cum poti sa faci sa faci un lider dintr-o persoana care nu are calitatile necesare. E posibil asa ceva?

Iulian Olariu: Cum faci dintr-un om obisnuit un foarte bun conducator auto? Scoala de soferi nu te face neaparat un foarte bun conducator auto, la fel cum nici un training nu te face neaparat un lider.E exact la fel. In primul rand, trebuie sa iti dai seama daca asta e ceea ce vrei. Te decizi ca vrei sa fii lider si te gandesti de ce ai nevoie pentru a fi unul bun. Pai, in primul rand, trebuie sa vina cineva si sa iti explice cum stau lucrurile. Si instructorul auto iti explica: "Asta e schimbatorul de viteze, asa se semnalizeaza, uite regulile dupa care ne ghidam in circulatie!" si asa mai departe. Dupa aceea, ai nevoie de cineva langa tine care sa te puna in postura de a experimenta, de asta ai avut ore de conducere si ai avut instructorul langa, ca sa te ajute si sa iti dea feed-back. La fel si cu leadershipul. Sunt mai multe procese care se completeaza reciproc si, in urma carora, tu devii un lider mai bun.

Trainingul este un instrument excelent pentru a fi mai bun in ceea ce faci

HotNews.ro: Ce facem cu cei care nu stiu ce vor? Sunt unii oameni care investesc intr-un training si isi dau seama ca ceea ce fac acolo nu ii reprezinta.

Iulian Olariu: Sunt traininguri care te ajuta sa-ti stabilesti niste obiective, care te ajuta sa vezi la ce esti bun, ce ti-ar placea si care sunt pasii pe care trebuie sa ii urmezi. Nu stiu daca trainingul e cea mai buna metoda sa-ti dai seama ce vrei sa faci, dar este un instrument  excelent pentru a fi mai bun in ceea ce faci.

Acum, exista mai multe categorii de participanti: sunt oameni care vin la training cu dorinta de a invata lucruri noi, isi dau seama ca petrec acolo o anumita perioada de timp, ca dau ceva in schimbul informatiilor si sunt foarte atenti si se implica, mai este o categorie de oameni, cei care vin la training doar pentru ca "da bine", si mai sunt persoane care merg doar pentru ca sunt trimise de companie si care au o senzatie de autosuficienta.

HotNews.ro: Si in cazul acestora din urma, cat de eficient este training-ul?

Iulian Olariu: Asta depinde de cat de bun este trainerul si cat de bine stie sa le atraga atentia si sa ii convinga ca ceea ce vor auzi chiar le va fi de folos. Daca reusesti sa le raspunzi la intrebarea "de ce?", clar ii poti castiga de partea ta. Trebuie sa le prezinti foarte clar care sunt beneficiile, ce au de pierdut daca nu stapanesc informatiile noi pe care le aduci tu si ce au de castigat daca se implica. Daca le faci paralela asta, le vinzi ideea pana la urma si ai sanse mult mai mari sa ii atragi de partea ta.

Cineva nu foloseste o agenda ca sa fie organizat, ci pentru ca este organizat

HotNews.ro: Ce inseamna pentru un angajat sa isi organizeze timpul?E suficient sa isi tina o agenda cu activitatile de la serviciu?

Iulian Olariu: Organizarea timpului este un proces mult mai complex decat o simpla agenda. A-ti organiza timpul inseamna a te ghida dupa anumite principii, dupa anumite obiective si scopuri pe care tu le ai si a-ti folosi timpul in asa fel incat sa te aduca mai aproape de indeplinirea lor. De cele mai multe ori suntem pasivi si lasam timpul sa treaca pe langa noi sau ne consumam timpul cu lucruri care nu sunt importante, de fapt. Sunt zile care ni se par foarte pline si la finalul lor suntem obositi, dar daca tragem linie sa vedem cu ne-au adus mai aproape activitatile noastre de atingerea obiectivelor, s-ar putea sa ne dam seama ca am lucrat foarte mult, insa nu la lucruri cu adevarat importante.

Cand vorbesti de timp, vorbesti de organizare. Cineva nu foloseste o agenda ca sa fie organizat, ci pentru ca este organizat. Si, daca acasa ai sifonierul in ordine si iti este usor sa gasesti un anumit tricou cu care vrei sa te imbraci, atunci s-ar putea sa fii o persoana organizata. Daca iti ia zece minute sa gasesti un tricou intr-un mare amestec de haine, s-ar putea sa nu fii tocmai o persoana organizata.

Participantii preiau informatiile de la training, le filtreaza si le personalizeaza, in functie de propria experienta

HotNews.ro: Poate fi astfel organizat chiar si timpul pe care il petreci cu familia?

Iulian Olariu: Foarte multi spun ca n-ar vrea asta:"De ce sa imi trec in agenda ca ies seara cu prietenii la film?". Dar de ce nu as trece? Oamenii cred ca daca isi organizeaza timpul, atunci totul devine previzibil si trebuie sa se ghideze dupa agenda si ca agenda o sa le dicteze ce au de facut. Da, dar pana la urma eu sunt cel care scrie in agenda, deci nu agenda imi controleaza viata. N-as sti sa-ti spun cum e sa iti organizezi timpul cand ai si un copil si ajungi seara acasa si te asteapta familia, pentru ca nu sunt in situatia asta. Pentru un trainer este foarte important sa se raporteze la experienta lui de viata.

HotNews.ro: Se intampla sa iti puna participantii la training intrebari la care sa nu poti raspunde? Si daca da, cum reactioneaza ei in aceasta situatie?

Iulian Olariu: Trebuie sa fii corect cu ei, de la bun inceput. Un trainer nu este atotstiutor, el e mai degraba un facilitator. Participantii la un training sunt suficient de destepti incat sa scoata dintr-un training ceea ce vor. Tu le spui care este experienta ta, le dai exemple personale, le arati care sunt instrumentele pe care tu le folosesti, nu le spui "asta e reteta, asa trebuie sa faceti!". Nu! Asta e agenda mea, de exemplu, si daca eu vreau sa desenez floricele, tu poate vrei sa desenezi inimioare si fiecare isi organizeaza timpul asa cum crede de cuviinta. Participantii preiau informatiile de la training, le filtreaza si le personalizeaza, in functie de propria experienta.

Oamenii se asteapta ca noi, trainerii, sa le oferim retete. Sa le spunem:"Asta e reteta succesului, acestia sunt cei cinci pasi pe care trebuie sa ii urmezi si toata lumea va fi multumita si viata ta va fi roz!".Ei bine, nu este vorba de retete de succes, este vorba de niste principii pe care, daca le intelegi si le aplici, s-ar putea sa iti fie de ajutor. Nu le poti vorbi oamenilor din carti, trebuie sa le prezinti o experienta.

Una este sa ai la training niste tineri avizi de informatie si alta e sa ai oameni maturi care abia asteapta sa treaca timpul si sa plece

Mie, personal, imi place foarte mult sa lucrez cu tinerii pentru ca, pe masura ce inaintam in varsta, prioritatile noastre devin altele si scade intersul pentru invatare. Asta se vede foarte clar din postura de trainer: una este sa ai la training niste tineri avizi de informatie si alta e sa ai oameni maturi care abia asteapta sa treaca timpul si sa plece. Si, tocmai pentru ca educatia non-formala a avut un impact foarte mare asupra mea, am initiat un proiect de dezvoltare personala pentru elevii de liceu.

Programul se numeste "HOLA" si este alcatuit dintr-o serie de ateliere pe diverse tematici si urmarim sa schimbam atitudinea si mentalitatile, sa ii responsabilizam pe elevi in privinta educatiei lor. Le spunem ca, desi au si jocurile pe calculator rostul lor, e bine sa isi ocupe timpul liber si altfel. Trebuie sa aiba initiativa, sa fie activi, sa fie preocupati de viitorul lor. Acum incercam, impreuna cu elevii care au participat la training-ul de primavara trecuta, sa amenajam cateva paturi intr-un spital pentru copii, incercam sa ii responsabilizam social.

HotNews.ro: Ce sfat i-ai da unui proaspat absolvent de facultate?

Iulian Olariu: Sa identifice lucrurile la care este bun. Unele persoane sunt foarte creative, altele lucreaza foarte bine cu numere, fiecare om are anumite abilitati mai dezvoltate. Trebuie sa le descopere si sa le puna in valoare. Sa experimenteze, sa vada care ii sunt punctele tari si sa descopere ce se vede facand pe termen lung.
Citeste mai multe despre    iulian olariu  |  scoala de vara  |  sistemul de invatamant  |  cursuri de vara  |  varsta incepe scoala  |  cum sa devii un nimeni  |  cursuri de jurnalism  |  viata in scoala  |  facultatea de jurnalism  |  proces de invatare