Interviu Student

Bianca Dragan
Foto: Arhiva personala

Bursiera la Hamilton College: Sistemul american pretuieste foarte mult experienta traita si nu tocitul din carti

de CampusNews

Luni, 1 martie 2010, 23:31    STUDII | STUDII & STRATEGII

Print YM E-mail Mai mare| Mai mic Comentarii

"Am vrut o provocare. Vroiam sa studiez in Statele Unite pentru calitatea educatiei si a oportunitatilor de activitati extrascolare. Dar un an de facultate in Statele Unite costa foarte mult, in jur de 50.000 USD/an. Dupa ce am castigat Bursa Speciala „Guvernul Romaniei”, ofertele financiare ale facultatilor americane nu au mai reprezentat un criteriu in a-mi alege alma mater", spune Bianca Dragan, studenta in ultimul an la Hamilton College din Clinton, New York.
     
Am ales Hamilton pentru ca este o facultate de elita liberal arts, ceea ce nu presupune o specializare anume, ci ofera o varietate de cursuri, de la introducere in ceramica la cursuri de drept international si negociere in politica. Hamilton este o facultate mica in mod intentional, cu aproximativ 2.000 de studenti, pentru a asigura mai multa interactiune intre profesor si student, pentru a crea un sentiment de comunitate.

Imi voi lua licenta in World Politics cu tema “Conflict si Securitate Internationala”

Intr-o clasa cu zece studenti nu ai cum sa te duci la ora nepregatit, intrucat profesorii pun mare pret pe participare. Profesorii stiu numele studentilor, stiu ce interese au si urmaresc indeaproape evolutia lor academica. Hamilton College isi pretuieste studentii si ii considera suficient de responsabili incat sa ii lase sa isi creeze propria specializare, "major." Fiecare "major" are cursuri care sunt obligatorii, dar mai multe cursuri alese de student impreuna cu adviser-ul  academic - un profesor din departamentul specializarii.
Bianca la Casa Alba
Bianca la Casa Alba
Foto: Arhiva personala


Imi voi lua licenta in World Politics cu tema “Conflict si Securitate Internationala,” concentrandu-ma pe Orientul Mijlociu. Sunt privilegiata sa il am ca adviser pe ambasadorul Edward  S. Walker care este, potrivit unui articol recent al revistei TIME, unul dintre cei mai buni diplomati americani. Edward Walker a fost ambasador al Statelor Unite in Israel, Egipt si Emiratele Arabe Unite. In ciuda carierei sale prolifice, Edward Walker este foarte deschis cu studentii sai, sociabil si foarte flexibil in a se intalni cu studentii cand au nevoie de ajutor.

Hamilton vrea sa fim studenti echilibrati intelectual, dar si fizic

Hamilton ne incurajeaza sa luam cursuri si in afara departamentului in care ne specializam. Scopul este sa ne cultive curiozitatea, sa ne faca sa luam cursuri despre ale caror subiecte nu stim nimic. De exemplu, am luat un curs de istoria jazzului, de antropologie a Japoniei si de cativa ani invat limba araba. Am luat si lectii private de pian din pura curiozitate si am avut surpriza sa constat ca Hamilton platise jumatate din costul lor ca sa ma sustina in noua pasiune. 

Hamilton vrea sa fim studenti echilibrati intelectual, dar si fizic. In anul intai, Hamilton cere tuturor studentilor un test de fitness si de inot. Daca nu reusesti sa treci aceste teste, esti obligat sa iei un curs de inot si un anumit numar de cursuri de educatie fizica, printre care si un sport – tenis, volei etc. Am luat cursuri de inot, de yoga, de squash si acum invat sa schiez. Evident, prestanta academica conteaza enorm, mai ales in cazul meu ca beneficiar al Bursei Speciale „Guvernul Romaniei.” Atat timp cat guvernul roman investeste in educatia mea la o facultate americana sunt obligata sa indeplinesc cele mai inalte standarde academice, ceea ce mi se pare normal.

In Romania

Am absolvit Colegiul National de Informatica „Tudor Vianu”, care acum patru ani era unul dintre cele mai competitive licee. In primul an, am decis sa dau testul de engleza pentru singura clasa de engleza intensiv. Am trecut si asa am devenit parte dintr-un colectiv foarte talentat si inteligent care a crescut grozav sub indrumarea profesorului de romana Ohara Donovetsky. Ii datorez Oharei mult curaj, bun simt si curiozitate literara, printre altele.
Bianca la Departamentul de Stat
Bianca la Departamentul de Stat
Foto: Arhiva personala

Atuurile care m-au dus in Statele Unite

Cred ca aplicatia mea pentru Hamilton College a aratat un om echilibrat, ambitios si entuziast. Am avut note bune la un liceu competitiv, dar in acelasi timp aveam multe activitati extrascolare. Inca din liceu am constiinta voluntariatului cu „Salvati Copiii,” constiinta care s-a dezvoltat in SUA in vacanta de primavara, cand Hamilton organizeaza excursii de voluntariat in parcuri nationale sau in regiunile afectate de uraganul Katrina.

Am fost redactor sef la revista „Generatia E(uropa)” sub indrumarea lui Radu Herjeu pe care l-am cunoscut la cercul sau literar si am participat la mai multe concursuri de eseuri la care am fost finalista etc.

Diferentele dintre sistemul educational american si cel romanesc

Sistemul american ne vrea entuziasti, curiosi, ambitiosi, implicati in a ne decide cariera; ne ofera oportunitati, ne lasa pe noi sa decidem de ce avem nevoie si in ce directie vrem sa exploram un anumit subiect. Nu am experienta cu facultatile romanesti, asa ca nu mi se pare corecta o comparatie. Totusi, in sistemul romanesc nu vad aceasta flexibilitate si incredere in student ca un „consumator” matur si onest.

In sistemul american, codul de onoare ofera facultatii aceasta flexibilitate si incredere in studenti. Profesorii ne dau intrebarile pentru examen dupa care parasesc clasa. In patru ani, nu am vazut un student sa ridice ochii din hartie sa copieze. Daca trisezi la un examen sau plagiezi un argument (o idee macar, nu e nevoie de un referat intreg) esti exmatriculat. Hamilton functioneaza pe premisa ca suntem aici ca sa invatam ca doar de aceea platim 50 000 $ pe an. De ce am vrea sa trisam?!

De asemenea, apreciez ca facultatile americane ne ofera oportunitati excelente pentru a studia, in campus dar si in alt oras american (New York, Washington, Boston) sau in afara tarii. Hamilton ne ofera profesori talentati care sunt foarte activi: publica articole, se documenteaza permanent, isi modifica cursurile o data la cativa ani ca sa nu cada in rutina, vor sa starneasca curiozitatea studentilor dar sa-si mentina si ei interesul in subiect.

Entuziasmul cu care preda adviser-ul meu academic este extraordinar! L-am cunoscut indeaproape cand am fost admisa in programul de guvern al facultatii pentru a invata un semestru in Washington, DC.  Sistemul american pretuieste foarte mult experienta traita si nu tocitul din carti. Amb. Walker ne-a testat frecvent in simulari veridice. Intr-o simulare pe Orientul Mijlociu, grupul meu reprezenta Israelul si trebuia sa gandeasca reactia Israelului la un atac terorist din toate unghiurile, sa evalueze riscurile unei represalii, sa compuna un raspuns public, sa ia o decizie etc. Hamilton nu vrea sa fim inchisi intr-un glob de sticla in care sa invatam numai teorie, ci vrea sa calatorim, sa vedem cu ochii nostri ceea ce studiem.     
Africa de Sud-Capul Bunei Sperante
Africa de Sud-Capul Bunei Sperante
Foto: Arhiva personala

In Washington, am facut un internship la Middle East Institute, cea mai longeviva institutie din capitala americana care se concentreaza pe Orientul Mijlociu. Desi initial trebuia sa lucrez numai intr-un departament, am ajuns sa lucrez in trei departamente, un record, glumeau „sefii” mei. Daca americanii vad ca esti entuziast, ca esti disponibil sa inveti, ca esti ambitios sa faci „ceva” bine, te apreciaza extraordinar de mult. Iti dau mai multe provocari si te sprijina constant. Ca intern, am luat cursuri de araba gratuit si am fost incurajata sa ma duc la orice seminarii doresc (si in Washington sunt muuuuuulte!), chiar daca erau in timpul job-ului meu.

Odata am „chiulit” sa-l ascult pe Jaap de Hoop Scheffer, Secretarul General NATO la acea vreme, analizand situatia din Afghanistan, summitul din Bucuresti si viitorul NATO ca organizatie militara. Scopul unui internship este sa te ajute sa te formezi in meseria pe care vrei sa o urmezi, sa cunosti persoane care lucreaza in domeniul in care esti interesat si sa inveti de la ei. La Middle East Institute, am cunoscut multi diplomati americani, adevarati monstri sacri cand e vorba de Orientul Mijlociu care au raspuns cu placere la toate intrebarile mele. In Washington, Amb. Walker ne-a organizat sa vizitam Departamentul de Stat si Casa Alba, unde am fost privilegiati sa vedem mai mult decat un tur obisnuit.
     
Dupa semestrul petrecut in Washington, m-am intors la Hamilton. Parca nu aveam stare, vroiam mai mult dupa experienta superba traita in capitala americana. Urma anul trei, in care majoritatea studentilor de la Hamilton College au oportunitatea sa studieze oriunde in lume pentru un semestru sau chiar un an. Am decis sa aplic la University of Cape Town sa studiez in Africa de Sud pentru un semestru. Am fost admisa, am luat viza, mi-am facut vaccinurile necesare, Hamilton a aprobat programul, acceptand sa-mi considere cursurile de la UCT pentru specializarea mea la Hamilton. Astfel, am mai facut un pas in formarea mea academica.

Un profesor mi-a cerut ajutorul pentru un curs de literatura a Europei de Est, astfel ca pana acum la sectiunea Romania, studentii sai au citit Eliade, Cartarescu si Liiceanu

Suntem doar trei romani. Intr-un an, am fost singurul student roman si mi-a lipsit enorm sa vorbesc in limba romana in campus. Nu suntem o comunitate in adevaratul sens, dar cred ca fiecare incearca sa-si promoveze tara asa cum stie mai bine. Le-am raspuns cu placere americanilor interesati de Romania si am promovat melodii romanesti la postul de radio al facultatii cand am fost DJ (de la Ada Milea la Zamfir).

Anul trecut de Paste, in bucataria apartamentului din Cape Town am gatit pentru colegii mei americani si sud africani friptura de miel impanata (!) cu usturoi, pasca patrata cu ricotta cheese in lipsa de branzica de vaci. Am vopsit oua rosii cu coloranti alimentari dupa care le-am aratat cum spargem noi ouale in timp ce rostim cuvinte neintelese pentru ei.

Stiindu-mi interesul pentru literatura, un profesor mi-a cerut ajutorul pentru un curs de literatura a Europei de Est, astfel ca pana acum la sectiunea Romania, studentii sai au citit Eliade, Cartarescu si Liiceanu. Cu filmele e mai greu, numai filmele romanesti recente au subtitrare in limba engleza. 

Mi-am ales activitatile extrascolare cu cariera de diplomat in gand

Daca ma gandesc bine cred ca mi-am ales activitatile extrascolare cu cariera de diplomat in gand. Academic, m-am concentrat pe Orientul Mijlociu, am luat cursuri de politica, dar si de literatura, de limba, de religie, de cultura. In fiecare semestru mi-am largit orizontul cu un curs in alt departament, de la departamentul de comunicare la japoneza. Amb. Walker mi-a spus odata ca un diplomat bun trebuie sa nu se limiteze la ce stie bine, ci sa se informeze constant, sa iasa din zona de confort. I-am urmat sfatul si extracuricular. Ca boboc am decis sa fac dezbatere.
Campusul Hamilton College
Campusul Hamilton College
Foto: Arhiva personala

La primul meu tournament am concurat cu o echipa de la Harvard. Nu aveam experienta, eram singurul student care nu vorbea engleza nativ, concuram cu o echipa foarte buna si cazul pe care il pregatisera era ceva despre sistemul legal american despre care nu stiam multe. In dezbatere, nu ai practic decat sapte-opt minute sa te dumiresti despre ce e vorba, sa iti dai seama care sunt argumentele principale ale celeilalte echipe si sa incerci sa aduci contraargumente convingatoare. M-am simtit ca un cocostarc care se balangana pe un un picior. Am pierdut, dar a fost la limita. In timp am scapat de orice inhibitii, am invatat sa ascult argumente slabe si sa ma gandesc constant la contraargumente. La sfarsitul primului an, echipa de dezbatere m-a ales vicepresedinte, ceea ce m-a motivat si mai mult sa ies din zona de confort.

Am scris mult si pentru ziarul scolii, "The Spectator," si tot in primul an am devenit redactor, singurul student international din staff. Acum sunt redactor senior. Cu timpul am castigat increderea studentilor internationali care m-au ales presedinte al Asociatiei Studentilor Internationali. M-am implicat si in alte comitii si comitete, dar ceva ce imi este foarte drag anul acesta este Alexander Hamilton Institute for the Study of Western Civilization. Ca undergraduate fellow al Institutului, am participat la dezbateri cu diverse teme de la constitutia americana la terorism.

Acum cateva saptamani, Institutul a invitat cativa studenti sa ia pranzul cu Andrew McCarthy, principalul avocat al acuzarii in cazul World Trade Center cand complexul a fost atacat prima data de Al Qaeda in 1993. McCarthy venise la Hamilton pentru un seminar si a acceptat imediat sa se intalneasca cu noi. M-a ajutat enorm cu teza de licenta, pentru ca specializarea lui este practic subiectul lucrarii mele. Analizez avantajele si pericolele curtilor civile si militare in judecarea unui caz de terorism.  

Dupa terminarea studiilor

Vreau sa ma intorc in Romania, de aceea am aplicat la Bursa Speciala „Guvernul Romaniei” si nu am mai cautat oferte financiare de la facultatile americane. Vroiam sa ma intorc in tara dupa absolvire si bursa imi garanta sa lucrez pentru statul roman. Acest program a inceput ambitios, de a stopa migrarea creierelor, de a forma tineri de elita la universitati de prestigiu din afara Romaniei pentru a se intoarce in tara la finalizarea studiilor si a deveni "vectori ai schimbarii." Din pacate, guvernul s-a dovedit un partener neserios pentru colegii mei care s-au intors.

Guvernul roman nu si-a deschis porţile administraţiei publice la competenţele lor. Nu au primit niciun semn, nicio slujba. Absolv facultatea in doua luni si nu stiu la ce ma intorc. Mi se pare absurd ca eu sa vreau sa ma intorc, sa vreau sa lucrez pentru guvern dupa ce guvernul mi-a platit studiile, si guvernul sa imi puna bete in roate. As putea sa raman in Statele Unite si sa-mi iau o slujba sau sa-mi continuu studiile, dar vreau sa lucrez pentru statul roman, am semnat un contract si mi se pare de bun simt sa-l indeplinesc.

Cred ca socul cultural major a fost la intoarcerea acasa

M-am acomodat imediat, poate doar socuri culturale ,,pozitive." Mi-am facut multi prieteni, majoritatea americani si m-a ajutat mult sa ma implic in campus. Tin minte ca in prima saptamana m-a uimit ca toti studentii se salutau sau isi zambeau cand treceau unul pe langa altul, desi nu se cunosteau neaparat. Sunt foarte politicosi si deschisi - in camin isi tin usile deschise, socializeaza. M-a impresionat sprijinul pe care Hamilton ni-l ofera, ne incurajeaza sa avem initiative.
 
Exista o eticheta a calatoriei cu metroul (pe scarile rulante, stationezi pe partea dreapta, circuli pe stanga), a calatoriei cu masina (dai prioritate cu calm, astepti la semafor, nu hartuiesti pietonii), a calatoriei cu avionul (astepti rabdator sa treci de securitate; daca nu-ti gasesti bagajele, declari pasiv lipsa lor, fara scandal) si a autobuzului (daca asculti muzica, reglezi volumul astfel ca numai tu sa te bucuri, iti dai ghiozdanul din spate sa nu-i lovesti pe cei din jur)
 
 

In anul doi am vrut sa organizez un bazar, sa arat cate minunatii avem in Romania si sa incurajez alti studenti internationali sa aduca ceva traditional din tara lor. Hamilton a apreciat initiativa si m-a ajutat financiar sa organizez acest eveniment. M-am carat peste mari si tari cu oua pictate de mana, cu linguri de lemn lucrate meticulos, cu cd-uri de Gheorghe Zamfir, cu tot felul de obiecte de la Muzeul Taranului Roman. Bazarul a fost un succes! Toti studentii care au vandut ceva la targ au donat parte din castiguri unei organizatii pentru tineri.
   
Cred ca socul cultural major a fost la intoarcerea acasa. La targul de internshipuri de acum doi ani, nu m-am putut inscrie online, desi sunt student roman. Cum targul a fost gandit numai pentru facultati din orasele Romaniei, problema mea  a fost etichetata drept „tehnica, nu va putem inscrie” si eu, apostrofata „pai, dar de ce v-ati intors in Romania?”. De fiecare data cand cineva afla ca studiez in SUA, eram provocata cu intrebari cu asocieri consacrate, incorecte despre Romania, formulate astfel ca numai sa confirm imaginea negativa a Romaniei peste hotare si sa dau satisfactie interlocutorului.

Unii romani povestesc cu nesat cum rosia are gust numai la noi, cum ca strain nu esti apreciat sau cat de bine se castiga in alte tari. Bine observase Lampedusa cum ca cea mai adanca voluptate a omului este sa poate spune „ti-am spus eu ca asa o sa fie”. Aceste valori-imagini sau idei pe care oamenii le accepta fara sa le combata au creat o strasnica imagologie a Romaniei. Si acceptam supusi aceste apelative de primitivi, de exemplu.
     
E normal ca imagologi straini ne considera primitivi daca noi folosim un plural abuziv si ne lansam in discursuri care le confirma imaginatia. Sau poate nu zicem nimic, si acceptam vocativele false ca status quo si cautam vinovati in mintile ingustate ale altora. Cred cu tarie intr-o cultura a calatoriei care consider ca sta la baza stereotipiilor unei natiuni. Exista o eticheta a calatoriei cu metroul (pe scarile rulante, stationezi pe partea dreapta, circuli pe stanga), a calatoriei cu masina (dai prioritate cu calm, astepti la semafor, nu hartuiesti pietonii), a calatoriei cu avionul (astepti rabdator sa treci de securitate; daca nu-ti gasesti bagajele, declari pasiv lipsa lor, fara scandal) si a autobuzului (daca asculti muzica, reglezi volumul astfel ca numai tu sa te bucuri, iti dai ghiozdanul din spate sa nu-i lovesti pe cei din jur).  Adevarat, aceasta cultura se creeaza in timp si Romania-in-afara-granitelor nu a avut decat 20 ani sa o dibuiasca deschis si nu pe furis.
 
La Hamilton, m-am simtit utila, m-am considerat parte din echipa (de dezbatere, redactie, etc.) si am invatat ca sansa depinde numai de mine. Am renuntat la notiuni de noroc si ghinion si sunt frustrata cand ma lovesc de o birocratie crasa, de dezinteres si de priviri nedumerite.
 
 

Mi-e dor

De familie si prieteni, de targurile de la Muzeul Taranului Roman, de Dilema Veche, de poarta sosirilor din Otopeni care mereu imi creeaza un nod in gat stiind ca ai mei ma asteapta dincolo de usile glisante.

Experienta de la Hamilton m-a ajutat sa inteleg ca patriot inseamna sa-ti pese

Cred ca potentialul meu a fost valorificat si stimulat in Statele Unite. Ca si mine, multi tineri pleaca din tara pentru ca vor sa invete mai mult sau pentru ca nu se simt apreciati. La Hamilton, m-am simtit utila, m-am considerat parte din echipa (de dezbatere, redactie, etc.) si am invatat ca sansa depinde numai de mine. Am renuntat la notiuni de noroc si ghinion si sunt frustrata cand ma lovesc de o birocratie crasa, de dezinteres si de priviri nedumerite. Si poate din pura incapatanare mai incerc sa dovedesc ca se poate, ca depinde numai de mine, de cat ma pregatesc, de cat vreau sa invat, de cat incerc, de cat bat la usi, de cat nu accept un refuz, de cat o sa rezist, frustrata de toate si toti.
    
Experienta de la Hamilton m-a ajutat sa inteleg ca patriot inseamna sa-ti pese, sa te gandesti la tara si cand te trezesti si cand te culci la patru dimineata cu ochii umflati de citit si intoxicat cu prea multe cani de cafea. Am inteles ca patriot inseamna sa zici ca esti roman fara sa te balbai. Am mai inteles ca patriot inseamna sa nu te rezumi la un sec Tara mea e frumoasa. Da, Dracula. Da, Nadia e romanca. Nu, nu sunt din Transilvania, ci din Bucuresti, ci sa fii informat si cu entuziasm sa povestesti despre Romania.             

Poate cel mai important, am invatat ca nu mai e problema mea sa fiu roman, ci cat de bun sunt ca roman

Nu e nici din mandrie, nici rusine pentru ca nu inteleg notiunea de a fi mandru sau jenat ca parintii mei erau in Romania cand m-am nascut. Se putea la fel de bine ca ei sa se fi nascut in Anglia sau Grecia si sa fi locuit acolo. La Hamilton, am inteles ca e suficient ca trei studenti romani sa impresioneze prin talent, stiinta sau eticheta calatoriei si imagologul strain cu siguranta va generaliza ce copii deosebiti! Oo, romani, impresionant!  La facultatea mea, sunt mandra pentru ca nu datorita unei coincidente de nationalitate, ci datorita realizarilor academice si extracuriculare studentii romani au impresionat. Ne-am renegat acele interpretari primitive, rautacioase si am explicat elocvent prin performanta noastra de ce nu suntem la mila imagologilor.         

Cred ca Hamilton a pus o fundatie buna pentru a raspunde exigentelor profesionale tipice unei cariere diplomatice, nu numai pe plan academic, dar si pe plan personal, mi-a dat mai mult curaj. Daca in primul tournament de debate m-am simtit ca un cocostarc intimidat, care se balangana pe un picior, dupa patru ani cocostarcul este curajos, suiera persistent si croncane asurzitor.
Citeste mai multe despre     |   |   |   |   |   |   |   |   | 

  
7454 vizualizari
  • +1 (5 voturi)    
    și totuși se poate.... (Marţi, 2 martie 2010, 0:30)

    marian [anonim]

    admirabil.... admirabilă !!!
  • 0 (8 voturi)    
    Sigur (Marţi, 2 martie 2010, 0:31)

    Tudor [anonim]

    Am auzit de multe ori povestea asta cu vraeu sa ma intorc in Romania si cunosc multi bursieri guvernul romaniei care stau pe banii statului dupa care raman in strainatate sa lucreze ca vezi domne statul nu le-a gasit pozitii pe masura asteptarilor. plus ca scuzati-ma dar hamilton college este cel mult un colegiu slab din statul new york iar admiterea pe subiecte soft gen politica in sua sau anglia este mult mai facila decat crede lumea. si va spun din experienta proprie. sunt student la university college london fara bursa guvernu romaniei.
    • 0 (4 voturi)    
      substrat (Marţi, 2 martie 2010, 9:04)

      bustiuci [anonim] i-a raspuns lui Tudor

      Mesajul tău denotă oareş'ce frustrări ...

      Cei de la "niversity college london" , deşi corect ar fi fost: University College London, nu te-au învăţat să nu fii ranchiunos şi vanitos?

      Parcă rpima observaţie pare a fi ok, mă refer la banii cheltuiţi pentru bursă ca apoi să tragi ţeapă.

      Dar comparaţia dintre instituţii la ce a fost bună?
      Bine nu bag mâna în foc că şi articolul pe alocuri "umflă" aspectele descrise, dar cred că la acel college din Londra te-au învăţat cum să faci observaţii cu ceva mai multă eleganţă decât ai făcut-o.
    • -1 (1 vot)    
      statul roman (Marţi, 2 martie 2010, 10:44)

      Gioni [anonim] i-a raspuns lui Tudor

      Statul roman nu recunoaste niciun fel de diploma obtinuta in Vest.
  • +1 (3 voturi)    
    Asa da (Marţi, 2 martie 2010, 0:45)

    dragos [anonim]

    Daca am fi majoritatea romanilor asa atunci am fi altundeva,undeva departe.Asta e spiritul american care ar trebui sa il dezvoltam si noi.Bravo
  • +2 (2 voturi)    
    Bravo (Marţi, 2 martie 2010, 0:50)

    Radu Simionescu [anonim]

    Bravo Bianca,

    Pacat ca suntem dornici sa ne intoarcem acasa, sa schimbam/ sa reformam dar nimeni nu ne doreste.
    Oricum sunt convins ca pana la urma vom reusi.
    Felicitari!
    Radu Simionescu
    • +2 (2 voturi)    
      Veti reusi sa fiti asimilati de sistem (Marţi, 2 martie 2010, 17:00)

      George CA [anonim] i-a raspuns lui Radu Simionescu

      Imi place ca mai sunt visatori, dar nu-mi place faptul ca acei visatori vor deveni victime sigure ale sistemului de pile, relatii, tzepe, manelism din Romania. Este adevart ca si in Romania mentalitatea se va schimba, dar nu in timpul vietii noastre. Asadar este bine ca sunt cativa care incearca sa se lupte cu morile de vant, dar din nefericire vor fi victime sigure ale sistemului. Sincer, eu cred ca trebuie sa ai stofa de erou pentru ca ceea ce incearca acesti tineri care invata in Vest si se intorc in tara este sinucidere curata.
  • +1 (3 voturi)    
    Bravo! (Marţi, 2 martie 2010, 1:26)

    anomalia [anonim]

    O poveste minunata, calda si umana, o poveste a unui inceput de succes pentru un roman ambitios si muncitor. Orice s-ar intampla la intoarcerea in tara (din pacate mai cunosc bursaci romani intorsi sa lucreze pentru guvern, care au fost "repartizati" pe salarii mizere sa arhiveze dosare prin Ministerul Educatiei), Bianca este si va ramane o invingatoare, pentru ca a avut ocazia minunata sa invete intr-un sistem corect. Mi-as dori ca mai multi ca ea sa isi spuna povestea, sa apara public, sa intre in vietile noastre, ale tuturor, sa ne schimbe fortat, sa ne faca sa iesim din apatia balcanica in care ne afundam din ce in ce mai mult, social si politic, in ultimii ani.
    Am facut facultatea in Romania. Am tocit cursuri inutile si plicticoase, care nu m-au ajutat cu nimic nici in anii de studiu, nici mai departe. Am ales o cariera care nu are nimic de-a face cu specializarea de la licenta. Am pierdut patru ani. Nu m-a intrebat nimeni de ce am ales facultatea sau cursul X, ce vreau sa fac mai departe, sau daca ma mai intereseaza si altceva. Am inotat intr-un sistem pasiv si indiferent, incremenit in norme academice arhaice, unde profesorul este Dumnezeu, detinatorul absolut al cunostintelor si ideilor. Putini dascali, si aceia din generatia foarte tanara, incercau sa inoate cotra sistemului, sa provoace un dialog, o participare din partea studentilor. Insa din pacate erau putini si singuri in fata superioritatii arogante a profesorilor cu experienta si a indiferentei salilor de cursanti plictisiti si indiferenti, cu gandul la urmatoarea pauza de tigara.
    Am terminat facultatea de aproape opt ani, nu stiu cat de mult s-au mai schimbat lucrurile si la noi intre timp. Cred insa ca acei dascali arhaici care ma exasperau sunt inca activi, si mi-e teama ca, pana la schimbul de generatii, pana la decontaminarea modului de gandire si abordare a studiilor, mai este cale lunga.
    Va multumesc, Bianca, tie si celorlalti ca tine, pentru ca existati.
  • -3 (5 voturi)    
    destul de obiective parerile biancai (Marţi, 2 martie 2010, 2:45)

    Sandel [anonim]

    ce nu sunt de acord este faptul ca educatia vine prin starea materiala. romanul e mai necivilizat din cauza lipsei banului. banu face regulile si prin prezenta lui se stabilesc niste reguli. sunt in america de multa vreme si consider ca americanii sunt mai civilizati datorita sistemului managerial f. bine pus la punct. dar acest sistem este mentinut de sistemul financiar. romania o sa fie civilizata cand vor fi bani pt protejarea aplicarii legilor. adica cale lunga...dar sunt sigur ca se va ajunge acolo daca omul rezista ca fiinta umana.
    • +1 (1 vot)    
      banul civilizeaza? (Marţi, 2 martie 2010, 3:16)

      gusa [anonim] i-a raspuns lui Sandel

      hai scrie mai multe despre tine. tiganii nostrii au lots of money si? anyway, familia e f importanta si apoi cum fiecare se dezvolta si isi atinge ceea ce vrea. nu e usor e multa munca, si cei din jur sint f importanti. bravo tuturor celor care indraznesc, ca a lor e lumea. sacrificiile unora sint mari, sint cazuri si cazuri. si...da...vorbesc de aceea care isi realizeaza scopurile prin propriile forte si demonstreaza asta.
      • 0 (2 voturi)    
        pt gusa (Marţi, 2 martie 2010, 6:32)

        Sandel [anonim] i-a raspuns lui gusa

        tiganii nu au bani. ei au doar ceva mai mult de mancare decat cei mai sarmani. io cand ma refer la bani ma refer la industrie, schimburi comerciale, circualtie, investitii, taxe, fabrici, turism, e un arsenal fantastic ce e in america. astea au crea un set de legi si un sistem protectional pt cei caRe au bani. acest sistem dezvoltat protejeaza si patura de jos. nu te uita ca cel cu lanturi de aur la gat are si bani...e doar o fatada sa-si arate mandria.....sa faci capital ia timp....multi si multi ani...asta am vrut sa zic referitor la bani.
  • +1 (3 voturi)    
    Studenti de peste hotare (Marţi, 2 martie 2010, 2:51)

    Adrian [anonim]

    In primul rand, ma bucur mult ca acest articol continua pe tema studentiilor romani care au plecat peste hotare sa aiba parte de o educatie de calitate.

    Nu vreau sa se subinteleaga ca universitatile din romania sunt neaparat mai slabe, sau ca studentii de peste hotare sunt mai importanti decat cei din romania.

    Mi-a placut in special partea cu patriotismul si balbaitul. Sunt de 5 ani in strainanate, mi-am terminat masterul si in acesti ani nu m-am balbait odata sa zic ca "Da sunt din romania!" Desigur am fost deseori intrebat de coruptie si de ce am plecat, s.a.m.d. Si le-am spus clar si raspicat, da, coruptie este, universitati slabe sunt, dar problemele astea nu sunt numai la noi, sunt peste tot, si in occident. Diferenta dintre romania si occident este ca daca e vorba de coruptie, sumele sunt mult mai mari, iar gainariile nu-si au locul ca salariile/preturile sunt rezonabile astfel incat coruptia asta marunta nu exista.

    Ei bine, nu vreau sa deviez prea mult de la subiect, dar vreau, oricat de ridicol pare, sa conving si alti romani sa fie macar un pic mandri de ei..asa cu, vorba noastra din ardeal, baiurile noastre.

    Poate e prematur sa ma afirm dar de cand dl. Funeriu a ajuns la carma educatiei, parca vad luminita din capatul tunelului. Cred ca problema studentilor romani care au plecat cu bursa romaniei se va rezolva in curand, deoarece este o problema din ce in ce mai apasatoare.

    Sper ca se mai gasesc cativa studenti care sa vorbeasca despre problema asta.

    Sincer daca as fi in aceeasi situatie, nu m-as sfii sa ii trimit un mail la dl. Funeriu sa aflam cu totii deznodamantul acestei probleme.
  • 0 (2 voturi)    
    Bravo! (Marţi, 2 martie 2010, 5:57)

    JB [anonim]

    E timpul sa facem un nume bun Romaniei chiar daca traim departe de tara noastra.
    Sa aratam lumii ca Romania nu este doar o tara de copii handicapati, hoti si cercesetori.
  • +2 (6 voturi)    
    cred ca va mintiti singuri (Marţi, 2 martie 2010, 6:30)

    crap [anonim]

    nu stiu cum puteti inghiti atat bull cu lopata. mai bine citeati mai atenti ce-a spus 'rosapepe' (oricum se va fi scriind corect), ca a zis foarte bine. perceptia afara la nivel universitar e ca romania da niste studenti de varf foarte buni, comparabili cu ai lor de varf; iar asta a fost realizarea mult hulitului sistem. am vaga senzatie, trecand peste toate sabloanele spuse la foc automat in articol, ca nu se intelege un lucru: singura diferenta e de mentalitate si motivatie, care au cauzalitatea in calitatea educatiei de acasa si valorile morale promovate in scoala, precum si in atractivitatea joburilor de pe piata romaneasca; ca sa mai calific la ce nivel sunt toate astea, cred ca nu mai e nevoie. cand defilezi cu 'baieti de baieti' si 'baietii destepti', si zicale gen 'hotu' neprins - negustor cinstit', ce dracu' sa cladesti, doar defilezi smecher sub privirea atenta a unui sobor de preoti.. nemtii de exemplu, defileaza altfel; la ei zicala e "taranii cei mai prosti scot cartofii cei mai mari".. adica taman pe dos. si atunci ne mai miram de ce?

    (poate postati si pareri contrare astazi? ieri am inteles, a fost 1 martie, nu s-a putut)
  • +3 (5 voturi)    
    Toate bune (Marţi, 2 martie 2010, 8:08)

    Roman inca verde [anonim]

    ORICE roman verde ajuns pe taramul fagaduintei se va crede mai devreme sau mai tarziu detinatorul adevarului absolut in ce priveste locul si oamenii din mijlocul carora a plecat. Din pacate acesta stare de gratie dispare pe masura ce trec anii. Nu intru in amanunte. Toti trecem prin asta aici.
    Altfel, toate bune :-)
  • +3 (5 voturi)    
    "Sansa" (Marţi, 2 martie 2010, 9:12)

    Gh [anonim]

    pe care o au unii se poate se poate transforma in timp intr-o mare dezamagire. Bianca, care poate e inocenta si din a carei poveste razbate un pic de infatuare, trebuie sa stie ca eu traiesc intr-un cartier mediocru din provincie si imi invatam copii cand se duceau la scoala sa-si dea jos ghoizdanul din spate si sa nu vorbeasca tare in autobuz si pentru acest lucru nu a trebuit sa merg pana in America ca sa-l invat pe banii statului, adica ai celor multi.
    De ce am impresia ca "cineva" (poate gresec si imi cer iertare) a "ajutat-o" pe Bianca in buna traditie romaneasca? -pile, cunostinte, relatii
    • 0 (2 voturi)    
      Banii celor multi (Marţi, 2 martie 2010, 9:40)

      Florin [anonim] i-a raspuns lui Gh

      Sunt sigur ca a ajutat-o cineva in buna traditie romaneasca. De aceea a avut si nevoie de alte pile la Hamilton ca sa razbeasca la examene. De asemenea, sunt sigur ca universitatea americana amintita mai sus e de doi bani.
      Este incontestabil ca banii statului, a celor multi, sunt gresit investiti in educatia de calitate.
      Va doresc succes si va apreciez optimismul si increderea in oameni.
  • +1 (3 voturi)    
    In Romania???!!! (Marţi, 2 martie 2010, 9:44)

    lili [anonim]

    Ce sa faca in Romania tineri care au acest nivel de educatie, de dezvoltare, de gandire??!!! Pai, cu cine sa vorbeasca, ce sefi sa aiba??!!(sefii lor ar trebui sa aiba cel putin acest nivel). De unde asa ceva in Romania??!!(ma refer la cei care ar trebui sa se intoarca si sa munceasca in slujba statului roman care le-a platit bursa de studii). Poate la multinationale, acolo DA isi pot gasi de lucru. Dar in administratia Romaniei, NU. Acolo trebuie YES-Meni, or acesti tineri pot orice, dar nu asa ceva. Un nivel de formare, de gandire care ar trebui sa dea de gandit guvernantilor, daca ei se gandesc la Romania anilor ce urmeaza. Dar eu nu cred ca ei au acel nivel care sa le permita sa gandeasca asa. Nu-i plang pe acesti tineri, vor reusi sa-si gaseasca locul, valorile au locul lor(in multinationalele din Romania) , dar nu acolo unde ar fi avut nevoie acuta Romania. Inca nu e locul lor. Peste zeci de ani.....
  • +3 (3 voturi)    
    povesti vanatoresti (Marţi, 2 martie 2010, 10:38)

    droid04 [anonim]

    Imi place sa citesc aceste povesti ale unor studenti romani bursieri in strainatate.
    Sunt povesti frumoase, potrivite pentru varsta lor...

    Si imi pare rau sa va dezamagesc, dar statul in Romania nu va va oferi nimic cand va intoarceti.... Bianca crede ca o sa lucreze in diplomatie ?!? Numai daca ai vreun tatic diplomat/ din servicii/ politician...
    Altfel stii ce vei primi? Un post la un birou inconjurat de sute de dosare de carton stivuite pana la nivelul unui dulap, intr-o cladire care cade la primul cutremur, cu un nemaipomenit miros de mucegai. Bineinteles, la biroul tau vei ajunge mergand pe o carare de vreo 50 cm printre alte birouri identice.
    Daca ai noroc o sa lucrezi cu publicul si o sa primesti "atentii" pentru ca misti o hartie din stanga in dreapta (asta daca o mai gasesti) :)
    Bine o sa vii in Romania "the land of choice" :))
    • -2 (4 voturi)    
      nepoti (Marţi, 2 martie 2010, 11:00)

      Gioni [anonim] i-a raspuns lui droid04

      You right man. Nepotism este si in Occident, oho. Evident, mai restrins ca in Balcani. O mare parte din femeile din diplomatie sunt amante.
      • -1 (1 vot)    
        Inculturistule (Miercuri, 3 martie 2010, 2:43)

        marinelu turmentat [utilizator] i-a raspuns lui Gioni

        Nu este taica, la ei ii zice networking, suna mai profesional, ca si lobby care mai pe romaneste este spaga, dar ei au institutionalizat-o si au legalizat-o. Dar nu-i rau ca vad ca e plin de admiratori ai vestului, care dau pe spate cand apare cate unu care a ajuns peste ocean si a vazut lumina. Asa doar de curios, bashina asta de criza nu vine tot de la licuricii astia de top care au crezut ca din rahat se poate face bici?
        • -1 (1 vot)    
          Yessir (Miercuri, 3 martie 2010, 7:46)

          Gioni [anonim] i-a raspuns lui marinelu turmentat

          Marinele ca bine zici. Lumea uita ca criza (sic!) a fost provocata de institutiile din SUA (ca deliberat, ca din imbecilitate, ca din lacomie), si nu de vreo cooperativa de credit din insula Funa-Futi. Pe ansamblu sa stii ca vazind ce mai zic internautii pot conclude ca de vreo 2 ani multi romani s-au lecuit de notiunea "America cea Sfanta si Buna".

          Misto faza cu networking, haha.
  • -1 (3 voturi)    
    da in Romania (Marţi, 2 martie 2010, 10:38)

    da in Romania [anonim]

    Mi-a placut articolul. Poate asa cum spunea cineva mai sus este putina 'umflare in pene' a Biancai.
    Dar mi se pare ceva demn de apreciat cand cineva din Romania este bine apreciat in SUA sau in alta parte. Si ce daca Hamilton nu este Oxford sau Harvard? Este important ca acolo se aude de Romania de bine.

    De ce este important ca tineri ca ea sa vina inapoi? Pentru ca ei ne pot da sperante. Sunt multi tineri care nu au sansa sa plece si totusi nu se conformeaza cu partea proasta a sistemului romanesc. Dar daca si acesti tineri vin inapoi, incet incet, poate se va schimba ceva si in pretioasa noastra tara.

    Eu am sansa sa merg destul de frecvent in Spania pentru colaborare cu Universidad del Pais Vasco. Mereu imi place sa vorbesc cu mandrie de aspecteel pozitive ale tarii noastre. Imi place sa invit tineri de acolo sa vina in Romania sa ne cunoasca mai bine. Imi place sa incurajez studenti de-ai mei sa mearga la burse in Europa si nu numai.
    Cred doar cunoscand si alte lucruri, bune, ne putem schimba. Experienta personala are mai multa influenta decat 'teoria' din familie si din scoala.

    Succes Biancai! Se poate si in Romania sa faci treaba de calitate. Se poate si in sistemul universitar romanesc sa faci treaba buna. Sunt si studenti si profesori mai tineri si mai in varsta (nu prea multi, dar totusi sunt) care apreciaza atunci cand iti faci treaba bine, atunci cand depui interes pentru cursul sau seminarul sau laboratorul pe care il faci.
    Sunt studenti care apreciaza atunci cand predai bine un curs si esti exigent la examen (nu accepti interventii, pile, fituici, etc....).

    Eu cred ca este speranta pentru tara noastra. Dar nu vor veni americanii sau spaniolii sa ne schimbe tara. Si din pacate nu o vor face nici politicientii nostri.
    DAR noi, ceilalti, cei obisnuiti, putem face o diferenta! Sunt convins de asta.

    Succes Bianca! Sa auzim de bine. Impreuna putem schimba tara noastra! Succes!
  • 0 (6 voturi)    
    nu putem spune decat.........WOW, (Marţi, 2 martie 2010, 10:45)

    capatu` satului [anonim]

    numele tezei de final de scoala nu are probabil nici o legatura cu ceea ce studiaza doamna, citam: "avantajele si pericolele curtilor civile si militare in judecarea unui caz de terorism"........
    intre diplomatie si drept exista o mare deosebire....
    avantajele curtilor militare sunt bine cunoscute pt. cetatenii americani: Guatanamo, crimele de Abu Graib, crimele comise de soldatii americani in Afagnistan si Irak, si nu in ultimul rand cazul Teo Peter - toate astea in numele pacii......
    oricum SCJ a USA a cerut in mai multe randuri explicatii guvernantilor, dar acestia au aratat ca nu ii intereseaza solicitarile curtii civile, ma refer la Guantanamo.................
    cu parere de rau, constatam ca din modul in care au decurs studiile - studenta a fost invatata sa gandeasca ca USA si Israel duc un razboi corect, in contradictie cu arabii - ceea ce este o minciuna.........de principiu, in asa zisul razboi impotriva terorismului, la fel cu razboiul pt. pace din fosta Iugoslavie - s-au depasit orice limite rezonabile, murind o gramada de civili nevinovati - daca ne amintim, vrand sa demonsteze capabilitatie armelor USA un avion de vanatoare aparatinand usaf a tras o racheta direct intr-un tren plin de oameni - binenteles milosevici si restul sunt vinovati, ca doar n-o sa plateasca cetateanu american de rand, ei au conducatori capabili.......atat de capabili ca au construit curtea penala de justitie - normal ca milosevici tb. sa faca pushcarie .....
    in Europa, CEDO a incercat sa creeze o jurisprudenta comuna prin adunarea la un loc a mai multor practicieni ai dreptului, si cere statelor semnatare in toate cazurile in care circumstantele inpun o actiune a statului vizand restragerea drepturilor si libertatilor, existenta unui just echilibru intre interesul urmarit si protectia corespunzatoare...................
    o stire de astazi, spune ca Parlamentul European a respins o solicitare a USA privind dreptul de a controla toate operatiunile swift ale cetatenilor UE......
  • -1 (5 voturi)    
    problema (Marţi, 2 martie 2010, 10:48)

    Gioni [anonim]

    Bianca, esti tare.
    Sa te vedem insa dupa ce te vei stabili in SUA si vei munci pe lefuri de emigrant (mai mici decit cele oferite autohtonilor). Tot asa entuziasta vei fi?
    Nu uita de Piramida lui Maslow.
    Numai bine Bianca.
    • +1 (1 vot)    
      fals (Marţi, 2 martie 2010, 19:05)

      jj [anonim] i-a raspuns lui Gioni

      Stiu foarte multi emigranti care au "lefuri" mai mari ca "autohtonii". Eu ma numar printre ei. In America conteaza ce stii/poti sa faci pentru leafa, nu unde te-ai nascut.
  • -1 (3 voturi)    
    frumos articol (Marţi, 2 martie 2010, 12:01)

    cucu [anonim]

    frumos acest articol, si domnisoara este remarcabila atat prin vocabularul si mentalitatea dansei cat si prin faptul ca e foarte foarte buna rumanca!! :)
  • -1 (3 voturi)    
    ciudatenii (Marţi, 2 martie 2010, 12:03)

    D. [anonim]

    excelent -in ceea ce o priveste pe aceasta tanara ;indiferent cum a obtinut bursa ,importante sunt eforturile ei de a demonstra ca "omul sfinteste locul";ciudata este contradictia care se evidentiaza intre gandirea libera ,incurajata de scoala pe care o frecventeaza si de societatea americana si prejudecatile carora a trebuit sa le faca fata,privitoare la apartenenta la o anumita tara-asta cu atat mai mult cu cat se sustine ca tot sistemul civilizatiei vestice este astfel conceput,incat sa te aprecieze dupa ceea ce faci tu,persoana,nu dupa colectivitatea din care-vrei-nu vrei-faci parte (mai ales ca acea colectivitate e privita de la "distanta",mediat si unilateral);eu nu am sa judec niciodata un american dupa imaginea rezultata in urma asasinatelor unor presedinti,dupa televiziunile arabe(sau-uneori-europene),sau dupa filmele lui M.Moore(vezi "Canadian Bacon")
  • -2 (2 voturi)    
    completare (Marţi, 2 martie 2010, 12:06)

    D. [anonim]

    cel putin atata m-a invatat neamul asta primitiv si nenorocita asta de scoala :sa nu judec niciodata,pe nimeni,dupa aparente si sa refuz prejudecatile
    • -3 (3 voturi)    
      exact ce zic si eu (Marţi, 2 martie 2010, 13:56)

      rentier [anonim] i-a raspuns lui D.

      de 50 de ani: cat de mare trebuie sa fie capitalul acumulat din start pentru a trai din dobanzi plus adaosul necesar datorit inflatiei?
  • -2 (4 voturi)    
    Sistemul american (Marţi, 2 martie 2010, 13:55)

    C.C. [anonim]

    Are partile lui bune, nu putem nega asta. Pe de alta parte insa trebuie privit si "outside the box". Germania de exemplu. Nemtii au stiut intotdeauna sa isi pregateaseca studentii si oamenii in general pentru mai toate domeniile, dar cu specializare intr-unul singur. E foarte posibil ca un medic german de exemplu sa nu stie nimic despre cateva din chestiile enumerate de Bianca in interviu. Si vorbim tot despre un om cu educatie aleasa, nu? Dar cand vine vorba de specializarea lui, putem vorbi de un "specialist" in adevaratul sens al cuvantului.
    Paradoxal, putem gasi o asemanare intre sistemul romandesc de invatamant si cel american: ambele te scolesc in multe domenii dar nu te fac specialist in nimic. Vorbesc depre tineri romani care termina o facultate, au o cultura generala de invidiat insa la capitolul expertiza, specializare, sunt mediocrii.
    Nu contest ca experienta de a invata in US este unica si ca ceea ce inveti si vezi acolo iti va marca probabil viata, dar cred ca exista metode mai bune de a schimba ceva in Romania. Si eu sunt plecat, trimis tot de Guvernul Romaniei, intr-un internship si urmeaza sa primesc acelasi post pe care castigatorii bursei "guvernul romaniei" ar fi trebuit sa-l primeasca. Pe noi ne-au trimis in UK, ca sa asimilam si sa deprindem bune practici din administratia publica britanica. E o experienta frumoasa cu multe lucruri noi pe care le invat si de care sunt multumit. Sunt implicat in multe proiecte, insa nu stiu cum voi putea folosi aceasta experienta ce-o voi acumula aici. Pur si simplu nu se aplica la ce stiu eu ca exista in administratia din Romania. La fel si Bianca. Inveti multe, ai parte de multe, ( oricum nu esti specializat efectiv in ceva) si vei avea parte in Romania de aceeasi dinozauri pe care i-ai lasat cand ai plecat.
    • 0 (0 voturi)    
      da si nu (Marţi, 2 martie 2010, 19:09)

      jj [anonim] i-a raspuns lui C.C.

      e adevarat ca unele majors in chestii gen liberal arts pot fi destul de generale, dar in alte specializari, precum cele tehnice sau medicale, sistemul americam merge pe ideea de specializarea studentului cat de adanc se poate.
      Deci nu ai dreptate in aprecierea ta a sistemului educational american.
      Ai dreptate insa ca daca se va intoarce va fi dezamagita ca nu va gasi prea mult progres in societatea romaneasca.
      Eu personal cred ca doar de dragul articolului acesti studenti zic ca vor sa se intoarca in Ro pentru a ajuta tara. Daca se intorc, inseamna ca degeaba au mai plecat. Mentalitatea poporului nostru mai are nevoie de zeci si zeci de ani pana la primele schimbari adevarate. Nu mi-as irosi viata sperand, precum in ultimii 20 de ani, sa se schimbe ceva cu adevarat in Romania.
    • 0 (0 voturi)    
      cred ca vorbesti "din auzite".. (Miercuri, 3 martie 2010, 1:11)

      marlene [anonim] i-a raspuns lui C.C.

      chestie specific romanilor cand compari scoala nemteasca cu cea americana ..nu mai vorbesc de medici. Altfel nu imi explic, total pe langa. Despre nemti, nu se poate , sau mai corect spus, nu se mai poate vorbi despre "adevarat" specialist neamt...Poate ca nu stii, dar poti fi "medic" la nemti si fara facultate. Chiar a fost un scanal acum cativa ani, l-au descoperit pe unul care practica medicina fara a termina lieceul ..probabil ca ala era profesionist, de a ajuns si regula de baza sa dai detalii despre liceul terminat.
      Acum, in stiinta: fizica, medicina, chimie, cercetare, in gerenal, USA da tonul. ..Europa e cam departe..UK-ul ramane singura care incearca (uneori si reuseste) o concurenta cu USA.
  • +2 (2 voturi)    
    wow (Miercuri, 3 martie 2010, 1:14)

    Laura [anonim]

    Hamilton College e destul de bun, daca vorbim de liberal arts colleges. Tocmai m-am uitat la tuition and fees la ei pe site - $40.000 pe an. Plus room and board, se ajunge la $50.000 pe an. Inmultit cu 4, asta e $200.000 pentru degree. Mi se pare ca Bianca vorbeste cu prea multa nonsalanta despre costurile ei cu facultatea. Dar, daca nu plateste din buzunarul propriu, normal ca alege cea mai scumpa facultate.
    Ca si comparatie, tuition fees la cea mai buna facultate publica din NY state sunt cam de $12.000 pe an. (living expenses sunt cam aceleasi)

    Si imi aduc aminte de prietenii mei care aplicau la toate granturile posibile (acu' vreo 10 ani), plecau 3-4 luni in Europa de Vest, de-abia daca li se alocau 1500 de euro, de trebuiau sa vina cu bani de acasa... Cu banii pe care i-a primit doar Bianca, cateva zeci de studenti romani ar fi putut petrece cate un semestru in strainatate.

    Felicitari Biancai pentru rezultate - stiu ca nu e usor, singur printre straini, sa inveti intr-o limba straina. Dar modul in care a obtinut aceasta finantare, mai mult decat generoasa, imi ridica multe semne de intrebare.
  • 0 (0 voturi)    
    SCOALA FACE DIN IN OAMENI NAIVI PROSTI CU DIPLOMA (Miercuri, 3 martie 2010, 8:48)

    ANONIMUS POPULII [anonim]

    ma fac pictor

    invat pana nivelul meu este de a lui picaso

    revin in satul meu si incep sa fac o mare afacere, adica vopsesc casele taraniilor pe bani marunti

    rezultat: bani marunti pana cand intru in depresie pe baza "ce am fost si unde am ajuns"; si dracu si dumnezeul si oamenii satului si fosti mei profesori o sa rada de mine cat de prost am fost

    cam atat a fost planul de viata a domnisoarei
  • 0 (0 voturi)    
    Bravo Bianca! (Miercuri, 3 martie 2010, 16:27)

    Cristina Staicu [anonim]

    Ma bucur enorm ca Bianca a reusit sa prezinte la o sursa de informare internationala cu atata obiectivitate o situatie atat de dificila.

    Eu am studiat in Anglia si, cu toate ca mi-am implinit visul sa studiez ceva ce nu se poate studia in Romania, eu nu am avut sansa sa imi implinesc visul de a studia in USA. Viata este mult mai dura decat in Europa si sistemul de invatamant cu mult mai multe pretentii (am multi prieteni plecati la studii la MIT, CalTech, Harvard...). Hamilton o fi 'mic' dar are un mare prestigiu international.

    Felicitari Bianca (si sti ca vorbesc din suflet) pentru toate reusitele tale! Tine-o tot asa! Pupicei
  • 0 (0 voturi)    
    felicitari (Joi, 11 martie 2010, 16:11)

    Nicoleta [anonim]

    Foarte dragut interviul si felicitari bursierei
  • 0 (0 voturi)    
    Felicitari! (Sâmbătă, 29 mai 2010, 18:35)

    Mihai D. [anonim]

    Ma bucur ca am avut "norocul" sa dau peste acest articol cautand Hamilton pe google. Este scris chiar foarte bine, semn ca anii de la Hamilton au avut efectul mult asteptat :)
    Mi-a facut mare placere sa citesc descrierea ta pentru Hamilton. Ai felicitarile mele sincere. Iti doresc mult succes in viitor!

    Mihai D.
  • 0 (0 voturi)    
    se poate! (Miercuri, 2 februarie 2011, 23:26)

    ElenaAlexandru [utilizator]

    Felicitariii!!!


TOP5

Ultimele
stiri
    Nu există niciun articol deocamdată în această categorie