Calcurile inutile sunt cele care ma enerveaza cu adevarat

Interviu cu filologul Rodica Zafiu despre cuvinte la moda, snobism si clisee

de Lucian Popescu HotNews.ro

Marţi, 24 iunie 2008, 13:59    NEWS | INTALNIRI ONLINE

Print YM E-mail Mai mare| Mai mic Comentarii

Rodica Zafiu: A spune că limba română
„se strică” este complet exagerat.
Foto: DGP / Hotnews

Limba reflecta preocuparile, cultura si metehnele lumii noastre rapide si superficiale. Ascultand cum se vorbeste, citind cum se scrie, filologul este cel care ne dumireste mai bine pe ce lume ne aflam. Cititi un interviu cu Rodica Zafiu, profesor la Facultatea de Litere, despre cateva cuvinte la moda, snobism si clisee. Toate intrebarile adresate au fost preluate din comentariile cititorilor Hotnews.ro

 

Va invitam sa deschideti noi dezbateri si si sa ne propuneti noi teme de interviuri pe Forum

 

Care sunt astăzi, în această lume rapidă şi superficială, satisfacţiile şi insatisfacţiile unui profesor la Facultatea de Litere din Bucureşti?

 

Încep cu insatisfacţiile. Din păcate, având în vedere prestigiul de moment al diverselor profesii, mulţi studenţi care altădată ar fi venit la noi se duc acum la alte facultăţi. Aflu de marea concurenţă de la Ştiinţe Politice, unde se înscriu mulţi studenţi cu aptitudini pentru ştiinţe umaniste şi care ar fi fost şi la noi foarte buni. Dar, de la Litere, ei se gândesc că vor ajunge profesori de română, meserie nu prea bine cotată în momentul de faţă, pe când absolvind Ştiinţele Politice vor deveni ceva – nu se ştie exact ce – ceva la modă, internaţional, de succes.

Avem o concurenţă mai redusă în ultimii ani.Mulţi studenţi care vin la Litere sunt în continuare dintre cei pasionaţi, dar alţii se înscriu aici cam din întâmplare. Totuşi, eu cred că formăm nu doar profesori de română – lucru, de altfel, foarte util – sau scriitori, ci şi oameni competenţi în folosirea limbii române şi mai ales oameni cu o gândire critică. Lucrăm foarte mult cu studenţii pentru dezvoltarea capacităţii lor interpretative, nu îi punem să înveţe teorii pe de rost. Îi învăţăm să vadă subtextul, să înţeleagă că un lucru poate să fie spus în multe feluri sau că sub o afirmaţie se poate ascunde o alta. Cred că astfel formăm oameni care pot avea succes în multe domenii - publicitate, relaţii publice, radio şi televiziune etc.

 

La ce bun oamenii competenţi în vorbire şi în scriere, în aceste vremuri?

După etapa tulbure în care era important să spui primul, cel mai repede, oricât de prost, ceva, va reveni o stare a concurenţei fireşti. Şi atunci modul în care vei spune ceva va conta. Sigur că avem nemulţumiri când vedem că ajung în posturi de conducere oameni care nu ştiu să vorbească. Dar, când piaţa va fi saturată, cel care ştie să vorbească, vorbitorul cel mai competent, va avea avantaje. Pe cine aţi alege dintre doi oameni aparent egali, în situaţia în care unul are un CV cu greşeli de exprimare sau de scriere?

 

Sunt mulţi cei care folosesc sintagma „ stricarea limbii”. Ce înseamnă a se strica limba? E posibil să se strice limba română?

 

E o posibilitate extrem de redusă. Conceptul de „stricat” este unul evaluativ şi discutabil. Din punct de vedere ştiinţific, considerăm doar că limba se modifică, este într-o schimbare permanentă. Când cineva numeşte schimbarea „stricare”, e vorba, de cele mai multe ori, de o apreciere subiectivă, de exprimarea unui sentiment. Sigur că putem spune că o limbă riscă să se piardă, să se degradeze, când – sub influenţa altei limbi - ajunge la stadiul de creolă, în care gramatica se simplifică iar cuvintele sunt total amestecate. Dar stadiul acesta este foarte greu de imaginat pentru o limbă de cultură ca româna, care are o literatură, dicţionare, instituţii culturale. A spune că limba română „se strică” este complet exagerat. Unele dintre schimbările care acum îi sperie pe unii au să dispară, altele au să se integreze.

 

-
Rodica Zafiu este prodecanul Facultăţii de Litere si şeful catedrei de Limba Româna

Intre 2001-2003 a fost profesor de limba şi literatura română la Università della Calabria
- Cercetător principal I la Institutul de Lingvistică "I. Iordan – Al. Rosetti"

Domenii de cercetare:
lingvistica textului, pragmatică, stilistică şi poetică, gramatică, lexic, onomastică literară, retorică, argumentare, teoria lecturii. Contribuţii la cercetarea conectorilor pragmatici, a discursului politic şi jurnalistic ("limba de lemn"), a limbii române vorbite (argou), a raportului scriere-oralitate, a tendinţelor limbii române actuale.

Volume publicate:
Poezia simbolistă românească, antologie comentată, Editura Humanitas, 1996

Naraţiune şi poezie, Editura All, Premiul Academiei Române, 2000

Diversitate stilistică în româna actuală, Editura Universităţii din Bucureşti, 2001

Limbaj şi politică, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007
 
 

Pentru ce merită să ne batem ca să avem o limbă frumoasă şi care sunt pericolele care o ameninţă?

 

Eu m-aş bate în primul rând pentru o şcoală care să ştie să transmită esenţialul. Lucrurile cele mai supărătoare, neglijenţele în exprimare, erorile flagrante de punctuaţie şi ortografie sunt în sarcina şcolii. Am tot spus lucrul acesta: şcoala noastră nu-şi ierarhizează obiectivele. Cere foarte mult şi, de fapt, obţine foarte puţin. Dacă am avea mai puţine mari pretenţii, dacă am renunţa la orgoliul de a face lucruri foarte subtile, comentarii savante şi formulări de teoretician al literaturii, poate că mai multă lume ar ieşi din şcoală ştiind unde se pune virgula. În fond, româna n-are dificultăţi mari de scriere şi depăşirea lor ar putea fi definitiv deprinsă din şcoală.

O altă problemă - care devine îngrijorătoare - este neglijenţa. Neglijenţa în modul de a scrie şi neglijenţa în amestecarea registrelor. De pildă, cineva trimite prin e-mail o scrisoare oficială care începe cu „Bună” şi termină cu „Pupici dulci”, doar pentru că aşa avea setat formatul de scrisoare şi nu s-a obosit să verifice ce a scris.

Vedem la Parlament, în ziare, la televiziune înjurătura amestecată cu formula elegantă, argoul cu vorbirea înaltă: se creează astfel un haos, care, de altfel, e un haos al societăţii, reflectat în limbă.

Tot neglijenţă este şi scrisul fără diacritice româneşti. Evident, sunt situaţii de comunicare - chat, e-mail - în care e normal să nu le foloseşti, pentru că asta-i convenţia, în bună parte impusă de limitele sistemului. Dar pe site-ul unui minister nu e admisibil să apară texte fără diacriticele româneşti, pentru că acolo mijloacele tehnice există şi nu e vorba de o comunicare rapidă, ci de un mesaj care va rămâne vizibil mult timp, deci trebuie să respecte ortografia românească.

 

Adolescenţii vorbesc din ce în ce mai mult în engleză. În ţările din Nordul Europei e ceva obişnuit ca adolescenţii să vorbească între ei doar în engleză. Ne ajunge engleza?

 

Uităm că Europa e lungă şi lată. Ţările din nord au îmbrăţişat într-adevăr engleza într-o mare măsură, ţările din sud mai puţin. Dacă am compara Olanda cu Italia, am vedea cât de diferit e gradul de folosire a englezei.

 

 

Sunt cititori ai Hotnews.ro ce acuză folosirea cuvântului „locaţie” în diferite texte. Cu ce sens ar trebui folosit?

 

Nu poţi alunga împrumuturile necesare şi nici chiar împrumuturile la modă, pentru că, dacă acestea încep să circule, înseamnă că nu sunt cu totul inutile: înlocuiesc o formulă mai lungă, se specializează pentru o nuanţă de sens, conotează ceva suplimentar. Cuvântul „locaţie” este mai precis decât cuvântul „loc”, într-un context de tipul: „pentru un utilaj s-a găsit o anume locaţie”. Folosirea cuvântului cu sensul de „(am)plasare” este deci justificată. Nu poţi să aduci ca argument împotrivă DEX-ul, a cărui ultimă ediţie datează din 1996. De atunci au intrat în limbă multe cuvinte noi.

Dar nu trebuie să acceptăm ca „locaţie” să înlocuiască termenul „loc”, în exemple ridicole, de felul „ Cei doi îndrăgostiţi şi-au vorbit într-o locaţie din pădure”. Sunt multe cuvinte la modă, folosite în exces şi în contexte nepotrivite.

 

Rodica Zafiu: În ierarhia mea negativă,
„provocare” ocupă primul loc
Foto: DGP / Hotnews

Dar „a aplica” cu sensul de a candida sau de a depune o cerere pentru o bursă, de  exemplu?

 

Cred că e dintre cele pe care le putem folosi. M-a deranjat şi pe mine folosirea lui, la început, dar e un cuvânt care de fapt a umplut un gol, s-a specializat pentru un sens mai precis decât „a cere”, respectiv pentru „a depune o cerere pentru o bursă”. Altele sunt însă inutile.

Totuşi, există o reacţie împotriva excesului de împrumuturi chiar din interiorul limbii. De pildă, „ a downloada” este un barbarism care s-a folosit insistent la început, după care mulţi au început să spună „a descărca”, fară ca vreo academie să le fi impus lucrul acesta. Putem avea încredere că limba va selecta soluţiile mai bune. Uneori va rămâne anglicismul pe care nu-l mai simţim ca un corp străin, alteori traducerea lui. Astăzi se spune „calculator” de mai multe ori decât „computer”.

Multe anglicisme sunt acceptabile în jargonul de specialitate. E normal ca oamenii care fac parte din grupuri restrânse, cu preocupări comune, să folosească un limbaj special, limbajul meseriei. Problema apare când acest jargon pătrunde în limbajul comun.

 

Jargonul are o funcţie practică, dar e şi un semn de apartenenţă. Când anglicismele sunt doar un mod de a arăta că faci parte dintr-un cerc de cunoscători, folosirea lor poate fi foarte supărătoare, pentru că este exagerată, inutilă, ornamentală.

 

Daţi-mi un exemplu de foarte proastă folosire a limbii…

 

Cel mai mult îmi displac calcurile lingvistice. Anglicismele le vezi că-s anglicisme de la o poştă. Calcurile inutile (mascate în cuvinte care ne sună familiar) sunt cele care mă enervează cu adevărat. De pildă, cuvântul „dedicat”. Îl întâlnim peste tot: „public dedicat”, „ascultători dedicaţi”, „studenţi dedicaţi”. Poate să însemne foarte multe lucruri, în funcţie de context: „dăruit”,  dar şi „specializat”, „restrâns la un anumit domeniu” etc. Se creează confuzii, inclusiv cu folosirea lui deja fixată („consacrat”, „destinat”). Lărgirea sensului mi se pare în acest caz complet inutilă. La fel, pentru „determinat”. Nu aduce nimic nou faţă de „hotărât”, dar îl  întâlneşti în tot felul de prezentări: „e o persoană determinată, activă, comunicativă”. În asemenea cazuri, e vorba doar de modă şi de snobism.

 

„Deosebit”?

 

„Deosebit” se foloseşte în exces încă de prin anii 70. E un termen cu sens pozitiv, vag şi clişeizat. Din fericire, astăzi e destul de ironizat.

În ierarhia mea negativă, „provocare” ocupă primul loc (şi „top”, dar cu el ne-am mai obişnuit). În limbajul afacerilor, al publicităţii şi chiar în conversaţia curentă, totul e o provocare: „Dacă mă chemaţi duminica la serviciu, pentru mine va fi o provocare”, „ Am căzut la examen, ceea ce constituie o adevărată provocare.” E un cuvânt-umbrelă, un clişeu care acoperă tot ce (în mod ipocrit) nu vrei să caracterizezi ca negativ.

 

În cărţile motivaţionale sau pentru agenţii de vânzări „challenge” e un cuvânt pe care îl întâlneşti pe fiecare pagină de trei ori. Aceste carţi se citesc mult.

 

Când „provocare” a apărut mai întâi cu sensul calchiat după cuvântul englezesc, efectul a fost straniu, pentru că în română termenul avea în primul rând înţeles negativ („aţâţare”, „sfidare”). A fost nevoie de un efort pentru a-i schimba sensul în ceva pozitiv. De fapt, şi challenge în engleză, şi provocare în română sunt clişee, aparţin unei limbi de lemn. Nu doar prin repetare, prin frecvenţă, ci şi pentru că ascund o simplificare ideologică, nişte automatisme de gândire. Mă enervează cuvântul „provocare” pentru că văd în el un algoritm: trebuie să am o atitudine „pozitivă”. Sigur, sistemul poate să funcţioneze şi aşa, într-o „limbă de lemn” în care totul e previzibil. În comunism, lumea folosea tot felul de formule fără să se gândească ce înseamnă, pentru că aşa trebuia, pentru a se autoproteja sau pentru a obţine poziţii şi avantaje. Astăzi, cineva speră că va fi angajat dacă foloseşte noile formule magice: „doresc noi oportunităţi pentru a progresa în carieră”, sau „prefer un mediu de lucru provocator”, sau „sunt complet flexibil”. Sunt clişee care sună strident în română şi dau impresia că omul nu mai comunică, le pronunţă fără să mai gândească. Bun, poate că societatea vrea să funcţioneze pe principiul „Eu ştiu că el ştie ce trebuie să spună”, dar cred că e bine să funcţioneze şi pe principiul „Vreau să văd că omul acesta gândeşte.”

 

Dar în ceea ce priveşte scrierea cuvintelor din limba engleză? Mie, unuia, mi-e imposibil să scriu „sit” în loc de „site”. E o greşeală?

 

Aici e o problemă de atitudine culturală şi e clar că tendinţa actuală este de a lăsa cuvântul ca în limba de origine. Arăţi că ştii engleză, că respecţi originea cuvântului, intri într-un sistem internaţional în care cuvintele se recunosc chiar dacă fac parte din limbi diferite.

 N-a fost întotdeauna aşa. Multe dintre franţuzismele pe care le folosim astăzi s-au adaptat grafic foarte bine; scriem, de pildă, fără probleme, „veioză”, „şansă”, „antet”. La fel de bine integrate sunt şi mai vechile împrumuturi din engleză: „meci”, „gol”, „hol”, „gem”. Acest gen de transcriere nu se mai acceptă însă (decât în glumă) pentru noile împrumuturi. De aceea, DOOM-ul din 2005 a revenit asupra unor propuneri de adaptare, faţă de ediţia din 1982. De pildă, în 1982 se propunea forma „cocher” pentru numele rasei de câini. Nimeni nu a urmat această prescripţie şi acum s-a revenit oficial la forma „cocker”.

 

E clar că tendinţa actuală este de a nu adapta, dar acest fapt ne pune în mare dificultate. Limba română are flexiune şi alternanţe care modifică grafia engleză. Când formezi pluralul de la „bodyguard”, cum îl scrii? „Bodyguarzi”? Sau de la „boss”? Sunt probleme foarte mari, care duc inevitabil către un caracter hibrid, de tranziţie al adaptării grafice. Lingviştii propun soluţii pentru fiecare cuvânt în parte, soluţii care vor fi validate sau nu. Sunt cazuri de cuvinte care nu se adaptează, de pildă „computer”. Sunt foarte puţini cei care l-ar scrie „compiuter”. Îl scriem şi îl pronunţăm ca în engleză, de foarte multă vreme.

Nu există soluţii ideale, chiar dacă unii îşi închipuie că e foarte simplu ca Academia să dea o regulă care să spună că de mâine toate cuvintele se scriu într-un anume fel.

 

Nota Redactiei:

Comentariile privind acest articol le puteti publica aici.

Va invitam sa deschideti noi dezbateri si si sa ne propuneti noi teme de interviuri pe Forum


 


  
19016 vizualizari
  • 0 (2 voturi)    
    (pe) care (Marţi, 24 iunie 2008, 14:47)

    liviu [anonim]

    Calitatea limbii romane asa cum este vorbita de majoritate a scazut. Ma deranjeaza foarte tare lipsa conjunctiei "pe" din "pe care" in discursul majoritatii personalitatilor "publice", fapt ce dovedeste goliciunea intelectuala sub mediocra. Desi sunt un semidoct, nu cad in acest pacat. E imposibil sa nu vorbesti o limba curata daca ai decenta de a citi macar o carte pe luna, fie ea si o carte de bucate sau tantra.
    • +3 (3 voturi)    
      in treacat (Marţi, 24 iunie 2008, 16:27)

      gigi [anonim] i-a raspuns lui liviu

      sa-ti traiasca "conjunctia" care este ea prepozitie, pe care ai uitat-o matale!
      O zi frumoasa!
      • 0 (0 voturi)    
        in treacat (Miercuri, 25 iunie 2008, 7:57)

        Anna [anonim] i-a raspuns lui gigi

        Ca sa nu mai vorbim de deranjatul "foarte tare" care poate fi cel mult ..."foarte mult". Dar intentia a fost buna!
        • 0 (0 voturi)    
          in treacat (Miercuri, 25 iunie 2008, 11:49)

          T [anonim] i-a raspuns lui Anna

          Ca sa nu mai vorbim de "goliciune intelectuala sub mediocra", care de ce sau cu ce ar fi diferita de o goliciune intelectuala doar mediocra?

          Defapt daca spui goliciune intelectuala sub mediocra, inseamna ca goliciunea intelectuala in sine e sub mediocra, adica nu e chiar o goliciune intelectuala, o fi "plinaciune" intelectuala, deci te trezesti ca "personalitatile publice" sunt chiar pline intelectual ... =))
      • +1 (1 vot)    
        haha (Miercuri, 25 iunie 2008, 9:09)

        cris [anonim] i-a raspuns lui gigi

        nota 10 gigi! :))))))
      • 0 (0 voturi)    
        de doua ori in treacat (Miercuri, 25 iunie 2008, 15:06)

        vivi [anonim] i-a raspuns lui gigi

        nu este vorba nici de o conjunctie, nici de o prepozitie, ci de un morfem
    • +1 (1 vot)    
      despre limba si limbisti (Marţi, 24 iunie 2008, 19:02)

      carepecare [anonim] i-a raspuns lui liviu

      lasand laoparte (la o parte? la-o-parte?) micile imperfectiuni limbistice (pe care ne ciondanim inutil pt ca o limba nu are un caracter absolut ci este doar o conventie prin care sa ne putem intelege), altceva ma intriga in acest articol: paragraful "La ce bun oamenii competenţi în vorbire şi în scriere, în aceste vremuri?"

      Tocmai aceasta prejudecata cred eu ca este cauza numirii a tot felul de incompetenti in posturi de conducere, in firme sau in politica - alegatorii pun cel mai mare pret pe cum vorbeste respectivul - ori nu oratoria este calitatea esentiala pt performanta in majoritatea posturilor ci priceperea, meseria, perseverenta, capacitatea de a face...exista o admiratie hipnotica a maselor fata de cei carora le vin vorbele usor dar si o mandrie stupida a celor cu mai multa scoala si diplome - "cum dom'le sa-l pui p'ala sef, n-ai vazut cum vorbeste?" cadem prea usor prada vorbelor mestesugite si uitam sa evaluam ceea ce conteaza cel mai mult - faptele.
      • +1 (1 vot)    
        macar de (Miercuri, 25 iunie 2008, 2:06)

        deunazi [utilizator] i-a raspuns lui carepecare

        macar de-ar vorbi cumsecade cineva din diversele posturi de conducere prin tarisoara noastra.
    • 0 (0 voturi)    
      pe....adica deasupra (Duminică, 29 iunie 2008, 12:11)

      premierul [anonim] i-a raspuns lui liviu

      un mare xilofon al limbii romane este premierul tariceanu: lucram pe proiecte, aquisul comunitar pe legislatie, indicele pe bursa etc...etc...etc
  • +1 (3 voturi)    
    Articol (Marţi, 24 iunie 2008, 14:56)

    b09d4n [utilizator]

    Este un articol bun care pune accentul pe folosirea cuvintelor importate.

    Cei care spun despre "stricarea limbii romane" se refera insa la stalcirea cuvintelor de baza, precum conjugarea verbelor "a fi" si "a sti", prin inceperea propozitiilor cu "deci", prin folosirea fara discernamant a cratimei.

    O analiza realista ar aduce in atentie faptul ca profesori, jurnalisti, politicieni etc. nu stiu sa vorbeasca si mai ales sa scrie corect. Imprumutand un termen din automobilism putem spune ca noi nu stim sa urnim masina de pe loc iar articolul ne rezolva dilema plecarii cu viteza a doua.
  • 0 (2 voturi)    
    trebuisem, trebuisera, trebuiam etc.... (Marţi, 24 iunie 2008, 15:02)

    Mirela [anonim]

    Stimata Doamna,

    Perfect de acord cu Dvs. in multe priviinte. As vrea sa va intreb insa citeva lucruri in plus.

    1. ce ne facem cu "trebuie" asta? de ce-l conjugam, daca e impersonal? de ce ne suna atit de gresit "voi trebuia sa mergeti"?

    ind. imperf:
    eu trebuiam (???)
    tu trebuiai (???)
    el/ ea trebuia
    noi trebuiam (???)
    voi trebuiati (???)
    ei/ ele trebuiau (???)

    Toata lumea greseste: jurnalisti, oameni de stat, profesori, sefi etc. De ce nu incercam sa atragem atentia asupra erorii?
    • 0 (0 voturi)    
      in noul DOOM e corect (Marţi, 24 iunie 2008, 17:48)

      Romeo [anonim] i-a raspuns lui Mirela

      In ultimul DOOM nu mai e obligatorie folosirea formei "trebuie" peste tot, ci e corect "ei trebuiau" etc.

      Prin urmare, greseala de altadata a devenit de cativa ani regula.
  • -1 (3 voturi)    
    pe care (Marţi, 24 iunie 2008, 15:06)

    oroian [anonim]

    "pe" este prepozitie si,nu, conjunctie!
    "foarte tare" : este cacofonie!
    • 0 (0 voturi)    
      si tu.... (Miercuri, 25 iunie 2008, 9:50)

      mara [anonim] i-a raspuns lui oroian

      "pe" este intr-adevar prepozitie, dar si tu esti pasionat de virgule.:)
    • 0 (0 voturi)    
      foarte tare (Joi, 26 iunie 2008, 15:17)

      Tălmaciu [anonim] i-a raspuns lui oroian

      nu-i deloc cacofonie!
      am mai citit o aiureală mai sus tot, că nu se zice foarte tare, ci foarte mult.
      oare de ce se bagă toată lumea în seamă?

      mai citiţi, băieţi, mai citiţi;
      sau nu mai scrieţi

      sănătate la găini!
  • 0 (2 voturi)    
    Corect-sa nu uitam si de G. Pruteanu. (Marţi, 24 iunie 2008, 15:07)

    Lucius [anonim]

    Bravo doamnei pt. aprecierile corecte.
    Eu cred insa ca trebuie sa romanizam cit putem cum ne sfatuia GEORGE PRUTEANU (de ex. SITE de internet trebuie sa devina SAIT, pt. ca SIT este deja in romana si apar confuzii).
    Saitul si Forumul lui G. Pruteanu inca functioneaza datorita unor admiratori.
    Mergeti si invatati limba romana la:
    www.pruteanu.ro
    • 0 (0 voturi)    
      Corect-sa nu uitam si de G. Pruteanu (Miercuri, 25 iunie 2008, 8:01)

      Anne [anonim] i-a raspuns lui Lucius

      Imi pare rau, dar nu o sa fiu niciodata de acord cu ideea de "sait" si "maus". Mie asta mi se pare exact lipsa de respect fata de limba de origine a celor care au inventat lucrurile din spatele cuvintelor.
    • -1 (1 vot)    
      asa e, sa nu il uitam pe pruteanu (Miercuri, 25 iunie 2008, 12:01)

      cthulhu [anonim] i-a raspuns lui Lucius

      sa nu uitam ca cel care avea pretentia sa ii invete pe altii limba romana si se considera un fel de autoritate morala a fost un hot ordinar, un traseist politic care a ajuns din tabara lui ilici-psd in patul lui vadim-prm.

      poate ca unii cred ca e corect sa "faci ce zice popa, nu ce face popa", dar pruteanu nu era popa.

      asa ca hai sa nu uitam ce a fost el si sa nu il mai ridicam la rang de erou national.
      • +2 (2 voturi)    
        Despre G. PRUTEANU (Miercuri, 25 iunie 2008, 13:13)

        Lucius [anonim] i-a raspuns lui cthulhu

        GP a trecut de la un partid la altul pt. ca niciunul nu voia sa rezoneze la ideile lui.

        GP a fost 8 ani senator si nu a avut niciun fel de avere - leafa o dadea pe carti si traia in apt. in pantelimon.

        GP a fost unicul intelectual cu singe in el care s-a batut in direct cu manelistii la TV spunindu le ca produsele lor sunt "un jeg pe cultura din RO".

        asa ca mai ia o pauza.



        ANNE >>> Cuvintele din alte limbi TREBUIE ROMANIZATE si asta se face de 100 de ani. Scriem CHAUFFEUR? Nu - ci SOFER. Scriem GOAL? Nu - ci GOL. Unele ramin automat in vers. originala ca romanizate sunt grotesti (KNOWHOW, PIZZA). MOUSE se poate romaniza perfect in MAUS.
        • 0 (0 voturi)    
          re: (Miercuri, 25 iunie 2008, 18:27)

          ioana [anonim] i-a raspuns lui Lucius

          si ce rost are sa romanizam mouse in maus, cand am putea usor sa-i spunem soarece?
          • 0 (0 voturi)    
            Chiar daca (Duminică, 29 iunie 2008, 10:31)

            mit [anonim] i-a raspuns lui ioana

            Chiar daca in engleza numele aceastei unealte a plecat de la numele micului mamifer numit la noi soarece, chiar daca si in alte limbi (franceza spre exemplu) traducerea s-a facut in mod similar inlocuind MOUSE cu SOURIS, importul din engleza in româna poate fi facut cu un nou cuvan MAUS care respecta pronunctia din engleza tocmai pentru ca acest cuvant desemneaza altceva decat un soarece, daca iti va vorbii cineva de un MAUS vei sti ca nu este vorba de acele mici mamifere rontaitoare (rozatoare) ci de un instrument utilizat in preajma unui calculator.
      • 0 (0 voturi)    
        Dumnezeu sa il Odihneasca (Duminică, 29 iunie 2008, 10:43)

        Mit [anonim] i-a raspuns lui cthulhu

        Traseism politic?
        PNTCD -> PSD -> PRM
        Poate ca da, dar inainte de a-l acuza ca a schimbat partidele trebuie sa vedem ce l-a manat sa faca asta.
        George Pruteanu a fost un aparator al doctrinei nationalist-crestin-democrate in toate partidele prin care a trecut si mai presus de toate un aparator al limbii si al culturii romane.

        De observat este ca PNTCD (de unde a plecat initial) si PRM (unde a ajuns in final) au doctrine asemanatoare (ncd) chiar daca marcile sunt diferite.

        In vechime nu existau decat doua partide mari PNL si Partidul Conservator si un partid "third way" PNT, de aceea era mai greu sa vezi oameni care sa plece dintr-un partid in altul.

        De remarcat este ca si in prezent PNTCD este tot un partid de tip "a treia cale", sper ca in jurul acestuia sa se contureze in sfarsit un pol crestin, acest lucru ar fi posibil tocmai pentru ca PRM este in scadere (sper chiar intr-o fuziune inte PNTCD si PRM).
    • -1 (1 vot)    
      alaturare nepotrivita (Miercuri, 25 iunie 2008, 15:09)

      vivi [anonim] i-a raspuns lui Lucius

      sa compari un intelectual de talia d-nei zafiu, cu pruteanu mi se pare nejustificata. pruteanu era un teribilist si atat.
  • 0 (0 voturi)    
    nedumerire... (Marţi, 24 iunie 2008, 15:51)

    blorin [anonim]

    In folosirea cuvintelor importate in limba romana suntem foarte neconsecventi...
    Washington - in limba vorbita e UAȘINGTĂN (respectand pronuntia engleza), iar numele a fost importat in forma originala ca grafie...
    Paris - in schimb e Paris! (desi respectand pronuntia ar trebui sa fie PARI), la fel, importand forma originala a grafiei...
    Ciudata e pronuntia MOSCOVA, desi nimeni nu scrie asa si nici nu pronunta in felul acesta....

    Sunt reguli?
  • +2 (2 voturi)    
    Diacritice (Marţi, 24 iunie 2008, 16:41)

    Zoii [anonim]

    O primă dovadă de respect faţă de limba română ar fi folosirea diacriticelor.
    Hotnews ar trebui să folosească diacritice în tot conţinutul site-ului, aşa cum a făcut-o în acest interviu cu Rodica Zafiu. Ar trebui să existe o politică a site-ului de tip "scriem sau nu scriem cu diacritice", adică facem tot conţinutul de-o mamă.
    Este deranjant să vezi că pe o pagină o parte din conţinut are diacritice, cealaltă nu.
    • +1 (1 vot)    
      Corect (Marţi, 24 iunie 2008, 19:18)

      Ion [anonim] i-a raspuns lui Zoii

      Exact acest aspect doream să-l semnalez şi eu. Am observat că se poate. Domnilor redactori Hotnews, oare ar fi atât de greu să folosiţi diacritice în toate articolele.
      Ca fapt divers, îmi spunea un amic profesor că foarte mulţi elevi (de liceu) nu mai folosesc diacritice în lucrările de control sau la teze. Inadmisibil, zic eu
      • -1 (1 vot)    
        diacritice? no thanks! (Vineri, 27 iunie 2008, 10:32)

        dorinteodor [anonim] i-a raspuns lui Ion

        ion,
        oare nu ti-ai pus vreodata problema de a gasi o forma de scriere a limbii fara diacritice? vreau sa spun o forma oficializata? s-ar simplifica foarte mult scrierea ! nemtii au deja o forma oficiala de scriere a limbii lor, fara diacritice, care a fost impusa de guvernul lor in ciuda impotrivirii unora....
        • +1 (1 vot)    
          nu (Sâmbătă, 5 iulie 2008, 2:03)

          picsel [anonim] i-a raspuns lui dorinteodor

          nemţii pot face asta pentru că sensul cuvintelor la ei nu depinde de diacritice. fata, tata, paturi? numai pentru tata exista cel puţin 3 sensuri funcţie de diacritice. tată, ţâţă, ţaţă, de exemplu.
          nu, în română aşa ceva nu se poate. aşa că, Dorine, scoate-ţi lenea din cap şi scrie cu diacritice!
          sau, mută-te în germania :)
          • 0 (0 voturi)    
            De ne-am nemti noi in alte cateva privinţe printr? (Duminică, 14 iunie 2009, 1:44)

            mirage [anonim] i-a raspuns lui picsel

            Dorin o fi învatat germana pe stradă, din auzite si în dialect bavarez; crede că dacă nu pronunţă nemţii, de exemplu "blöd" blo(Umlaut)d nici în scris nu mai există?
            Îi recomand sa citească ziarul ăla pe care-l foloseste în mod intelectual drept plapumă, fie el si echivalentul Libertăţii!
            În "Hochdeutsch" nu se va renunţa niciodată la Umlaut, Ablaut si la Ligatura Eszett sau "scharfes Es" cum i se mai spune!
            Germana are reguli stricte - aproape matematice - atat în ce priveste sintaxa cât si ortografia!

            Mit freundlichen Grüßen [Gru(Umlat)s(Eszett)n,

            Miraj
        • 0 (0 voturi)    
          Confuzie (Duminică, 14 iunie 2009, 2:15)

          Donaudampfshifffahrtskapitän [anonim] i-a raspuns lui dorinteodor

          Probablil ca te referi la reforma lingvistica din 2003. Nu are nici o legatura cu diacriticele cum le spunem noi, desi ale lor sunt altceva.
          Prin reforma aia s-au anulat cateva exceptii de la regula... adica s-a simplificat, s-a matematizat si mai tare gramatica. In germana se scrie "ß" atunci cand vocala dinaintea dublului "s" este lunga sau cand acesta din urma e precedat de un diftong. Inaintea reformei faceau exceptie cuvintele care aveau terminatia in "ss", indiferent de tipul vocalei. Exceptia se respecta chiar si in cadrul cuvintelor compuse prin contopire, de Ex.: Flußsystem. Acuma se scrie "Flusssystem". Impotrivirea s-a datorat atat faptului ca multi nu au putut accepta ideea e ascrie cu atatia "s" unele cuvinte, cat mai ales situatiei ca reforma intra in vigoare cu cateva saptamani inaintea sustinerii examenului de bac... au amanat-o si gata!
          Trebuie facuta distinctie unde si cand cum scriem. Acelasi lucru e valabil si pentru adaptarea neologismelor la limba romana. Incapatanarea duce la lipsa de discernamant si implicit de diversitate. Nimeni nu vrea sa fie sarac, nici macar cu duhul!
          Cuvantul din porecla mea exista? Numesti asta simplu?
          • 0 (0 voturi)    
            Dia-critice (Duminică, 14 iunie 2009, 19:40)

            Prefectiunea [utilizator] i-a raspuns lui Donaudampfshifffahrtskapitän

            O precizare: si in germana, ca si in romana exista anumite conventii. "O/U-Umlaut" (Ö/Ü) pot fi scrise si "oe" sau "ue", atunci cand din diferite motive cum ar fi scrierea la masina sau in cadrul unui program care nu poate reda caracterele respective, este avantajos acest lucru. In documente oficiale este insa inadmisibil!
            Si pana la urma de ec sa se renunte la diacriticele din limba romana? Om fi noi inteligenti si deducem din context despre ce e vorba, dar confuzii tot se vor putea crea. In plus e mult mai anevoios de citit un text fara diacritice!
  • 0 (0 voturi)    
    tema importanta (Marţi, 24 iunie 2008, 16:41)

    Peter Gluck [anonim]

    Intamplator sau nu, despre ceva similar se vorbeste
    in triplul editorial No 306 al revistei pe care o redactez de aproape 6 ani- vezi http://info.kappa.ro
    Si eu am mari necazuri cu pardalnicul de "challenge"

    Apararea limbii romane e o actiune care trebuie continuata fara preget.
  • +1 (1 vot)    
    Mai e un motiv... (Marţi, 24 iunie 2008, 16:43)

    Fapte [utilizator]

    ...pentru care scriem cuvintele asa cum se scriu ele in limba lor: din respect. Exact asa cum se comporta romanul cu strainii, asa se comporta si limba romana cu cuvintele straine. initial cu respect, cu deferenta, cu ospitalitate. Cuvintul strain, ca si omul strain, initial beneficiaza de prezumtia de superioritate, dupa care, cu trecerea timpului, se dovedeste ca nu e chiar asa, ca la o adica e si el om / cuvint.
  • +2 (2 voturi)    
    engleza in Nordul Europei (Marţi, 24 iunie 2008, 17:07)

    bryze [anonim]

    "In ţările din Nordul Europei e ceva obişnuit ca adolescenţii să vorbească între ei doar în engleză"...
    De unde pana unde??? Eu nu am intalnit asa ceva, am 26 de ani si traiesc de ani buni in "tarile din Nordul Europei"...
    • 0 (0 voturi)    
      in danemarca vorbesc daneza (Miercuri, 16 iulie 2008, 14:47)

      Mihai [anonim] i-a raspuns lui bryze

      Traiesc in Danemarca si pot sa va spun ca locuitorii vorbesc intre ei in daneza. Desi toti cei de aici cunosc engleza, ai sanse foarte reduse de a-ti gasi o slujba doar ca vorbitor de engleza.
  • 0 (0 voturi)    
    observatii (Marţi, 24 iunie 2008, 17:24)

    bogdan [anonim]

    nedumerire: Moscova si Paris sint intrate in limba romana de cel putin 200 de ani, din motive de legaturi istorice cu Imperiul Rus si Franta. Intre timp au fost adaptate la pronuntia romaneasca. Cu SUA, pe de alta parte, nu am avut contacte istorice sau culturale inainte de sec. XIX; fiind un nume cu o circulatie mult mai recenta in limba romana, n-a avut timp sa se adapteze (si probabil ca va ramine neadaptat, s-a fixat deja in forma actuala).
    trebuisem etc.: intr-adevar, verbul "a trebui" e impersonal - si, lucru mai important din punctul de vedere al discutiei de fata, unipersonal ca forma (are, in dictionare, doar forma de persoana a III-a singular, "trebuie", la indicativ prezent, de exemplu). Problema e ca limba vorbita accepta foarte greu omonimii de genul asta. La indicativ prezent totul e in regula - "eu trebuie", "ei trebuie" etc., dar la indicativ imperfect vorbitorii simt nevoia sa faca diferenta intre persoana I, a II-a, a III-a si sa faca opozitia dintre singular si plural ("trebuia" vs "trebuiau"). De aceea vorbitorii reconstruiesc niste forme flexionare inexistente initial - forme care, e foarte posibil, se vor impune pana la urma ca norma literara, deci vor intra si in dictionare. Dar deocamdata vorbim doar de un stadiu intermediar, in care se intilnesc atit forma unipersonala, cit si formele flexionare reconstruite ad-hoc. Personal, eu folosesc exclusiv forma corecta (de pers. a III-a sg.), dar m-am resemnat cu ideea ca o sa pierd partida asta. Uzul impune norma, nu invers, asta e regula.
  • 0 (0 voturi)    
    cat sa mai ...suportam (Marţi, 24 iunie 2008, 17:29)

    anca [anonim]

    "Cea mai tare" e folosirea verbului "to suport" cu sensul de "a sustine" dar fara particula "to", omitandu-se faptul ca si in limba romana exista un omonim care are cu totul alt sens. Se ajunge astfel la exprimari "curat-murdare": "Nu credem ca putem suporta costurile", "Daca nu-si revizuieste atitudinea, noi n-o sa-l mai suportam".
    • 0 (0 voturi)    
      papuse*, bati cimpii (Miercuri, 25 iunie 2008, 12:08)

      mdea [anonim] i-a raspuns lui anca

      expresiile astea sunt foarte corecte.
      in nici un caz nu poate fi vorba de "sprijinirea costurilor".

      a suporta = a indura, a rabda, a suferi; a admite, a tolera, a ingadui; a sustine o greutate, o povara, a rezista la ... ; a avea sau lua in sarcina o obligatie baneasca

      e foarte corect sa spui ca nu mai poti sa induri preturile, sau ca nu mai poti rezista la niste preturi mari



      cit despre "Daca nu-si revizuieste atitudinea, noi n-o sa-l mai suportam", depinde de ce vrei sa zici. poti foarte bine sa zici de o persoana ca nu o mai suporti = nu o mai tolerezi.

      daca te referi ca nu o mai sprijini (ca de ex intr-o campanie electorala), are alt inteles si, intr-adevar, trebuie folosit verbul "a sprijini". dar expresia in sine asa cum ai enuntat-o tu, e absolut corecta.

      * corect=papusa
    • 0 (0 voturi)    
      to... (Vineri, 27 iunie 2008, 3:57)

      marco [anonim] i-a raspuns lui anca

      support,cu doi "P".
      gramatically correct!
  • 0 (0 voturi)    
    Corect ...cum ? (Marţi, 24 iunie 2008, 17:39)

    Cristea [anonim]

    Doar un cuvant de...o viata ( am fost jucator in sportul respectiv ) :
    < rugby > . Am traversat ani intregi cu tot felul de
    " adaptari " .N-a tinut niciuna .Ramanem asa dar la
    <rugby > si invatam pronuntia engleza ?
  • +1 (1 vot)    
    (pe) care (Marţi, 24 iunie 2008, 18:42)

    liviu [anonim]

    Am inceput acest topic cu cateva greseli :) . Mi le asum si incerc sa nu le mai repet.
  • 0 (0 voturi)    
    intrebare (Marţi, 24 iunie 2008, 22:40)

    condor [anonim]

    as dori sa stiu cum s-a transformat 'foarte mult' in 'foarte tare' in vorbirea curenta.
  • 0 (0 voturi)    
    creaza sau creeaza? (Marţi, 24 iunie 2008, 23:13)

    sorin [anonim]

    Buna seara,

    Am si eu o intrebare pentru oameni mai priceputi:

    Este corecta varianta "se creaza"
    sau, dimpotriva, varianta "se creeaza"?
    La scoala am invatat "creaza",
    si mie tot asa imi suna mai bine
    (cre-ez, cre-ezi, cre-aza,
    cre-am (creem?), cre-ati, cre-aza).

    De pilda, nu se spune "studi-e-aza"...
    si nici "creeatie" sau "creeatura"...

    Dar vad va aproape peste tot se foloseste
    "creeaza", inclusiv in redactarea interviului de mai sus,
    care este altminteri foarte interesant.

    Cu multumiri,
    Sorin
    • 0 (0 voturi)    
      creeaza (Miercuri, 25 iunie 2008, 0:30)

      kinn [anonim] i-a raspuns lui sorin

      Eu stiu ca e cu doi de e: creeaza. Primul e face parte din radacina, al doilea din terminatie.

      cre-ez, cre-ezi, cre-eaza
      vegh-ez, vegh-ezi, vegh-eaza
      torpil-ez, torpil-ezi, torpil-eaza
      vizion-ez, vizion-ezi, vizion-eaza

      cre-are, vizion-are, torpil-are

      "Creaza" cu un singur e e ca in "sa creaza", adica varianta arhaica a lui "sa creada". Se simte ca e un singur e.
    • 0 (0 voturi)    
      Creeaza sau creaza (Miercuri, 25 iunie 2008, 1:02)

      Florin [anonim] i-a raspuns lui sorin

      Nu uita ca exista varianta "creaza" de la "a crede", asa ca s-ar putea ca sa fie "creeaza", ca in "Coreea".
    • 0 (0 voturi)    
      creeaza (Miercuri, 25 iunie 2008, 1:11)

      ino [anonim] i-a raspuns lui sorin

      lucr-ez, lucr-ezi, lucr-EAZA
      cre-ez, cre-ezi, cre-EAZA...
      Iar pentru "creatie" avem substantivul format de la aceeasi radacina "cre-", cu sufixul "-atie", ca si lustratie, fundatie, aplicatie (radacinile "lustr-", "fund-", "aplic-").
    • 0 (0 voturi)    
      creeaza (Miercuri, 25 iunie 2008, 1:37)

      xy [anonim] i-a raspuns lui sorin

      la ce scoala ai fi putut invata ca se scrie "creaza"? din cate stiu, tocmai forme ca "el/ei creaza" (sau invers, "a creea") sunt date de profesorii de romana ca exemple clasice de greseli de limba. explicatia corecta a dat-o kinn in raspunsul de aici, primul e face parte din radacina "cre", al doilea din terminatie (dupa cum, daca desparti infinitivul, nu obtii "a cre-ea", ci "a crea").
    • 0 (0 voturi)    
      a crea - a lucra (Miercuri, 25 iunie 2008, 2:17)

      deunazi [utilizator] i-a raspuns lui sorin

      tin minte ca o profesoara de romana din generala mi-a spus de o analogie foarte folositoare: a crea se conjuca similar cu a lucra. asadar

      lucrEZ - creEZ
      lucrEZI - creEZI
      lucrEAZA - creEaza
      lucrAM - creAM
      lucrATI - creATI
      lucrEAZA - creEaza

      in cazul in care am facut analogie gresita astept sa fiu corectat. intre timp, varianta asta cred ca ajuta.
      • 0 (0 voturi)    
        cream cu totii (Miercuri, 25 iunie 2008, 16:43)

        moni [anonim] i-a raspuns lui deunazi

        a crea se conjuga ca a lucra
        eu cre-ez
        tu cre-ezi
        el/ea cre-eaza

        radacina este CRE
        asa cum la a lucra radacina este LUCR
  • -1 (1 vot)    
    Proprietatea termenilor... (Marţi, 24 iunie 2008, 23:27)

    apropitaru' [anonim]

    "Sigur că putem spune că o limbă riscă să se piardă, să se degradeze, când – sub influenţa altei limbi - ajunge la stadiul de creolă, în care gramatica se simplifică iar cuvintele sunt total amestecate."
    Creolizarea este cu totul altceva decat ce se intelege din cele spuse in interviu. Pana si wikipedia a aflat chestia asta: http://en.wikipedia.org/wiki/Creole_language Conform unei definitii larg acceptate, creola reprezinta al doilea stadiu de dezvoltare a unui pidgin (mai exact, limba primei generatii de vorbitori care invata pidginul ca limba materna). O gramatica "simplificata" (?) si "cuvinte amestecate" nu reprezinta o descriere corecta a unei creole, din partea unui filolog. Better luck next time. Si nu, nu folosesc diacritice, fiindca mi-e lene.
    • +1 (1 vot)    
      ref: Proprietatea termenilor... (Miercuri, 25 iunie 2008, 5:39)

      July [anonim] i-a raspuns lui apropitaru'

      Esti....foarte tare...:)
      Wikipedia este "user generated content"...ca tot vad ca stii engleza si tocmai de aceea nu poate fi citata ca sursa, nu este 100% sigura.... sau sa spun "reliable"?

      Sa nu incercam sa fim ma catolici decat papa...
      Cat despre lene......ilustrezi perfect problema mentionata.
    • 0 (0 voturi)    
      nu-s filolog, dar... (Miercuri, 25 iunie 2008, 6:08)

      *** [anonim] i-a raspuns lui apropitaru'

      "Creole" e ceva mai specializat decat "creola". Din cate stiu eu, termenul romanesc e folosit pentru toate limbile corcite. Cum se traduce "pidgin" in romana? :P
  • 0 (0 voturi)    
    neologismele (Miercuri, 25 iunie 2008, 6:15)

    brambura [anonim]

    Consider ca folosirea unui anume tip de limbaj, de discurs, trebuie sa se adapteze la publicul caruia i se adreseaza si aici ma refer mai ales la jurnalisti si la oamenii politici, care din dorinta de a parea intelepti, inteligenti si cititi folosesc poate prea multe cuvinte academice din care ascultatorul sau cititorul simplu, caruia ii este adresat acel discurs nu va pricepe mare lucru. Problema devine insa de-a dreptul hilara in momentul in care nici ei singuri nu cunosc foarte bine intelesul unor cuvinte pe care le folosesc doar din dorinta de a epata si care in context nu au niciun inteles. Cred ca cel mai important lucru in folosirea limbii romane este ca vorbitorul sa stie ce vrea sa spuna, si sa spuna ce vrea.
  • 0 (0 voturi)    
    cliseu clisee (Miercuri, 25 iunie 2008, 9:37)

    handrabul [anonim]

    In titlul articolului apar 2 cuvinte (cliseu si snobism) care sunt la randul lor 2 subiecte-cliseu utilizate in randul celor cu mai mult de 12 clase...As vrea sa intreb cititorii ce parere au despre "descurcaret"?
  • 0 (0 voturi)    
    Forma adverbiala, nu adjectivala (Miercuri, 25 iunie 2008, 9:37)

    hotnewsfil [utilizator]

    Doamna Rodica Zafiu,
    Se spune curent, chiar de medici : bolnavi cronici, in loc de bolnavi cronic. Doar nu se spune bolnava cronica, bolnave cronice, si nici, dizidenti politici, dizitente politice, dizidenta politica. Adica, nu trebue sa se foloseasca forma adjectivala ci cea adverbiala,
    Cuvintele "in mod" nu se pronunta inaintea adverbelor. Se subinteleg.
  • 0 (0 voturi)    
    a copia (Miercuri, 25 iunie 2008, 10:06)

    Olguta [anonim]

    Verbul a copia;
    eu copiez
    tu copiezi
    el copiaza
    prezent, indicativ

    e corect?
  • 0 (0 voturi)    
    ca şi (Miercuri, 25 iunie 2008, 10:17)

    Oana [anonim]

    Este lăudabilă iniţiativa redacţiei de a aborda acest subiect. Poate continuaţi cu teme legate de limba română, având în vedere interesul arătat de cititori .

    Mă supără foarte mult folosirea lui "ca şi", în loc simplul "ca" cu sensul "în calitate de". Nu stiu ce se întâmplă. Este folosit foarte frecvent. Este mai frumos, sună mai bine, mai elevat "ca si medic" decât "ca medic", "ca elev", "ca membru" etc?
    Ex: Domnul X, ca şi profesor,....
    Corect: Domnul X, ca profesor,...
    Ex: A lucrat ca şi funcţionar.
    Corect: A lucrat ca funcţionar.
    Dacă vrem să evităm cacofonia, putem folosi "în calitate de".
    Ex. în calitate de candidat - NU: ca şi candidat.

    "Ca şi" il folosim în comparaţii : Cristina, ca şi mama ei, iubeşte florile.
    • 0 (0 voturi)    
      "ca calul" (Vineri, 27 iunie 2008, 12:56)

      mihai [anonim] i-a raspuns lui Oana

      Nu am nici o pretentie ca m-as pricepe la acest subiect dar ca o parere, poate se foloseste "ca si" pentru a evita ori pericol de cacofonie. Poate e "autoaparare" :)

      "ca calul" nu suna bine, dar sa spui "ca si calul" parca e alta poveste. Si iti dai seama ca daca zici mereu "ca si" atunci ai toate sansele sa nu faci astfel de greseli, si mai mult: esti deosebit!

      Ascultam ieri radio, nu stiu postul sau emisiunea, si dj-ul (oare e corect sa il numesti dj pe cel care face o emisiunea radio!? - nu stiu ) a vrut sa evite o cacofonie dar dupa ce a supus "ca" a stat cateva clipe bune pentru a se gandi ce anume sa spuna astfel incat sa evite greseala. Nu a reusit si zambind/glumind a pus urmatoarea melodie.
      E doar un exemple si cred ca toti am trecut prin asta. Pacat ca unii sunt la posturi publice de radio si televiziune!
  • 0 (0 voturi)    
    caractere cu diacritice (Miercuri, 25 iunie 2008, 10:24)

    cug [anonim]

    felicitări Hotnews-ului pentru încumetarea de a scrie un articol cu diacritice. Cu siguranță un pas în direcția bună (către profesionalism)
  • 0 (0 voturi)    
    ... (Miercuri, 25 iunie 2008, 10:54)

    zuzu [anonim]

    inainte sa te inscri la o facultate trebuie sa analizezi de doua ori inainte care vor fi sansele tale de reusita,in ceea ce priveste un job bun, dupa ce vei incheia ciclul de licenta.
    cei ce au ales stiinte politice,de exemplu,nu insemna ca s-au inscris acolo din inconstienta sau doar pentru ca pur si simplu e la moda,nu poti spune ca "nu stii exact ce iesi din facultatea asta".
    eu de exemplu sunt la stiinte politice si la litere(relatii internationale) si mi-am dat seama ca sunt multe facultati care trebuie combinate pentru a avea reusite.eu stiu deja ca voi merge spre o meserie de traducator in cadrul unor organizatii politice,deci se poate stii ce faci apoi,dupa ce termini stiine politice.
    pai daca am ajuns la discutii de genul "ce iesi tu mama din facultatea asta" atunci ma intreb de ce mai exista astfel de facultati??daca chiar profesori universitari critica...
    • 0 (0 voturi)    
      inscri, poate stii (Miercuri, 25 iunie 2008, 11:34)

      donna [anonim] i-a raspuns lui zuzu

      Draga zuzu, ca sa ajungi un traducator competent si de succes, pune mai intai mana pe cartea de gramatica. Vei afla astfel ca trebuie sa iei litera i pusa in plus la "se poate stii" si s-o pui frumusel la "sa te inscri". Si ia o gustare inainte sa te apuci de scris, ca sa nu mai mananci atatea litere!
      Succes!

      P.S. Nu folosesc diacritice, ca sa nu apara sub forma de carlige si patratele in textul afisat, cum s-a intamplat mai sus.
    • 0 (0 voturi)    
      pentru zuzu (Miercuri, 25 iunie 2008, 11:56)

      Monica [anonim] i-a raspuns lui zuzu

      Interesant, m-as fi asteptat ca un student la litere sa scrie corect... As propune ca inainte sa te INSCRII la litere sa pui mana pe o carte de gramatica si poate atunci vei STI (nu "stii") cum sa postezi corect un comentariu...
      A, si substantivul "profesori" articulat hotarat este "profesorii"!
  • 0 (0 voturi)    
    in sfarsit (Miercuri, 25 iunie 2008, 10:55)

    alalala [anonim]

    In sfarsit un articol "deosebit"
  • 0 (0 voturi)    
    da de hi5-isti ce ziceti? (Miercuri, 25 iunie 2008, 11:46)

    Synaptic [utilizator]

    Ba lasati astea astea's mangaieri lingvistice. Dar de cuvintele care el auziti in jurul vostru "super calumea", "super tare", arata clar ca limba romana e pasionata de superlative aiurea folosite si sa mai mentionez de cuvinte nascaocite de imaginatia bolnava a unora pe Internet cuvinte gen "kre pe kare"(care pe care), faqt(facut), qiar(chiar) ma plicitisex(ma plictisesc), kum(cum) si lista poate continua, mie imi ard pupilele cuvintele astea, care apartin unei generatii sau a unei parti din populatie care aduce mai mult a tiganeasc, turc , bulgar


    "Patria mea este limba romana" - N. Iorga
    • 0 (0 voturi)    
      Lumea se joaca (Miercuri, 25 iunie 2008, 12:21)

      kalumea [anonim] i-a raspuns lui Synaptic

      Synaptic, lumea se joaca si nu poti sa vezi cu ochi rai asta. Problema apare cand joaca continua dincolo de spatiul de joaca.
      Adica, atunci cand se confunda registrii, dupa cum spune Doamna Zafiu.
      Cat, despre superlativa, aici trebuie sa fiu de acord cu tine, nu stiu ce o sa se mai inventeze. Propun "beton suprem" si " cool sublim".
      • 0 (0 voturi)    
        :)) (Miercuri, 25 iunie 2008, 13:13)

        V [anonim] i-a raspuns lui kalumea

        am ras de numa la "beton suprem" si "cool sublim". Pe mine ma deranjeaza "super-super". Intrebare: Cum a fost la....? raspuns: super-super! Stau si ma gandesc ce sa insemne asta?! Au fost toti in extaz ore intregi?! chiar totul, tot timpul e super-super? Va rog.. tot ce-mi doresc e un lucru... obisnuit. :)
    • 0 (0 voturi)    
      sau... (Miercuri, 25 iunie 2008, 12:46)

      Iulia [anonim] i-a raspuns lui Synaptic

      :) Crezi? Sau:

      Nichita Stănescu: "A vorbi despre limba română este ca o duminică. Limba română este patria mea."?
    • -1 (1 vot)    
      kiar asha... (Miercuri, 25 iunie 2008, 14:12)

      Corina [anonim] i-a raspuns lui Synaptic

      De ce anume te deranjeaza ortografierea asta de sms si chat? Pentru ca nu o intelegi cumva?!
      Atat timp cat aceasta ortografie ramane pe chat, sms si hi5, nu vad ce e rau in asta. Este un mod ludic si simplificat folosit in marea majoritate de tineri. Daca as intalni astfel de cuvinte intr-un cv, ar fi mai tragic. Ca sa scrii asa trebuie mai intai sa stii cum se scrie corect ca sa substitui un grup de litere cu una singura.

      Ce ma deranjeaz in schimb la mesajul tau este absenta apostrofului atunci cand lipseste o litera dintr-un cuvant (corect - DA' in loc de DAR), folosirea apostrofului in loc de cratima (ASTEA-S), absenta lui PE din "cuvintele PE care le auziti", ca si sfarsitul apoteotic "cuvintele care apartin unei generatii sau A (??? nu este genitiv ca sa pui A, este dativ, deci trebuie sa dispara A-ul de aici) unei parti din POPULATIE care aduce mai mult a TIGANEASC, TURC, BULGAR" - oare cu ce ai acordat tu adjectivele tiganesc, turc si bulgar, ca nici macar nu exista vreun cuvant de gen masculin prin preajma!

      Daca iti ard pupilele cuvintele de pe hi5, sa stii ca nu e cazul sa te duci acolo sa le citesti - pur si simplu iti scrii singur un mesaj si te lasi prada flacarilor, e suficient.
  • 0 (0 voturi)    
    daca ar fi numai atat.... (Miercuri, 25 iunie 2008, 12:35)

    Dedalus [anonim]

    Saracira limbii romane mi se pare cel mai rau lucru ce ni se intimpla, din punct de vedere cultural. in prezent.

    Daca barbarismele si cliseele s-ar raspandi in texte contruite cu grija, nu ar fi asa daunatoare.

    Dar ele sunt, dupa mine, doar unul dintre simptomele bolii culturale epidemice de care suferim.

    Altfel spus, fara procupare pentru cultura si asasinati de discursuri simpliste, cu un sistem de valaori sociale facut praf, nu vad cum am putea vorbi mai bine decat gandim, si nici cum gandi mai bine decat traim.
  • -1 (1 vot)    
    :)) (Miercuri, 25 iunie 2008, 14:27)

    zuzu [anonim]

    imi pare rau pentru exprimarea mea,poate trebuia sa scriu in engleza si era mai usor,avand in vedere ca nu mai locuiesc in tara de vreo 10 ani....mc oricum pentru criticile constructive
  • 0 (0 voturi)    
    Folosirea formei adverbiale, nu a celei adjectival (Miercuri, 25 iunie 2008, 18:37)

    hotnewsfil [utilizator]

    Aud acum, la televizor, spunindu-se "analisti politici", adica, in acelas fel, ar trebui sa se spuna :"analista politica", analiste politice".
    Ar fi mai corect analisti politic, analiste politic, analista politic? (folosirea formei adverbiale, nu a celei adjectivale).
  • 0 (0 voturi)    
    Adjectiv, adverb? (Miercuri, 25 iunie 2008, 18:43)

    hotnewsfil [utilizator]

    Dizidenta politica, dizidente politice -adjectiv
    Dizident politic, dizidenti politic (nu politici!) -adverb
  • 0 (0 voturi)    
    Pluralul (Miercuri, 25 iunie 2008, 19:12)

    Lucius [anonim]

    Pluralul de mai sus este DISIDENTI POLITICI. POLITIC pentru DISIDENT este adjectivul sau. Ca la DIRECTORI ADJUNCTI, MEDICI REZIDENTI, etc.
  • 0 (0 voturi)    
    job (Vineri, 27 iunie 2008, 4:28)

    maria [anonim]

    sunt o amanta infidela a limbii romane.cu multi ani in urma mncam gramatica pe paine si nimic nu-mi placea mai mult. acum e vai de exprimarea mea si mi-e rusine.

    interesant articolul dar mai interesante reactiile si comentariile citite aici.

    si ,iata, ma intreb : cum de nimeni nu a pomenit nimic "job" ? "imi caut un job ." "ma duc la job" . " e un site de job-uri ". ca de ma trimite pe mine cineva la "giob" , zau ca de-as sti unde sa ma duc.

    alt interogativ : de ce CV este pronuntat "sivi" ?
  • 0 (0 voturi)    
    articol (Vineri, 27 iunie 2008, 10:07)

    Cristy [anonim]

    Da, sunt multe persoane care nu respecta acuzativul 'pe care" spunand "care":cartea care am cumparat-o" - imi zgarie urechea. Referitor la termeni, engleza e succinta dar nu poate monopoliza Europa. Sa nu uitam ca avem o limba foarte nuantata si expresiva dar trebuie sa stim sa o folosim. Dar nici exagerarile de genul celor propuse de G.Pruteanu candva nu ne servesc. Deci...sa asteptam sa se decanteze neologismele.
  • 0 (0 voturi)    
    cum ? (Vineri, 27 iunie 2008, 14:13)

    al [anonim]

    "Lucrăm foarte mult cu studenţii pentru dezvoltarea capacităţii lor interpretative, nu îi punem să înveţe teorii pe de rost." - unde ? in universitatile noastre ?
  • 0 (0 voturi)    
    pt.autor (Duminică, 29 iunie 2008, 14:57)

    citat [anonim]

    aveti o dilema cu sit si site. Primul este loc arheologic ,,sit istoric", ,,sit arheologic'' , al doilea e un termen IT.
    La fel cu ,,aplicatie".Cerere ar fi mai bine, ca sa nu facem o confuzie cu ,,aplicatie militara".Aasa ca, dna Zafiu, limba romana se strica si asta pentru ca este vorbita incorect la scoala, la TV,la radio, se srie incorect in ziare.Ce facem cind insi care isi spun intelectuali uita sa folosesca pronumele la dativ ?
  • 0 (0 voturi)    
    Dna Zafiu si romanizarea (Duminică, 29 iunie 2008, 20:54)

    Lucius [anonim]

    In acest articol

    http://www.pruteanu.ro/0rapid/00index/sait.htm

    G. Pruteanu trimite la un articol al dnei. Zafiu despre necesitatea romanizarii anglicismelor (sait, maus, clic).
    Pruteanu pare "exagerat" doar analfabetilor.
  • 0 (0 voturi)    
    am nimic (Marţi, 16 decembrie 2008, 10:18)

    ada [anonim]

    Si cum ramane cu expresiile in care se uita negatia -"Am decat 3 mere". Sau celbra (are vrea ea) melodie a unei oarecare foste Hi-Q " Am nimic fara tine"?
  • 0 (0 voturi)    
    despre "a aplica" (Marţi, 1 septembrie 2009, 16:29)

    horia_m [utilizator]

    Raman la parerea ca si in anii 80 se spunea:
    "Am candidat pentru un post de profesor" si "am candidat pentru o bursa".

    Nu sunt convins ca limba romana "are nevoie" de termeni noi, atunci cand ii adopta. Cred, mai degraba, ca romanul e extrem de labil in modul de a se exprima.
    "A aplica" l-a inlocuit pe "a candida" in anii 1995-1999, in perioada cand bursele in strainatate au devenit ceva curent, cand, deci, dupa cativa ani de la revolutie, universitatile au luat suficient contact cu vestul si au organizat in mod curent concursuri pentru bursa (adica "aplicatii").
    Aceste concursuri pentru burse straine aveau adesea formulare in limba engleza, cu "application form".
    Ma mir ca "formular" nu a fost inlocuit inca cu "form", asa cum "cartea de credit" din anii 80, perfect existenta, a fost inlocuita cu cardul de credit. (aici desigur exista explicatia unei confuzii, in varianta veche, cu cartea de citit...)


TOP5

Ultimele
stiri
    Nu există niciun articol deocamdată în această categorie