Intalniri online "Student"
VIDEO AUDIO Sociologul Dumitru Sandu a discutat online despre plagiat, transparenta si integritate in mediul universitar
de Redactia HotNews.ro
Joi, 2 aprilie 2009, 13:00 NEWS | INTALNIRI ONLINE
![]()
Acum cateva zile, profesorul universitar Dumitru Sandu, unul dintre cei mai importanti sociologi romani de astazi, a adresat Ministerului Educatiei un "Apel", semnat de alti 50 de universitari. Printre altele, in document se propun masuri pentru stoparea plagiatului favorizat institutional si descurajarea practicilor negative de tip "aranjament prin comisii de contestatii". Profesorul Dumitru Sandu a discutat online cu cititorii HotNews.ro joi, la ora 13:00.
- Nota redactiei: Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.
Intalnirea online a fost urmata de un interviu acordat de Dumitru Sandu in Studioul HotNews.ro
Citeste mai multe despre facultatea de sociologie si asistenta sociala |
Dumitru Sandu |
concurs online |
online |
asistenta online |
video online |
mediul online |
Profesorul Universitar |
plagiat |
profesor universitar
Întrebarea nr. 1 Valentin
De-a lungul vremii au aparut in presa multe cazuri de plagiat. N-am auzit ca cineva sa fie sanctionat in vreun fel pentru acest lucru. De obicei astfel de "afaceri" sunt musamalizate chiar in interiorul catedrei.
1. Credeti ca fenomenul plagiatului e mai amplu acum decat in urma cu 15 ani?
2. Puteti sa ne descrieti cum se plagiaza astazi? Care sunt fomele cele mai intalnite de plagiat? De unde si cum se copiaza?
Dumitru Sandu
Pe ansamblu, nu. Pare sa fie vorba in primul rand de o modificare in raportarea comunitatii academice si, in genere a spatiului public, la plagiat. Toleranta sociala la furtul intelectual se reduce si, in consecinta, fenomenul apare ca fiind mai frecvent. Iesirea din parohialismul comunicarii intelectuale favorizeaza acest proces de intoleranta sociala sporita la plagiat.
Dumitru Sandu
Varianta copy-paste, fara ghilimele, eventual de pe internet. Este practica specifica studentilor in mediile universitare care nu si-au luat masurile necesare pentru contracara furtul intelectual. In al doilea rand, mai greu de detectat, este plagiatul prin reformularea partiala a textului preluat fie cu mentionarea imprecisa a sursei - fara a face trimiteri la autor, pagina, paragraf – fie fara mentionarea acesteia. In al treilea rand este preluarea unei idei originale, in formulare proprie, dar fara indicarea sursei bibliografice. De unde se copiaza? De oriunde este mai usor pentru copiator si se presupune ca este mai greu pentru cititor sa identifice sursa. Foarte dificil este sa identifici plagiatul dupa rapoarte de cercetare nepublicate, la care nu ai acces ca cititor. O forma extrema este autoplagiatul – preiei din propriile texte mai vechi, publicate, fara a mai mentiona cand si unde ai publicat.
„Cum se plagiaza” mai are un sens. Cel care trimite la diferenta dintre inentionat si neintentionat. Pentru plagiatul neintentionat este de vina in principal cultura organizationala, in speta profesorul care nu explica studentului cum stau lucrurile cu acest gen de furt.
In conditiile date insa, cred ca plagiatul intentionat, combinatie de furt, lene si incompetenta, este dominant. Aici ca si aiurea. Mai este un gen de plagiat care aproape ca este ignorat in dezbaterile de la noi. Preluarea unor idei importante care ti-au fost transmise oral, prin amabilitate, placerea intelectuala a comunicarii.este nu numai protocolar, dar si deontologic necesar sa multumesti in scris, prin mentiua de rigoare, celui care ti-a dat ideea. Preluarea unor date statistice fara a cita sursa este alt gen de plagiat despre care arareori se discuta. Este luat ca furt tacit acceptat.
Eram pe punctul de a omite plagiatul prin traducere. Greu de detectat, dar frecvent.
Întrebarea nr. 2 Truespace
Credeti ca se poate rezolva ceva cu acest protest? Oare coruptia nu e prea adanca in sistem?
Va felicit pentru demers, dar cred ca nu va fi luat in considerare de cineva.
Inca o intrebare:
Am vazut ca printre semnatarii apelului se numara doar profesori din domeniul dvs. Probabil in alte domenii situatia e si mai grava. De ce nu exista semnatari si din alte domenii?
Dumitru Sandu
A spune ca vrei sa elimini plagiatul este ca si cum ai sustine ca vrei o societate fara infractionalitate. Nu se poate. Este insa pe deplin posibil sa il diminueazi substantial iar in mediile de elita intelectuala, la vârf, sa il elimini. Cum? Prin regulamente clare, bine difuzate si explicit acceptate de comunitate.
De foarte multe ori regulamentele in vigoare sunt destul de vagi, lasa loc de interpretare si incurajeaza plagiatul prin imprecizie. In relatia cu studentul cel mai eficient este ca pe site-ul cursului sau pe pagina personala, ca profesor, sa indici clar studentior cu care lucrezi ce anume consideri plagiat, in linia regulilor standard. In plus, mentionezi sanctiunile asociate plagiatului. Efectul de descurajare pare sa fie considerabil. Ca profesor, acolo unde stii ca nu ai mijloace de verificare sau prevenire a plagiatului adopti forma de examinare care nu poate fi afectata de raspuns prin plagiat.
In al doilea rand prin folosirea unor soft-uri de detectare automata a plagiatului. Fundamentala nu este insa tehnica de descurajare sau identificare a plagiatului, ci mediul pe care il creezi pentru descurajarea lui. Mai ales pentru lumea universitar-academica. Promovarea clara a competitiei, a angajarii in publicarea in reviste cu peer review este marca esentiala a unui astfel de mediu.
Sigur, apar bizarerii gen plagiat si in articole trimise la reviste de foarte buna calitate. Rar, insa. Este clar insa ca rezistenta superinventiva la promovarea competivitatii si a transparentei in lumea universitara are, intre altele, ca radacina semnificativa, si dorinta de a nu permite identificarea plagiatelor trecute sau a celor care vin in virtutea unei culturi organizationale sau a unei proaste socializari.
Dumitru Sandu
Multumesc. Demersul nu este al meu, ci al unui grup de profesori si cercetatori. Initiator, da. Dar asta chiar nu mai conteaza. Problemele puse prin apel sunt atat de puternic percepute de catre comunitatea universitara incat inceperea publica a discutiei era iminenta.
Deschiderea ei este accidentala. Grupul apelului pentru integritate si perfomanta in atestarea unversitara este unul extrem de puternic prin compoztie , prin dinamica si prin determinare. In plus , nu sunem singuri. La nivelul Romanei este in curs de constituire o miscare sociala cu multiple forme in favoarea reformarii reale a invatamantului universitar si a cercetarii academice.
Actorii acestui camp in care intra si institutii ale statului si ONG-uri si personalitati incep sa realizeze ca, simplu, "asa nu se mai poate" si ca rezolvarea vine numai prin conjugarea eforturilor. Inclusiv la nivelul institutiei centrale in domeniu, Ministerul Educatie, sunt oameni care, in spatiul informal sunt de acod cu propunerile aplelului nostru. Cred ca este o chestiune de timp, cat mai scurt sper, pentru trecerea de la informal la formal.
Dumitru Sandu
„Dependenta de cale”, cum spun sociologii. Apelul in discutie a castigat semnatari pe sistemul bulgarelui de zapada. Primele adrese mail la care l-am trasmis sunt, firesc, cele ale catorva dintre colegii cu care interactionez frecvent. Ulterior difuzarea a mers pe principii de similaritate profesionala, dar si de comunitate de credinte, de valori legate de ce anume ar trebui sa fie spatiul universitar.
In prezent predominante sunt semnaturile celor din stiintele socioumane. Sunt si din alte zone, dar mai putine. In afara de explicatia asociata cu punctul de pornire al retelei de difuzare ar mai fi, poate, inca una asociata cu natura problemelor cu care ne confruntam. Sunt inclinat sa cred ca problemele sunt accentuate, grave poate, in lumea stiintelor sociale, a celor socioumane.
Cu cat o comunitate profesionala locala este mai putin conectata la reteaua globala de cercetare din domeniu, cu atat este mai mare probabilitatea de a a avea probleme de patologie universitara – plagiat, comisii paralele care ajuta la ocolirea regulilor functionale, coruptie etc.
Întrebarea nr. 3 Tio
De ce sint universitarii atit de absenti din spatiul public romanesc?
Ei sint, sau ar trebui sa fie, intelectualii dupa care tot intreaba tara.
In tarile normale ei au un rol si o pozitie bine definita si respectata ca specialisti si sint amplu preluati sau consultati de mass-media si de politicieni. La noi influenta lor se rezuma doar la cei care le citesc cartile(si probabil la studenti).
Dumitru Sandu
Chestiune de universitari si de mass media si de societate. Universitari de foarte buna calitate care au ce spune pe probleme publice, sunt. Cativa sunt si in spatiul civic si media si cred ca fac treaba foarte buna. Este adevarat insa ca per total prezenta specialistilor, a expertilor – as prefera sa pun accentul pe ideea de expertiza, in discutia de fata, si nu pe termenul imprecis de intelectual pe care fiecare il citeste cum vrea – este redusa. De ce? Efect de mai multi factori. Media nu se grabeste sa ne cheme pentru ca nu facem rating, populatia s-a obisnuit in buna masura si fara noi iar „noi” in sensul de macrogrupare profesionala, de oameni care roduc si difuzeaza valori nemateriale, suntem foarte eterogeni. In saptiul universitar-academic exista, repet intr+un fel, multa informatie de maxima relevanta sociala si publica. Difuzarea ei in media, ca factor de influentare a schimbarii, este redusa insa si din simplul motiv ca avem destul de putin practica prezentarilor simple, pentru marele public. Il legatura cu deschiderea mass media spre expertiza stiintifica imi vine in minte acum un exemplu. Spun de foarte multa vreme, impreuna cu mai multi dintre colegii de breasla, ca principalele ziare si canale TV ar trebui sa apeleze la expertiza sociologica atunci cand publica sondaje. Numai un specialist poate spune daca un sondaj este bun sau contrafacut. Asa cum verifici din trei surse o informatie inainte de a o publica, la fel de important ar fi sa certifici si calitatea stiintifica a informatiilor din sondaj inainte de difuzare. Daca nu am avut succes cu propunerea in timp normal, in vreme de criza, cu atat mai putin.
Întrebarea nr. 4 C.Popa
Acuzatia de plagiat lasa aproape indiferenti pe impostori -de udne importanta apelului Dvs. si necesitatea unor masuri stricte importive fenomenului- dar poate fi devastatoare pentru oamenii de stiinta adevarati. Misiunea identificarii plagiatului poate fi acordata numai unor comisii de specialisti, pentru ca limita intre a formula riguros o idee recunoscuta si a copia o idee noua nu poate fi deslusita decat de experti in domeniu.
SI cateva intrebari:
-nu credeti ca problema plagiatului este de fapt numai un simptom al lipsei de evaluare obiectiva a invatamantului superior rmanesc
-exista vreo legatura intre nivelul scazut al universitatilor din Romania si tendinta de a falsifica?
-este lupta pentru calitate in invatamantul superior (incluzand eradicarea falsului academic si al plagiatului) posibila in conditiile in care buhgetul cercetarii a fost amputat la mai putin de jumatate?
Dumitru Sandu
Nu as spune "lipsa". Superficialitate si inegalitate in modul de aplicare, da.
Plagiatul este favorizat puternic de deficientele in mecanismele de evaluare, dar si de tipul de cultura organizationala care il sustine. Chestiunea nu este insa legata numai de universitate ci si de intregul spatiu academic in care publicatiile si asociatiile profesionale joaca sau, mai exact, ar trebui sa joace un rol. Cu putine exceptii, asociatiile profesionale puternice din domeniu sunt putine. In legatura cu publicatiile, ar fi de numarat cate dintre acestea au efectiv, nu pe coperta, peer review.
E suficient sa mentionezi ca, intr-un an de zile, Romania a reusit sa aiba mai mult decat dublul numarului de reviste ISI pe care le avea cu un an inainte. Cum?
Dumitru Sandu
intrebare dvs: exista vreo legatura intre nivelul scazut al universitatilor din Romania si tendinta de a falsifica?
Nu atat intre calitatea invatamantului si frauda intelectuala . Frauda de acest gen este simptom de boala institutionala. Ceea ce conteaza este mediul care favorizeaza frauda. Un mediu marcat prin selectie profesionala de multe ori nemeritocratia, lipsa de transparenta in foarte multe dintre institutiile spatiului universitar-academic, parohialismul in cercetarea stiintifica, in sens de slaba conectare la marile retele internationale de lucru in domeniu etc.
Dumitru Sandu
Intrebarea dvs - este lupta pentru calitate in invatamantul superior (incluzand eradicarea falsului academic si al plagiatului) posibila in conditiile in care bughetul cercetarii a fost amputat la mai putin de jumatate?
Este mai necesara ca oricand. Daca esti sarac nu trebuie sa mai ai si probleme de automutilare profesional-etica prin frauda intelectuala.
Întrebarea nr. 5 academia romana
Bun, si cu Academia Romana cum ramine? Este de notorietate publica ca avem academicieni care au plagiat (v. numai cazul d-lui Constantin Popa, medic). Din pacate, dupa cum se vede, numirile academice au impact pe intreg planul social romanesc, dar nu se poate face nimic fiindca respectivul are fonctie in minister si nimeni nu vrea sa se puna rau cu dinsul.
Considerati oportuna evaluarea externa? Eu am ajuns la concluzia ca singura modalitate de a elimina impostura din viata academica romana este externalizarea comisiilor (i.e. comisii formate din oameni exteriori sistemului, de preferinta din Strainezia)
Considerati cotarea slaba a invatamintului romanesc in strainatate o consecinta a plagiatului?
Dumitru Sandu
Ceea ce este bun pentru Universitate este bun si pentru Academie. Vedeti ce am spus mai sus si ceea ce, probabil, voi spune, mai departe, functie de intrebari.
Dumitru Sandu
Singura nu, in nici un caz. Una dintre, da. Ce ne costa sa facem comisii de atestare mixte, care sa includa si specialisti romanii din diaspora? Stiu, se pierde speranta ca mai poti influenta comisiile. Si, nu e bine? Nu este nevoie nici macar de a traduce dosarele de concurs.
Este adevarat ca schimbarea ar implica renuntarea la o cutuma proasta – cea de a aduce Clujul, Iasul si ce alte centre universitare mai avem prin tara, la Bucuresti in zilele in care se discuta dosarele de atestare la comisiile din Ministerul Educatiei. Rar, foarte rar este in fapt necesar acest lucru. Candidatul pentru postul de profesor sau conferentiar isi face dosarul si in format electronic si hard. Formatul electronic se transmite membrilor comisiei. Lectura cartilor sau articolelor care nu sunt in format electronic o pot face doi dintre membrii comisiei desemnati in acest sens de catre grupul de evaluare etc.
Procedura nu convine insa pentru ca reduce mult din spatiul de manevra pentru a ocoli evaluarea corecta.
Dumitru Sandu
Intrebarea dvs: Considerati cotarea slaba a invatamintului romanesc in strainatate o consecinta a plagiatului?
Raspuns: Nu, nu este o consecinta a practicilor de plagiat, ci a conditiilor care favorizeaza plagiatul. Oricum aici as dori sa vorbesc nu de sistemul de invatamant romanesc, tematica mult prea larga, ci despre sistemul de atestare universitara afectat de serioase probleme: grile si proceduri de atestare de tip Sweitzer pe care le "formateaza" o buna parte din candidatii pentru atestare asa cum vor; lipsa de transparenta, defavorizarea competitiei deschise; retele clientelare care leaga lumea politica, economica si universitara.
Întrebarea nr. 6 stefan
Astazi avem o inflatie de doctori si profesori.
Cum v-ati simti la o reuniune stiintifica avind alaturi (in sala) pe "profesorii" Mischie, Beuran, Oprescu?
SI cred ca lista ar putea continua.
Dumitru Sandu
Reuniunile stiintifice sunt efect de retea de cercetare si de comunitate de orientare stiintifica. Mergi pe drumul proiectului care te intereseaza si al valorilor stiintifice la care aderi la astfel de reuniuni. Acestea sunt criteriile in functie de care decid participarea la dezbateri stiintifice.
Întrebarea nr. 7 Vizitator
1. "Plagiat favorizat institutional"
Ce vreti sa spuneti prin aceasta sintagma? Este sistemul gresit? Favorizeaza intr-adevar sistemul roamanesc de invatamant universitar impostura si plagiatul?
Institutiile sunt facute de oameni. Oamenii au o anumita viziune sau conceptie despre societate si viata. Daca sistemul acesta a fost facut gresit poate ca insasi viziunea celor ce fac institutiile e falsa. Poate nimeni nu mai vrea sa creeze ceva in domeniul lui - sunt atat de putine articole publicate de cercetatorii romani in reviste de prestigiu! - si toata lumea vrea sa ocupe o pozitie confortabila in sistemul bugetar. Daca cineva vrea sa lucreze cu adevarat intr-un domeniu e invitat sa plece din tara.
2. Exista vreo legatura intre plagiat si nepotism in sistemul de invatamant universitar?
Dumitru Sandu
Da, parte din sistem favorizeaza plagiatul prin imprecizie si prin goluri de reglementare. Faptul ca la o comisie de atestare iti revine dosarul unui candidat pentru care anterior ai formulat acuzatia de plagiat este un exemplu de favorizare institutionala a plagiatului. In mod normal, un astfel de dosar, modificat sau nu sub aspectul mapei de lucrari, nu poate reveni decat insotit de un raport de eliminare a suspiciunii de plagiat din partea universitatii de care apartine candidatul in cauza.
Golurile de reglementare atat de frecvent invocate de oficiali pentru justificarea practicilor incorecte de atestare universitara pot fi simplu acoperite, rezolvate, prin decizii ale institutiilor responsable.
Este chestiune de vointa institutionala.
Dumitru Sandu
Direct, nu, prin natura mediului de favorizare a plagiatului, da.
Întrebarea nr. 8 Marius Cosmeanu
Q1. Domnule Sandu, daca ati avea 10 miliarde de euro in buget si ati fi ministrul educatiei in Romania, care ar fi principalii pasi, prioritatile politicii Dumneavoastra pentru cei patru ani de mandat?
Q2. Care e cel mai bun sfat pe care il puteti da, acum, unui proaspat absolvent de liceu care vrea si are capacitatea de a se realiza in sociologie?
Dumitru Sandu
1. Iarasi, tema este mare cuprindere. In esenta as puncta necesitatea orientarii unor fonduri consistente pentru: cercetare de excelenta, oportunitati pentru universitatile competitive, programe extinse de mobilitate pentru studenti si doctoranzi si cadre didactice, integrare verticala a programelor de licenta cu cele de masterand si cele de doctorat.
2. Pentru cei ce vor sa vina la sociologie: sa vina! Profesia este frumoasa, exista si facultati bune si profesori buni. Pentru masterat si doctorat sa gandeasca si sa aleaga in functie si de oportunitatile sporite pentru mobilitate interuniversitate.
Întrebarea nr. 9 Peter Gluck
Stimate D-le Profesor,
Plagiatul si atestarea universitarilor conform unor procedee non-meritocratice par a fi manifestari partiale, poate mai vizibile ale unor stari de fapt
extrem de regretabile ale sistemului de educatie de la noi, dar si pe plan mondial. Exista necazuri sistemice si in alte locuri, dar la noi efectul moneyteismului pare a fi deosebit de destructiv.
Cum vedeti Dvs. aspectele pe care va focalizati, in
context?
Exista vreo legatura intre aceste aspecte si rapida scadere a prestigiului Intelectualilor- pe plan mondial? (si local, desigur!).
Cum putem construi un sistem bazat pe valori reale?
Va multumesc.
Dumitru Sandu
Intrebarea dvs: Cum putem construi un sistem bazat pe valori reale?
Raspuns: Si eu va multumesc. Dat fiind timpul disponibil si complexitatea problemei as prefera sa limitez raspunsul numai la aspectele legate de atestarea universitara.
Trebuie pornit cu identificarea clara a setului de cerinte minimale pentru criterii eficiente si proceduri corecte in domeniu; discutarea publica a cerintelor de atestare in comunitatile de specialisti; umplerea golurilor de reglementare prin norme consistente cu principiile de deontologie din domeniu.
Întrebarea nr. 10 Simona Szakacs
Domnule profesor Sandu,
In primul rand as vrea sa va felicit pentru initiativa dvs.! Mi se pare absolut incredibil ca nimeni pana acum nu a ridicat aceste probleme in Romania - dincolo de scadalurile media legate de plagiat care nu au avut niciun fel de consecinte practice. Sper din toata inima ca aceasta campanie de 'curatare' a practicilor de atestare universitara sa aduca schimbarile dorite in invatamantul romanesc!
In al doilea rand, as dori sa va intreb care ar fi, in opinia dvs., pasul urmator in ceea ce s-ar putea numi 'salvarea lumii academice romanesti'? oare este suficient sa ne asiguram ca profesorii atestati au articole recente publicate in reviste de circulatie internationala in domeniul lor de cercetare (lucru care mie mi se pare de absolut bun-simt in orice sistem de invatamant universitar, si deci doar un prim punct de plecare)? care ar putea fi posibilele consecinte negative ale imperativului (deja larg acceptat in occident) "publish or perish"? si, in sfarsit, care ar fi, dupa dvs., aspectele complementare ale evaluarii unui profesor care depasesc cerinta publicatiilor (acestea fiind menite doar sa demonstreze competenta in ducerea la bun sfarsit a unui proiect de cercetare de valoare academica si nicidecum capacitatea de a stimula gandirea studentilor sau de a le transmite informatii); am in vedere aici criterii legate de talentul pedagogic, pentru cultivarea cunoasterii si curiozitatii intelectuale in randul studentilor s.a.m.d
Va multumesc!
Dumitru Sandu
Multumesc pentru apreciere. Si noi suntem optimisti cu privire la posibilele consecinte ale demersului.
Pana la " publish or perish", mai avem mult in context local. Deocamdata imperativul cred ca este de genul "publicati in revistele de varf/de buna calitate". In context, mentionez utilitatea extrem de mare a publicarii grilelor operationale cu care lucreaza comisiile de atestare.
Întrebarea nr. 11 Mirator
Cum s-a semnalat deja aici, universitarii si academicienii nu sunt capabili sa injghebe dezbateri publice. Apoi, numeroase cercetari sunt "mimate" cu mare ifos, cartile de promovare pe post de conf. sau profesor sunt compilatii cumintele de 30-40 exemplare ('bune de aratat la comisie" etc.).
Nicio problema, se vor contraface si revistele BDI si ISI, iar in gruparile pentru obtinerea de fonduri de cercetare (celebrele 'granturi') se pot lesne captura cercetatori straini ('da bine la comisie sa ai in echipa un american sau neamtz') care gafaie si ei dupa ISI-uri - exista deja o 'tehnica internationala'...
Intrebare: Propunerea dv. vizeaza si parghii pentru limitarea consecintelor perverse ale "avantajului cumulativ" in atribuirea fondurilor de cercetare ('Matthew effect')?
Dumitru Sandu
Intrebarea dvs: Nicio problema, se vor contraface si revistele BDI si ISI, iar in gruparile pentru obtinerea de fonduri de cercetare (celebrele 'granturi') se pot lesne captura cercetatori straini ('da bine la comisie sa ai in echipa un american sau neamtz') care gafaie si ei dupa ISI-uri - exista deja o 'tehnica internationala'...
Intrebare: Propunerea dv. vizeaza si parghii pentru limitarea consecintelor perverse ale "avantajului cumulativ" in atribuirea fondurilor de cercetare ('Matthew effect')?
Raspuns:
Nu se pune problema publicarii in reviste ISI cu orice pret. Este foarte important ca in comisiile de atestare sa intre specialisti de buna calitate si regulile de atestare sa fie clare, relativ putine si sa opereze intre-un mediu de perfecta transparenta. Contrar a ceea ce se intampla in clipa de fata in legatura cu natura mediului de lucru in domeniu.
Întrebarea nr. 12 Clio
Domnule profesor, spuneti in apel ca nu conteaza atat criteriile de atestare, cat practicile. Si dati exemplu felul cum cel ce plagiaza practic nu sufera nici un neajuns. El isi retrage pasajul sau articolul plagiat si e ca nou in fata comisiei.
Cum pot aceste masuri minimale sa schimbe aceste practici, practici care nu sunt ca fenomenele meteorologice? Ele sunt practici ale unor persoane care au un grad in ierarhia universitara. Ori daca si noul val de tineri sunt atestati prin aceste practici, ele sunt deja parte din sistem. Altfel spus, se pot schimba doar obiceiurile fara sa schimbi oamenii?
Dumitru Sandu
Intrebarea dvs: Cum pot aceste masuri minimale sa schimbe aceste practici, practici care nu sunt ca fenomenele meteorologice? Ele sunt practici ale unor persoane care au un grad in ierarhia universitara. Ori daca si noul val de tineri sunt atestati prin aceste practici, ele sunt deja parte din sistem. Altfel spus, se pot schimba doar obiceiurile fara sa schimbi oamenii?
Raspuns:
Ecuatia de rezolvare are trei termeni cheie:
obiceiuri, oameni si institutii.
Cel mai important se refera la institutii si la mediul in care acestea lucreaza. Odata introduse schimbari in sistemul instiutional de catre elitele profesionale si morale, odata asigurata transparenta deciziilor, lucrurile vor merge mult mai usor in directia dorita.
Întrebarea nr. 13 maria
Probabil ca o modalitate optima de a lupta impotriva plagiatului ar fi un cadru legal prin care acesta sa devina inutil.
Mai precis, in cazul in care, pentru o functie importanta, s-ar considera doar lucrari publicate in reviste 'importante', acestea ar fi deja verificate in cadrul disciplinei respective.
Comisia ar trebui doar sa 'cintareasca' ceva deja 'recunoscut' prin publicatii in domeniu.
Care credeti ca ar putea fi criteriile pentru un astfel de sistem. Si cum are putea fi el echilibrat intre diferite domenii?
Dumitru Sandu
Intrebarea dvs: Comisia ar trebui doar sa 'cintareasca' ceva deja 'recunoscut' prin publicatii in domeniu. Care credeti ca ar putea fi criteriile pentru un astfel de sistem. Si cum are putea fi el echilibrat intre diferite domenii?
Raspuns: Sigur, comisiile trebuie sa se sprijine in principal pe certificarile care vin din afara, din mediile specializate. Concret, cred ca este necesar ca la nivelul comisiilor sa fie precizate orientativ listele cu reviste de specialitate in care este recomandata publicarea.
Desigu, acestea pot fi completate, listele, inclusiv cu cele invocate argumentat de catre candidati.
Discutia pe criterii este una mai lunga. In principiu, reiau ideea mentionata anterior, este necesar un set minimal de criterii valabil pt toate domeniile si un set de criterii specifice pentru domenii. Comisiile de specialitate impreuna cu structurile profesionale in domeniu trebuie sa aiba un cuvant hotarator de spus in definirea acestor criterii.
Întrebarea nr. 14 Dorin Isoc, profesor universitar
Asociatia GRAUR (Grupul pentru Reforma si Alternativa Universitara), fondata in 2004 la Cluj Napoca, cu pagina web www.graur.org are o actiune permanenta de anvergura pentru respectarea integritatii academice si antiplagiat. Este prima campanie deschisa din Romania, cu exemple explicite. Principiul campaniei este simplu: este corect sa nu se faca acuzatii sau aluzii cu tenta generala ca "toti plagiaza" sau similare la fel cum este normal ca cei dovediti sa fie pedepsiti in mod exemplar. Toate faptele reale de plagiat trebuie sa devina surse de "cum nu trebuie procedat".
Odata cu exemplele prezentate sunt date, in mod calificat, si tehnicile antiplagiat aplicate in alte tari. Exemplele constituie cazuri deschise in faza de documentare si vor ajunge la organele abilitate deoarece in spatele plagiatului se afla fapte penale, in principal fals si uz de fals in concursuri de promovare si deturnari de bani publici.
Printre dosarele in lucru se afla si dosare ale unor membri plini ai CNATDCU. Acest lucru face justificate demersurile acestui organ de a ascunde, a masca si a evita pedepsirea exemplara a vinovatilor.
Plagiatul si incorectitudinea academica (academic dishonesty) trebuie incriminate si pedepsite in mod exemplar incepand de la temele studentilor pana la operele celor mai notorii nume.
Mecanismele de stopare a acestor fapte sunt simple si practicate cu succes in alte tari.
Intrebari:
a) De ce nu sunt obligati toti candidatii la posturi didactice (de exemplu) sa declare pe proprie raspundere ca lucrarile prezentate sunt autentice, ca le apartin si ca au fost realizate prin respectarea bunei practici a integritatii academice?
Consecinta: orice plagiat sau fapte incorecte se transforma in fals in declaratii iar vinovatul va fi tratat de organe abilitate si nu de colegi.
b) De ce nu se prevede in lege, in mod explicit, ca faptele de plagiat dovedit conduc la eliminarea definitiva din sistemul de invatamant superior romanesc (de stat sau privat)?
Dumitru Sandu
Multumesc domnule profesor si dumneavoastra pentru intrebari si idei. Sunt de acord cu propunerile implicite din intrebarile dvs. De ce nu sunt deja adoptate astfel de masuri stim cu totii foarte bine. Deocamdata accentul trebuie pus pe necesitatea adoptarii lor
Întrebarea nr. 15 Ruxandra
Domnule Profesor,
Intrebarea mea vizeaza un proiect de cercetare in domeniul noilor educatii (educatie interculturala, educatie pentru mediu, educatie pentru comunicare si mass media, educatie pentru democratie). Poate fi considerat plagiat faptul ca pentru proiectul de cercetare, pentru investigatia pe care am desfasurat-o, m-am bazat pe modul de organizare a unei alte cercetari, dintr-un domeniul similar. Intrucat nu am dispus de suficiente posibilitati pentru a investiga perceptiile, reprezentarile ce vizeaza toate domeniile noilor educatii, de exemplu, am pornit de la o cercetare realizata intr-unul din aceste domenii, si am extrapolat scheletul in cercetarea proprie pentru a putea realiza o imagine mai larga, o investigare cu mai multa coeziune legata de domeniul general al noilor educatii.
Practic am folosit un instrument de cercetare/ investigare dintr-un domeniu, pentru a cerceta fenomene relativ conexe ?
Poate fi acest lucru considerat un plagiat ?
Va multumesc pentru timpul acordat intrebarii mele.
Dumitru Sandu
Nu am toate detaliile legate de modul in care ati lucrat. Oricum, minimal este necesar sa indicati sursa de documentare de la care ati plecat. In rest depinde foarte mult de modul in care ati facut preluarea.
Întrebarea nr. 16 dimitri
Cum se poate elimina plagiatul când însuşi profesorul îndrumător nu numai că închide ochii dar face presiuni ca şi ceilalţi profesori sa facă la fel?
Dumitru Sandu
Scurt: facand publica situatia
Întrebarea nr. 17 Bogdan Petrescu
Avind in minte aceasta premiza si privind societatea romaneasca, se poate observa ca procesul educational este bine structurat, normal (in sensul de norma) aplicat la societatea romaneasca. societate care are o scara de valori rasturnata, contorsionata, mincinoasa, raportata la normalitatea altor societati, prezente sau trecute, reale sau imaginare, iar sistemul educational respecta aceste valori, producind sau bransind indivizi la aceasta realitate, care poate parea, cum spuneam, contorsionata.
Asadar, problema nu cade pe instrumentul educational, care produce, urmarind corect grila de valori, indivizi perfect adaptati realitatii, ci pe scara de valori pe care este fabricat tesutul social.
Putem spune fara exagerare ca societatea romaneasca este in metastaza: noile celule sint produse deja afectate, canceroase.
in societatea romana elita, in parte sau in totalitate, nu este o elita organica. nici la nivel de fapt, nici la nivel de perceptie din exterior.
societatea nu se mai poate baza pe elita si nici nu se mai bazeaza pea ea.
se constata ca societatea romana a facut pasi in sensul modernizarii, progresului, doar atunci cind atit elita a fost legata organic de societate, cit si societatea legata organic de elita. a se vedea momentul primului razboi mondial, legat de momentul Marii Uniri, cind taranul roman, elementul bazal al societatii, a fost co-interesat in incercarea de modernizare, de eliberare, de progres. la fel despre momentul obtinerii Independentei tarii, la fel in momentul Unirii Principatelor Romane.
Asadar, pentru insanatosirea societatii noastre, poate ca ar trebui ca elita sa se innoiasca, curete, regaseasca, iar apoi sa se branseze ea, de data aceasta, la societate, ajutind-o sa isi regaseasca drumul?
Nu cumva demersul dvs reprezinta o incercare autista?
Am in vedere amplitudinea masurilor, actiunilor de intreprins, nu onestitatea si nici macar ratiunea demersului?
Nu cumva ne iluzionam cu faptul ca, pentru inceput, este de ajuns o picatura?
Dumitru Sandu
Intrebarea dvs: Nu cumva demersul dvs reprezinta o incercare autista?
Raspuns: Vedeti lista de semnaturi la apel. Prin numar si compozitie o reactie pozitiva puternica la fenomenele patologice semnalate prin apel.
Întrebarea nr. 18 Vali
Domnule Profesor,
1. Putem vorbi despre "best practices" atunci cand ne referim la "transparenta si integritate" in mediul universitar?Care este experienta pe aceasta tema a tarilor care 's-au lovit' de aceasta problema?
2. Avand in vedere ca decizia este mai degraba politica, cum vedeti posibila cresterea influentei 'mediului academic' asupra decidentilor politici? Ce alte demersuri dpdv al universitarilor , pe langa acesta (apel cu sustinere academica) sunt posibile pentru a schimba mersul lucrurilor?
Multumesc.
Dumitru Sandu
1. Da, exista practici bune nu numai departe, ci si aproape de noi. Acum trei zile, am discutat pe aceasta tema cu cativa colegi de la Zagreb si, pe anumite componente, m-am convins ca se poate.
2. Da este o componenta politica in schimbarea institutionala necesara despre care discutam. Cred ca putem conta pe un ajutor consistent in inceputul rezolvarii problemei si cu ajutorul unora dintre colegii universitari de buna calitate din partidele politice. In plus, va fi hotaratoare in aceasta dezbatere prezenta presei scrise.
Întrebarea nr. 19 manuela
Avem sperante ca totusi universitarii seriosi, oameni care au demonstrat valoarea lor intr-o viata de om se vor implica activ in viata acestei natiuni, bulversata de minciuna si manipulare, ce ar trebui sa se intample ca dvs., oamenii valorosi sa va DETERMINE sa va impuneti in a face ordine in tara asta, macar in sistemul superior, universitar, unde recent s-au descoperit ca din intamplare,diplome false de liceu intai si apoi si de licenta ? Este grav domnule profesor, foarte grav, nu uitati ca imediat dupa revolutie, erau cei mai blamati inginerii, insa trebuie sa constat ca acestia chiar au facut carte serioasa, spre deosebire de o groaza de absolventi de 2-3 facultati, facute in paralel, cum le-au facut, nu conteaza, poate unele cu diplome din astea cumparate, ce-i de facut in mocirla asta, domnule profesor? copiii nostri in ce directie s-o ia? le mai pot spune ca " daca ai carte, ai parte"?, eu cred ca e greu de argumentat, cu atat mai mult cu cat " toti au carte si isi fac parte"
Dumitru Sandu
Nemultumirea este de inteles. Cred ca daca ai carte si nu ai parte schimbi fie pavajul drumului, fie drumul , astfel incat sa ai parte.
Întrebarea nr. 20 Th. R.
Ma bucur sa vad ca exista interes pentru combaterea plagiatului. Era si timpul ca persoane de calibrul dvs sa ia pozitie, altfel sunteti toti bagati in aceeasi oala, scazand valoarea mediului academic din Ro in ansamblul sau . Va sustin (de pe margine) si imi doresc sa continuati campania si in cadrul facultatii in ce priveste studentii si doctoranzii. Am doua intrebari:
1. Ce parere aveti de cursuri care nu se tin desi profesorii sunt platiti pentru ele (politicienii profesori exceleaza la acest capitol)?
2. De ce oare studentii nu au asteptari mai inalte de la profesori si accepta plagiatori, profesori cvasi-absenti, profesori slab pregatiti? In strainatate ar fi rapid dati afara, in primul rand la cererea studentilor. Ce le-ati recomanda studentilor romani?
Dumitru Sandu
1.Raspunsul il aveti implicat in intrebare. Solutia? Studentii pot fi persoane active, au asociatii.
2.Ceea ce am spus deja la intrebarea anterioara
Întrebarea nr. 21 AlinaM
nu cunoasc cazurile de plagiat ale dlor profesori, dar sigur studentii copiaza. Stiu ca la fiecare materie ni se atragea atentia sa nu copiem fara a indica sursa, chiar din liceu. iar exprimarile de genul: conform unor importante studii de specialitate - trebuiau sa fie sustinute de indicarea studiilor respective si a autorilor lor.
legat de transparenta si integritate... nu stiu cata poate exista, avand in vedere ca in multe facultati din Bucuresti, cel putin, majoritatea cadrelor didactice sunt rude si exista astfel riscul compromisurilor si pierderii integritatii si transparentei. Sau chiar aparitia unor materii fara legatura cu specificul facultatii respective si care astfel sunt dificil de abordat pentru studenti.
Ce se poate modifica in aceasta situatie?
Dumitru Sandu
PUneti doua probleme: plagiatul studentilor de care sunteti sigura si nepotismul. Problemele sunt, evident, reale. Solutiile de detaliat in context mai generos cu spatiul si timpul.
Întrebarea nr. 22 victor
1) Ce parere aveti despre cei carora le scriu altii cartile, din obligatie sau pentru bani? Aceasta practica nu se incadreaza la plagiat, dar este cel putin la fel de nociva.
2) Nu credeti ca problemele incep din primii ani de scoala, cand copilul constata ca nu este evaluat cu obiectivitate si ca lucrurile se aranjeaza in functie de alte criterii si interese decat cele strict scolare? Cum sa fie corect, sa nu plagieze, sa se bazeze doar pe meritele proprii cand altii au succes procedand cu totul altfel?
Dumitru Sandu
De acord cu raspunsurile incluse implicit in intrebari.
Întrebarea nr. 23 Marius Tudor
Domnule Profesor,
La mijlocul anului 2004 Oficiul European de Lupta Anti-Frauda (OLAFl a cerut verificarea derularii programului Tempus Phare in care Uniunea Europeana a alocat 230.000 de euro pentru instruirea functionarilor. Desi intr-un raport de activitate se preciza ca la cursuri au participat 656 de functionari, din verificari s-a stabilit ca la cursuri - coordonate de decanul de atunci al Facultatii de Stiinte Politice, Daniel Barbu - au participat studenti.
Proiectul era destinat inaltilor functionari publici si cei mai multi dintre participanti apareau pe lista cursantilor ca fiind incadrate in aparatele de lucru ale ministerelor, dar nu figurau in evidentele acestor institutii. OLAF a mai sesizat posibile nereguli si in ceea ce priveste editarea unor publicatii finantate de UE si investigatiile efectuate la Editura Meridiane, unde Daniel Barbu a fost director, au scos in evidenta faptul ca desi institutia a incasat 6.000 euro pentru editarea acestor publicatii, tiparirea lor nu a putut fi dovedita. Bineinteles ca totul a fost musamalizat, iar distinsul analist politic, profesor universitar, coordinator de doctorate, comentator, jurnalist, fin analist al firii romanilor e bine mersi – nici usturoi nu a mancat nici gura nu-i pute.
Va rog frumos, daca puteti, sa comentati un pic pe margine celor scrise mai sus, insistand asupra termenilor “integritate” si “performanta”. Persoana domnului Barbu nu ma intereseaza. Si nici cat e dansul de moral, immoral sau amoral. In schimb, cred ca puteti aborda subiectul din punct de vedere etic.
Va multumesc,
marius tudor
p.s.
Informatia cu pricina am cules-o din presa.
Dumitru Sandu
Incerc sa raspund la toate intrebarile .Un comentriu la o informatie din presa pentru un caz pe care nu il cunosc ar fi pura speculatie din partea mea.