Bucuresti punkt Bonn, emisiune HotNews.ro-DW
Discutie online Raluca Marin-Perianu, cea mai buna teza de doctorat din Olanda: In Romania se predau multe cursuri invechite
de Redactia HotNews.ro
Vineri, 4 septembrie 2009, 11:30 NEWS | INTALNIRI ONLINE
Intalnirea online a fost urmata de inregistrarea emisiunii Bucuresti punkt Bonn, realizata de HotNews.ro si Deutsche Welle, care va fi difuzat vineri, de la ora 17.00, pe frecventele Deutsche Welle Romania si pe HotNews.ro.
- Intalnirea s-a incheiat
- Nota redactiei: Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.
Raluca Marin-Perianu este cercetator post-doctoral in departamentul Pervasive Systems din cadrul Universitatii Twente si co-fondator al companiei Inertia Technology.
Raluca Marin-Perianu a fost nominalizata si pentru premiul Simon Stevin Gezel, acordat de fundatia tehnologica olandeza STW.
Romanca va concura impreuna cu alti doi cercetatori olandezi pentru castigarea premiului Simon Stevin Gezel pe data de 8 octombrie 2009, in cadrul congresului anual STW.
REFERINTE
Citeste mai multe despre bucuresti punkt bonn | facultatea de automatica si calculatoare | Deutsche Welle Romania | discutie online | Deutsche Welle Online | Bonn Realizata | politehnica bucuresti | deutsche welle hotnews | doctorat | teza doctorat
Întrebarea nr. 1 dor
raluca, ce-a fost cel mai greu? sa gasesti de lucru afara, sa te adaptezi la munca de afara, sa infrunti prejudecatile celor de afara?
Raluca Marin Perianu
- Nu a fost greu sa gasesc de lucru, dar asta depinde de norocul fiecaruia. In general, se cauta peste tot oameni pregatiti.
- Adaptarea la munca nu a fost dificila, am avut parte de foarte multa libertate. La doctorat lucrezi in primul rand pentru tine, deci ai tot interesul si te straduiesti sa ai rezultate cat mai bune.
- Olandezii sunt deschisi, nu au prejudecati (cel putin asta e impresia mea de pana acum). Deci aceasta problema nu a existat.
Dificultatile nu au fost de natura profesionala. Au fost dificile si inca sunt: lipsa familiei si a prietenilor din Romania, limba dificila (desi te poti descurca peste tot in engleza) si clima ploioasa.
Întrebarea nr. 2 Claudiu
Care sunt diferentele dintre sistemele de invatamant superior din Romania si cel din Olanda? Ce ar trebui schimbat aici pentru a oferi aceleasi conditii de pregatire profesionala?
PS: Felicitari pentru rezultatele obtinute ;).
Raluca Marin Perianu
In sistemul de invatamant universitar, cel putin comparand cu UPB, am remarcat in primul rand *dinamica*: multe cursuri sunt din domeniile cele mai avansate. La UPB aveam cursuri care se predau la fel de multi ani, putine noutati, si adesea predate si nu explicate. Dar cum se poate realiza aceasta dinamica? Cred ca mai ales prin impletirea muncii de predare cu cea de cercetare (in cazul profesorilor). In acest fel, esti in permanenta la curent cu ultimele descoperiri in domeniu.
Cred insa ca in Romania munca de cercetare in cadrul universitatilor este foarte scazuta.
Întrebarea nr. 3 kokusoft
Ceva mai multe detalii despre acest proiect ar fi utile.
Raluca Marin Perianu
Toate informatiile se gasesc in teza si in articolele publicate, care sunt disponibile on-line.
Întrebarea nr. 4 bogdan
Spuneati la un moment dat despre libertatea pe care ti-o ofera activitatea de cercetare, dar si despre nevoia de excelenta in acest domeniu.
Puteti detalia putin aceasta idee?
Raluca Marin Perianu
Libertatea: in activitatea de cercetare (cel putin in Olanda), studentul la doctorat este cel ce se ocupa in primul rand de cercetare, deci devine cel mai informat (mai informat decat profesorul) in sub-domeniul respectiv. De aceea, el este cel care identifica primul subiectele/nisele neexplorate inca si deci are toata libertatea sa urmeze o anumita cale. Profesorul ii indica de obicei un domeniu mai larg, iar studentul isi alege calea de urmat in acest domeniu.
Excelenta: Performantele studentului la doctorat se translateaza in publicatii si/sau patente. Acestea sunt cartea sa referinta, cu care isi poate eventual continua cariera academica sau industriala. O lista de publicatii bune ii poate deschide poarta spre universitati sau companii de renume.
Întrebarea nr. 5 Ralu
Felicitari Raluc si la mai mare!
In romania doctorandul intocmeste pe langa teza si un rezumat al tezei. Ar fi interesant daca ai face public, pe hotnews, cel putin rezumatul tezei.
Ralu
Raluca Marin Perianu
Este greu sa faci un rezumat in cateva cuvinte. In teza si pe site-ul universitatii (http://eprints.eemcs.utwente.nl/13865/) se gaseste un rezumat (abstract) de 2 pagini.
Întrebarea nr. 6 dani
Privitor la introducerea in practica a retelelor de senzori miniaturali cu capacitate de comunicatie wireless si auto-organizare:
1) care va fi impactul lor de mediu, deoarece am inteles ca acestia ar putea fi implantati animalelor, aruncati cu milioanele, asupra marilor si oceanelor?
2) implantarea lor preconizata in corpul omenesc nu va duce la un sporit efect de Big Brother, de control nemasurat a intimitatii sferei private umane (pe care o reprezinta si corpul omenesc), control care contrazice libertatile fundamentale ale individului, prevazute in Constitutie?
3) auto-organizarea retelelor de senzori nu inseamna un pas inspre abdicarea omului in fata suprematiei "masinii", a computerului, un scenariu apocaliptic, in cazul in care aceasta o ia razna? Recente catastrofe aviatice au demonstrat ca pilotii automati, care exclud la un moment dat interventia umana, pot costa sute de vieti omenesti.
Raluca Marin Perianu
1) Este o intrebare foarte buna. Impactul asupra mediului nu s-a studiat in detaliu. Insa acum, spre deosebire de anul 2000, scade increderea cercetatorilor ca acesti senzor chiar vor fi aruncati cu milioanele din avion. Acest lucru se intampla in primul rand din cauza costurilor: un senzor-nod nu a ajuns sa coste 1 cent, asa cum se preconiza, ci in jur de 10-100$. La o astfel de valoare, cel putin un timp, senzorii nu vor fi abandonati ci se vor refolosi.
2) Da, acesta este unul dintre pericole si in consecinta "privacy" este o problema foarte studiata in acest moment. As comenta insa ca informatiile furnizate de senzori sunt de obicei mult mai putin "sensibile" decat lucrurile cu care deja ne-am obisnuit in viata de zi cu zi: telefoane mobile (poti fi oricand localizat si, de ce nu, ascultat), camere de luat vederi, carduri de fidelitate (la orice magazin) etc. In tot cazul, exista metode prin care informatia poate fi anonimizata, totul este fie implementate.
3) Cred ca deja omul a abdicat, in multe privinte. Nu ne mai descurcam fara calculator, internet, telefonie, avioane, etc. Nu cred ca e cale de intoarcere, mai ales ca si (sau, mai ales) omul e supus greselii. In principiu, senzorii nu fac decat sa ofere informatii mai multe si mai complete, auto-organizarea se refera in principal la furnizarea acestor informatii intr-o maniera cat mai eficienta.
Întrebarea nr. 7 Dan
Ce te-ar putea determina sa te intorci sa lucrezi in Romania ?
Raluca Marin Perianu
In cazul in care conditiile de cercetare si/sau sansele unei firme in domeniul high-tech ar fi macar pe jumatate cat cele din Olanda, nici n-as mai sta pe ganduri.
Întrebarea nr. 8 mika
Felicitari Raluca!!
Exemplul tau ma face sa sper ca nu e totul pierdut pentru invatamantul superior romanesc ..........asta daca se face repede ceva.
Si in sensul asta, as vrea sa te rog sa faci cateva recomandari Guvernului in ceea ce priveste reforma in educatie; consider ca esti persoana avizata in sensul asta si cei care au responsabilitatea reformei sunt obligati sa tina cont de parerea ta.
Sistemul trebuie reformat tinand cont IN PRIMUL RAND de parerea beneficiarilor acestui sistem si cred ca tu esti cel mai bun exemplu in acest sens.
Raluca Marin Perianu
Asa cum am spus si mai devreme, invatamantul si cercetarea trebuie sa mearga mana in mana, altfel se ramane in urma. In Olanda, studentii la doctorat sunt cei care fac in cea mai mare parte cercetarea, cadrele didactice ocupandu-se cu atragerea fondurilor, supervizare, management si cursuri. Problema in Romania este ca studentii la doctorat sunt foarte putini, in principal din cauza salariilor/burselor impracticabile. Chiar atunci cand sunt fonduri din proiecte (romanesti sau europene), ele acopera lipsurile din salariile cadrelor didactice. Dupa parerea mea, sunt necesare:
- Cresterea salariilor in domeniul universitar, nu numai ale profesorilor, ci ale tuturor cadrelor.
- Folosirea fondurilor din proiecte la finantarea studentilor la doctorat pentru a asigura o remuneratie decenta.
- Promovarea cadrelor pe baza rezultatelor din cercetare, a capacitatii de a atrage fonduri din proiecte, a colaborarilor cu industria etc.
- Atragerea cercetatorilor romani din strainatate care pot aduce know-how, atat tehnic, cat si pentru atragerea fondurilor europene.
Întrebarea nr. 9 eu
Ce e de facut pentru a imbunatatii sistemul in cercetarea romaneasca (ce a mai ramas din ea) si pentru a motiva romani talentati sa se intoarca din strainatate si sa produca rezultate in Romania?
In articolul "Primul cap" din Adevarul, se propunea acordarea unor subsidii de la stat, sunt banii principala problema?
Raluca Marin Perianu
Conditiile ar fi ca sistemul sa incerce macar sa le ofere niste sanse apropiate de cele din strainatate, adica:
1) Salarii din care sa se poata trai decent (ei pot atrage fonduri mult mai mari decat valoarea salariului lor)
2) Pe baza performantelor (experienta, cercetare, atragere de fonduri) avute in strainatate, romanii sa se poata intoarce pe posturi mai inalte in universitati/institute de cercetare (sa nu inceapa iar de la pozitia de asistent)
3) Reducerea birocratiei si a regulilor sufocante (si adesea absurde) privind consumarea fondurilor. De exemplu, faptul ca trebuie sa stii apriori pe cine vei angaja pe un anumit proiect de cercetare, cat te va costa fiecare deplasare in strainatate...
Întrebarea nr. 10 Ion
la ce te-ai gandit cand ai facut lucrarea?
1.) Cum va profita societatea civila de posibile aplicatii?
2.) Cum vor profita corporatiile de posibile aplicatii?
2.) Cum te va ajuta pe tine in cariera?
Raluca Marin Perianu
Cred ca la o combinatie a celor trei, plus la faptul ca aceasta tehnologie poate revolutiona multiple domenii.
Referitor la beneficiile pentru societatea civila, aplicatiile pe care insistam si in cadrul companiei Inertia Technology sunt:
- sanatate: imbunatatirea calitatii vietii persoanelor cu afectiuni cronice si a persoanelor in varsta;
- sport: prevenirea accidentarilor survenite din supra-solicitare fizica;
- siguranta in medii industriale: detectarea in timp si prevenirea accidentelor industriale.
Referitor la profitabilitate, in functie de aplicatiile considerate, avantajele ar fi:
- in sanatate/sport: reducerea costurilor legate de spitalizare si tratament in clinici;
- in medii industriale periculoase: realizarea conceptului de "safe business is good business".
Întrebarea nr. 11 anton
In primul rand felicitari si bafta la urmatorul premiu!
Crezi ca va fi usor sa aplici ideile/rezultatele obtinute in timpul doctoratului in industrie? Este compania voastra inclinata mai mult spre cercetare/continuarea cercetarii sau spre aplicatii industriale?
Raluca Marin Perianu
La ora actuala compania are inca o componenta foarte puternica de cercetare. Insa evolutia fireasca este ca in decurs de 2-4 ani sa transfere rezultatele de cercetare in cat mai mare masura in produse industriale. Nu cred ca va fi deloc usor, e nevoie de munca sustinuta si de ceva noroc.
Întrebarea nr. 12 c3
Salut, Raluca.
Cum e viata de om de stiinta: ai vreodata senzatia ca iti ocupa mai mult timp decat ai vrea sa-i acorzi?
Raluca Marin Perianu
Da, uneori pierzi notiunea timpului. Nu este o ocupatie de 8 ore de lucru pe zi, ci te gandesti non-stop la probleme.
Întrebarea nr. 13 Marian
Felicitari
Imi poti explica in doua trei cuvinte cam cum sau comportat cu tine ma refer la modul ca esti cetatean roman, ai avut parte de comentarii xenofobe sau rasiste?
Sistemul de invatamant, cum este, nu de alta dar am inteles ca majoritatea nu prea termina facultatile sau daca le termina le termina dupa vreo 7 ani ?
Raluca Marin Perianu
Nu a existat nici un fel de atitudine xenofoba. Asta se vede si din acordarea premiului, care nu i-a revenit unui olandez.
Exista posibilitatea de a prelungi studiile universitare pe mai multi ani, dar nu am vazut acest caz foarte des. Cred ca cei care nu sunt convinsi sa urmeze of facultate, pur si simplu nu se inscriu. Salariile sunt suficiente pentru a avea o viata cat se poate de decenta, chiar si fara facultate.
Întrebarea nr. 14 slotinn
Ce domeniu anume ai studiat in olanda? pe ce te ai specializat si din punct de vedere practic care ar putea fi aplicatiile. In ce domeniu de cercetare doresti sa evoluezi in continuare.multumesc
Raluca Marin Perianu
Domeniul studiat a fost "Wireless Sensor Networks", in care m-am specializat pe retele dinamice de senzori. Voi continua pe acest domeniu.
Întrebarea nr. 15 Bogdan Florin
Care au fost pasi urmati dupa terminarea facultatii si care au fost motivele pentru care ai continuat?
Care sunt perspectivele tale pentru viitori 3 ani?
Cine te-a sprijinit din punct de vedere material in decursul programului?
Ai incuraja un proaspat licentiat sa se inscrie intr-un stagiu de doctorat?
Multumesc anticipat Raluca Maria, Succes.
Raluca Marin Perianu
Dupa terminarea facultatii, am mai facut un an de studii aprofundate si am lucrat un an si jumatate la o firma de soft. Apoi, impreuna cu sotul meu, am hotarat sa plecam in afara tarii pentru un doctorat, datorita lipsei de perspective pe care am resimtit-o in domeniul IT in Romania.
Pentru viitorii 3 ani voi continua in paralel cariera academica si activitatea la firma. In functie de rezultate, voi hotari pe care dintre cele doua o voi adopta.
Studentul la doctorat in Olanda nu este de fapt un student, ci un angajat care primeste salariu si are toate asigurarile sociale necesare. Nu exista probleme de ordin material.
As incuraja un licentiat sa se inscrie la doctorat in strainatate, dar trebuie sa fie constient ca la terminarea doctoratului sansele de a se intoarce in tara nu sunt prea mari. El practic depaseste posibilitatile de lucru in industria romaneasca.
Întrebarea nr. 16 Valy
Raluca, cat de mult te-au ajutat in obtinerea acestor performante formidabile scoala romaneasca (liceul, facultatea), suportul familial si experienta dobandita in activitatea ta in cadrul firmelor din Romania?
Raluca Marin Perianu
Datorita problemelor existente in societatea romaneasca, multi romani sunt foarte muncitori si ambitiosi. Acesta il consider a fi un avantaj fata de societatea olandeza, unde nu este nevoie sa fii foarte ambitios ca sa ai traiul pe care ti-l doresti. De aceea romanii sunt foarte apreciati peste tot in strainatate. Din acest punct de vedere, educatia si experienta din Romania m-au ajutat foarte mult.
Întrebarea nr. 17 Popescu I
Felicitari si mult succes in viata
Ca parinte al unui copil pasionat (olimpic)de matematica te rog , daca vrei sa-mi spui ce liceu ai urmat. Daca ai fi acum absolventa de liceu unde ai alege sa urmezi studiile universitare , in tara sau in strainatate, unde si de ce ? Multumesc si inca o data mult succes!
Raluca Marin Perianu
Am urmat liceul de informatica din Bucuresti, clasa speciala de olimpici. Este dificil de stabilit ce as face acum la terminarea liceului. Urmarea unei universitati in strainatate este de preferat, dar la 18 ani eu nu am fost pregatita sa plec. Aceasta alegere depinde de firea fiecaruia. Universitati pe care le recomand sunt: ETH Zurich, Ecole Politechnique Paris, din Anglia (Oxford, Cambridge) si cele de top din SUA.
Întrebarea nr. 18 Mircea R
Felicitari pentru premiu si mult succes la urmatoarea competitie unde esti deja nominalizata!
Am o singura intrebare:
Din lucrarea dv "FollowMe! Mobile Team Coordination in Wireless Sensor and Actuator Networks" nu am reusit sa-mi dau seama ce software ati implementat la nivelul nodurilor de comunicatie wireless ?
Din cate am inteles nu s-a folosit TinyOS ? Intrebarea ar fi de ce nu ati folosit TinyOS si ce avantaje prezinta propria implementare (daca e cazul) fata de folosirea TinyOS + protocoalele deja existente in TinyOS.
Multumesc!
Raluca Marin Perianu
Am folosit un sistem de operare real-time multi-tasking, mult mai performant si mai potrivit decat TinyOS la tipul respectiv aplicatie, dezvoltat de grupul nostru din Twente. A fost necesar un scheduling foarte precis al taskurilor, pentru a putea face sampling, procesare si control la frecvente ridicate pe acest microprocesor low-power.
Întrebarea nr. 19 fane
Felicitari, in primul rand!
1. Cum apreciezi niveul cercetarii din UE comparat cu cel din SUA?
2. Te-ai gandit vreodata sa pleci in SUA? Daca da, ce te retine?
3. Este piata europeana capabila sa asimileze start-upuri tehnologice mai bine bine decat piata americana?
4. A fost vreun moment, in Olanda fiind, cand te-ai indoit de alegerea facuta? Ce planuri profesionale ai pentru viitor?
Multumesc
Raluca Marin Perianu
1) Sunt comparabile, desi, in continuare, SUA conduce initiativa. Depinde foarte mult de domeniul specific, uneori rezultatele cercetarii americane sunt pur si simplu mai bine prezentate/vandute publicului, desi in esenta nu sunt mai valoroase decat cele europene.
2) Da, am si fost de cateva ori in SUA, dar cred ca prefer Europa din mai multe motive: mai putina incrancenare pentru bani, mai multa diversitate culturala, istorie...
3) Nu, piata americana are exercitiul start-up-urilor mult mai bine dezvoltat decat cea europeana. Nivelul investitiilor este de asemenea mai mare. Nu imi dau seama insa cat de mult a afectat recenta criza aceste aspecte.
4) Nu a existat un astfel de moment.
Întrebarea nr. 20 gogu
Felicaitari si o intrebare:
Dupa parerea ta incepand cu ce perioada din viata unui tanar scoala romaneasca nu mai da randamantul dorit, numai poate creste drastic sansele de succes in viata? Cand ar fi cazul sa se schimbe macazul si sa se caute alternative mai bune in vest?
Raluca Marin Perianu
Dupa experienta mea, la facultate.
Întrebarea nr. 21 Vlad
Raluca,
Felicitari pentru realizari!
1. Crezi ca in Romania se poate face performanta ?
2. Crezi ca majoritatea romanilor de valoare sunt recunoscuti mai intai in afara si apoi in tara ? Daca da, care crezi ca este motivul ?
3. Crezi ca este adevarata afirmatia: succesul reprezinta 99% transpiratie si 1% inspiratie?
4. Ce apreciezi cel mai mult la caracterul unei persoane ?
5. Ce iti displace cel mai mult la caracterul unei persoane ?
6. Daca ar fi sa faci o reforma a invatamantului ce ai reforma mai intai ?
Multumesc!
Raluca Marin Perianu
1) In materie de high-tech, nu. Poate doar cu investitii straine, dar atunci e un fel de outsourcing, rezultatele merg tot in strainatate.
2) Intrebare retorica. In strainatate, in cele mai multe cazuri, exista sansa unui sistem corect organizat, in care te poti dezvolta si afirma.
3) Absolut.
4) Onestitatea.
5) Opusul – minciuna, duplicitatea.
6) Sistemul universitar.
Întrebarea nr. 22 Andrei
Felicitari Raluca pentru reusite si mult succes in continuare!
Am vazut pe site-ul tau ca esti co-fondator la o firma olandeza. Cat de bine functioneaza sistemul privat acolo? In ce masura sunt sprijinite de catre guvernul olandez start-up-urile si in general initiativa privata...
Raluca Marin Perianu
Este o intrebare foarte interesanta. Venind din Romania, am fost surprinsi de modul in care Olanda sprijina start-up-urile. Iata cateva exemple:
- Exista sprijin incepand din universitate. Pe baza unui business plan evaluat de experti ai universitatii, ti se ofera sediu in cadrul universitatii, un business mentor, posibilitatea de a folosi facilitatile din cadrul universitatii pentru firma si un imprumut fara dobanda pe 3 ani.
- Universitatea are interes sa investeasca in start-up-uri, deoarece o firma de succes ii poate aduce venituri mari.
- La nivel guvernamental, pentru start-up-urile din high-tech, exista posibilitatea reducerii de taxe.
- Exista asa-numite grant-uri prin care, pe baza business-plan-ului, poti primi finantare pentru cercetare-dezvoltare. Sumele variaza, de la zeci de mii la sute de mii de euro.
- Exista sprijin real pentru ca IMM-urile sa participe in proiecte de cercetare-dezvoltare, atat olandeze cat si europene.
Acestea sunt doar cateva exemple, lista poate continua.
Întrebarea nr. 23 Mihai
Buna Raluca
Felicitari
Ai fost avantajata sau desavantaja ca veneai din tr-o tara ca Romania?
Dc nu erai romanca ai fi reusit la fel?
Numai bine
Mihai
Raluca Marin Perianu
As fi putut veni din orice tara, sansele sunt egale pentru toti.
Întrebarea nr. 24 gabi
Buna,
Ai putea sa imi spui ce avantaje are solutia ta, fata de ZigBee sau PopNET ?
Multumesc.
Raluca Marin Perianu
ZigBee reprezinta un efort de unificare/standardizare a diverselor protocoale propuse pentru comunicatie low-power wireless. Este mai putin indicat pentru aplicatii dinamice, cu senzori in miscare, ci mai mult pentru aplicatii de genul contoare inteligente - AMR.