Sedinta online cu parintii
Sociologul Bogdan Voicu: "Testele europene arata de prin 1997 ca ne plasam pe ultimele locuri in Europa la distanta mare de majoritatea tarilor UE in materie de performanta scolara"
de Redactia HotNews.ro
Joi, 1 octombrie 2009, 16:12 NEWS | INTALNIRI ONLINE
Sondajul arata ca, in pofida deselor critici aduse sistemului de invatamant, mai mult de jumatate dintre romani (56%) nu si-au pierdut increderea in educatia primita de elevi in scolile romanesti. Mai putin increzatori s-au dovedit a fi bucurestenii (77% dintre locuitorii Capitalei cred ca elevii nu primesc o educatie solida in scolile romanesti) si locuitorii oraselor mari (61% nu au incredere in sistemul nostru de invatamant).
- Nota redactiei: Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.
Majoritatea romanilor (68%) considera ca starea cladirilor in care functioneaza unitatile de invatamant si facilitatile din scoli sunt la un nivel satisfacator. Surprinzator, locuitorii din mediul rural, unde se spune ca ar exista cele mai multe probleme, s-au declarat cei mai multumiti de conditiile in care invata copiii lor (74%). Totusi, 58% dintre romani sunt de parere ca bacalaureatul si admiterea la liceu si facultate, asa cum sunt organizate in prezent, nu asigura o departajare mai buna a elevilor decat sistemul dinainte de 1989.
Un punct important al sondajului, asupra caruia le-am cerut romanilor sa se pronunte, a fost violenta in scoli. Raspunsul este ingrijorator: 64% dintre respondenti considera ca multi elevi sunt agresati fizic sau verbal in scolile din Romania (de catre alti colegi sau chiar de catre profesori).
Alte aspecte relevate de sondaj: daca banii sau locatia nu ar reprezenta o problema, 51% dintre romani si-ar trimite copilul la o scoala particulara. 73% considera ca educatia sexuala in scoli este necesara, iar 91% sunt de parere ca nu trebuie sa renuntam la orele de religie. 77% isi doresc obligativitatea purtarii uniformei scolare, 51% nu cred ca elevii primesc prea multe teme pentru acasa si aproape 57% considera ca tezele cu subiect unic sunt utile pentru buna functionare a sistemului de invatamant.
Nu este de neglijat nici un alt rezultat al sondajului, care ne indreptateste sa privim inainte cu optimism: 80% dintre romani se declara multumiti de invatatorul si profesorii pe care copiii lor ii au sau i-au avut la scoala.
Sondajul a fost realizat de revista Reader’s Digest prin intermediul Institutului de sondare a opiniei publice IMAS Marketing&Sondaje, pe un esantion reprezentativ de 1.248 persoane, din 99 de localitati din Romania.
Bogdan Voicu este sociolog, cercetator principal la Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii al Academiei Romane.
Anca Titorov este redactor-sef al revistei Reader's Digest.
Citeste mai multe despre institutul de cercetare a calitatii vietii | Bogdan Voicu | violenta in scoli | invatamant la distanta | sistemul de invatamant | educatie scolara | Academia Europeana | Institutul Europa | Institutului Europa | VOICU












Întrebarea nr. 1 anton
Unde ati condus aceasta ancheta, cati "subiecti" au raspuns si care este distributia pe varsta, educatie si orientare religioasa a celor intervievati?
Mi se pare un esantion nesemnificativ pentru ca:
91% sunt pentru orele de religie...cati din cei intervievati sunt ortodoxi practicanti? Romania este un stat laic si procentul enorm de sustinatori ai orelor de religie pune sub semnul intrebarii restul sondajului...o petitie a Patriarhiei stransese intr-un an 250 000 de voturi in toata tara pentru orele de religie, ceea ce inseamna mai putin de 2%... In plus, faptul ca 77% au spus da uniformei scolare OBLIGATORII mi se pare iarasi suspect...
Anca Titorov
Nu am "condus" aceasta ancheta in nicio directie. Respondentii au fost liberi sa isi exprime opinia. Esantionul este semnificativ, ba, mai mult este reprezentativ pt. populatia Romaniei. IMAS a selectat un esantion probabilistic multistadial, alcatuit din 1248 de persoane cu varsta de peste 18 ani, din 99 de localitati. Putem spune, cu o marja de eroare de max. 2,8%, ca rezultatele sondajului reflecta opinia romanilor. Indiferent ca ne convine sau nu :)
Bogdan Voicu
Hai sa o luam pe rand:
Un esantion aduce sau nu reprezentativitate daca respecta distributia populatiei, daca este o imagine, o fotografie in mic a populatiei. Nu am stat sa verific, dar sunt convins ca IMAS nu produce cercetari in care esantionul este facut dupa ureche.
Cei 91% care considera orele de religie drept necesare valideaza extern calitatea sondajului, reflectand destul de bine ceea ce stim despre religioziate in Romania. Societatea romaneasca este una dintre cele mai religioase din Europa, cu un nivel al credintei extrem de mare pentru contemporaneitate. Este adevarat ca practica in spatiul public (mersul la biserica) este "doar" in jurul mediei europene, insa cea privata (rugaciune, post, icoane in toate camerele, nu se spala/face curatenie in unele zile de sarbatoare religioasa etc.) este extrem de ridicata. daca este reala informatia, numarul extrem de mare de semnaturi de pe petitia amintita (ma indoiesc sa fi cunosc multe petitii romanesti macar o zecime de aderenti) ofera si el indicatii in acelasi sens.
Anca Titorov
In ceea ce priveste orele de religie, nu pun la indoiala cifrele mentionate de tine. Nu stiu insa in ce masura petitia cu pricina este sau nu semnificativa. Sondajul nostru arata insa clar ca o majoritate covarsitoare a romanilor considera ca predarea religiei in scoli este necesara: 90,6% De ce? Iti raspunde Bogdan. Stim si noi ca in statele moderne invatamantul este laic, dar romanii par sa isi doreasca altceva. Si nu este vorba doar despre cei varstnici sau despre cei din mediul rural. Dintre respondentii cu varste cuprinse intre 30 si 44 de ani, 90% sunt de parerea ca religia ar trebui predata in scoli, iar cei de 18-29 de ani sunt de acord cu asta in proportie de 87,8 %.
Întrebarea nr. 2 Olivian Breda
Intrebarea mea e simpla: pornind de la doua premise
a. Avem o problema in educatie;
b. E mai bine sa preiei un model existent, decat sa inovezi;
ce model de invatamant al unui alt stat vedeti ca s-ar plia cel mai bine in Romania?
Daca e un mix de modele, cu atat mai bine?
Avem nevoie de o scoala americana, finlandeza, norvegiana, ceha, franceza?
Bogdan Voicu
De regula sunt adeptul preluarii modelelor existente.
De asta data insa e bine sa fim un pic mai nuantati: sistemele educationale au de regula o inertie foarte mare si fireasca. Rolul lor primordial NU ESTE transmiterea de informatie, ci socializarea comuna a tinerelor generatii in cultura societatii in care functioneaza. Asta ajuta noile generatii sa se integreze in societate.
De aceea, schimbarile radicale sunt periculoase putand duce la tensiuni sociale enorme.
Asta lasa, in opinia mea, o singura solutie posibila: preluarea de parti bune din orice sisteme educationale, in masura in care aceste parti se dovedesc eficiente si pot fi ntegrate in sistemul romanesc.
O astfel de soluitie prezinta si avantajul de a putea deveni, in timp, mai buni decat toti ceilalti.
Anca Titorov
Sunt de acord cu Bogdan. Ce as mai adauga, referitor la modele, este faptul ca, din cate stiu, in evaluarile europene locurile fruntase sunt ocupate, de multe ori, de scoala finlandeza. Am citit ca finlandezii au un sistem interesant. La ei, programa se "autoregleaza" in functie de piata muncii si de necesitatile fiecarei comunitati locale in parte, cu rezultate exceptionale in ceea ce priveste integrarea absolventilor dupa terminarea scolii.
Întrebarea nr. 3 cristian
1) Societatea civila direct interesata ar trebui sa creeze un organism independent de evaluare a absolventilor de liceu (practic sa dubleze Bac-ul, care este o frauda de la un capat la altul). Finantarea sa nu depinda sub nico forma de stat.
Daca angajatorii si universitatile ar avea incredere in acest organism si ar tine cont de rezultatele evaluarii independente incet-incet invatamantul s-ar autoregla.
2) Sa fie finantat elevul nu scoala - un fel de cec care sa reprezinte contravaloarea serviciilor legate de scoala.
Un asemenea sistem e utopic? Nu poate sa-l puna nimeni in practica?
Anca Titorov
Speram cu totii ca implementarea testelor PISA, dupa modelul "de afara", sa rezolve, in timp, o parte din probleme.
Bogdan Voicu
1) Aici e o intreaga discutie despre cine e capabil (are resursele materiale) si competent (are resursele umane) si despre cum ar trebui facuta evaluarea.
Nu cred ca soluitia sta in mana societatii civile. Mai degraba universitatile are trebui sa aiba criterii clare de selectie a studentilor, implicand luarea in considerare a prestigiului fiecarui liceu, astfel incat sa impuna scolilor o educatie de calitate.
Iar in ce priveste evaluarea universitatilor, exista deja celebrele clasamente internationale (in care noi performam mediocru). La ele se adauga modul in acre angajatorii fac selectia candidatilor pentru joburile disponibile.
Cu alte cuvinte e si o chestiune de responsabilitate colectiva.
2) Eu as incepe o astfel de finantare prin vouchere educationale (credite ieftine, returnabile in primii 10-15 ani de viata activa, dar astfel incat rata sa nu depaseasca 10-15% din venitul net) la nivelul educatiei superioare. Creditele ar fi acordate studentilor, iar ei ar opta la ce universitate vor sa isi plateasca studiile cu voucherele primite.
Nu as introduce solutia la nivel preuniversitar, acolo unde decizia apartine parintilor si unde e de preferat ca diferentierea dintre scoli sa fie mentinuta la un nivel cat mai redus, iar politicile de reducere a inegalitatilor inerente ar trebui sa aiba un rol puternic.
Întrebarea nr. 4 crap
am doua intrebari: 1. pe ce se bazeaza lumea cand apreciaza ca superior invatamantul din alte tari (fie ele si anglia, germania, suedia), cand absolventii de licee teoretice, gen mate-fizica, in mare parte se impun fata de colegii lor din occident sau nord-america; inseamna ca programa ar fi OK, de ce umbla la simplificarea ei, in loc sa se ia masuri ca nivelul cerut si la celelalte licee sa se duca treptat in sus? 2. in aceeasi idee ca la 1, cum se pupa dorinta de educatie solida, aratata de sondaj, cu simplificarea fara noima a programei; in loc sa se ceara standarde ridicate de la profesori, se merge pe simplificarea programei, ignorand faptul ca daca profesorul e varza, materia poate sa fie de oxford, rezultatul e chix, deci care e logica de se merge spre simplificare, ptr ca am simtit lucrand afara, in cercetare, ca absolut tot ce-am invatat la un moment dat mi-a fost de folos? se considera ca un electrician, de ex, nu trebuie sa stie unde e patagonia, sau cine a fost doja, sau ce sunt alea gene? parerea mea: desfiintarea examenelor de admitere la mate-fizica inseamna un pas inapoi ptr romania, ptr ca ele sunt echivalentul liceelor private grele de afara, inseamna un sut dat viitorului tarii, generatii de catastrofe care nu vor putea sa asigure elita de maine normala a tarii ptr ca in mare parte vor fi copii de bani gata, muncitori poate dar fara prea multa doxa. altii afara pun teste de intrare la clasele de dotati, sau se dau peste cap ca sa faca programa si mai complicata, noi ne balacim in fabulospirit..
Anca Titorov
1. Nu stiu la ce te referi cand spui ca "se impun". Din documentarea noastra reiese ca majoritatea evaluarilor ne plaseaza pe locuri codase in topurile internationale (locul 48 din 57 de tari etc.). Iar in topul Shanghai nu avem nici macar o universitate, desi "vecinii" nostri cehi sau polonezi au mai multe. Banuiesc ca de aceea se rediscuta mereu programa si chiar sistemul.
Anca Titorov
Specialistii, dar si parintii pe care noi i-am consultat in timpul documentarii pt. articol au acuzat, in linii mari, acelasi lucru: ca elevii sunt obligati sa inmagazineze o multime de cunostinte ("de parca ar fi computere", spunea o mama), dar ca acestea nu au , mai tarziu o aplicabilitate directa in piata muncii. In plus, scoala noastra nu pune accent pe identificarea aptitudinilor, a vocatiei fiecarui elev in parte. Nu se acorda atentie indrumarii lor spre directia unde si-ar putea manifesta talentul si unde ar putea obtine performanta.
Bogdan Voicu
1. E posibil ca experienta directa, personala, sa fie influentata de interactiunea cu cateva individuale de succes. Altfel insa, cifrele seci spun de mai multi ani ca suntem slab performanti.
2. Eu unul sunt de parere ca programa la matematica si fizica este supraincarcata, iar modul in care intuiesc motivele "istorice" ale starii de fapt este expus pe larg <a href=http://bogdanicus.blogspot.com/2008/02/o-istorie-intuitiv-i-inexact-ncrcrii_24.html>aici</a>. Dat fiind ca partile implicate vor renunta extrem de greu la distributia curenta a curriculumului, parerea mea este ca ar trebui trecut la invatamant preuniversitare de 13 ani (13 ani + grupa pregatitoare de la gradinita).
Întrebarea nr. 5 crap
ultima remarca ar fi "cum comentati orele de religie in invatamantul romanesc, tinand cont ca poate chiar si 90% din cazuri, in licee e doar o atmosfera de bascalie generalizata? nu trivializam notiunile crestine si valorile morale promovate de religia crestina, discutandu-le intr-o asemenea atmosfera de 'cabana'?"
Anca Titorov
Banuiesc ca multi dintre respondenti spera ca tocmai aceste ore de religie sa le dea elevilor repere morale, care sa schimbe, treptat, atmosfera "de cabana" despre care vorbesti. De asemenea, ai vazut ca majoritatea romanilor sunt ingrijorati de violenta din scoli. Presupun ca acesta este un alt aspect care, spera ei, ar putea fi schimbat in bine prin predarea religiei.
Din pacate, Michael Shermer, un reputat intelectual citat in articolul din revista noastra, considera, ca multi alti specialisti, ca elevii sunt prea tineri sa inteleaga marile probleme teologice sau filozofice.
Întrebarea nr. 6 Alexandru
Sunt si eu sociolog (cercetator) . Nu ma ocup in mod deosebit de probleme ale educatiei/invatamanrului dar am o nedumerire. Daca invatamantul romanesc este atat de inapoiat, cum se intampla ca, fara nici o exceptie, elevii romani care ajung in scoli din Europa (datorita faptului ca parintii lor lucreaza in alte tari) sunt inegrati - dupa testarea cunostintelor - intr-o clasa (an de studiu) superioara celei in care ar trebui sa fie daca ramaneau acasa. De exemplu un elev roman care in tara ar trebui sa treaca in clasa a VI-a, in Italia, Spania si chiar Franta intra direct in clasa a VII-a?
Masteranzii si doctoranzii romani din strainatate critica starea jalnica a invatamanrului superior romanesc dupa ce au fost acceptati la master/doctorat in urma aprecierii nivelului pregatirii pe care au obtinut-o in Romania? Imi inchipui ca nu sunt acceptati acolo din motive "caritabile". Aveti o explicatie?
Bogdan Voicu
Performanta scolara continua sa fie extrem de puternic legata de bagajul din familie: elevii care provin din familii mai bine educate, mai bogate au, IN MEDIE (evident exista si exceptii), rezultate mai bune decat restul. Asa se intampla si cu elevii romani care merg la scoli din afara tarii: depinde de care elevi vorbim. Experientele mele personale de interactiune si literatura academica despre imigranti spune ca in medie, elevii imigrantii de prin Europa (inclusiv cei romani) performeaza scolar mai slab decat nativii, dat fiind ca de obicei bagajul lor educational din familie e mai slab (de regula imigrantii din Europa sunt cei care merg catre low-skilled jobs), la acesta adaugandu-se bariera de limba.
Altfel, sa nu uitam ca testele TIMSS, PIRLS< PISA indica constant, de prin 1997, de cand sunt aplicate si in Romania, faptul ca ne plsam pe ultimele locuri in Europa, la distanta mare (enorma din punctul meu de vedere), de majoritatea tarilor UE. (dincolo de decalajul la aceeasi clasa, la sfarsitul anilor 90, aceste teste indicau faptul ca elevii romani de clasa a IV-a citeau mai prost decat cei suedezi de clasa a III-a)
Sa nu uitam si un aspect legat de varsta: in Romania si Bulgaria, varsta medie de intrare in sistemul scolar (clasa I) este cu un an mai mare decat in majoriteta tarilor vest-europene. Cu alte cuvinte, media varstei elevilro romani de clasa a VIII-a este cu aproape un an mai mare decat, de exemplu, a francezilor de clasa a VIII-a, cei care sunt mai performanti decat romanii.
revin cu masteranzii si doctoranzii imediat....
Întrebarea nr. 7 psihoclinca
De ce credeti ca profesorii de la noi sunt atat de reticenti cand se pune problema evaluarii si de catre elevi si parinti?
In urma cu cateva luni pe un site dedicat petitiilor, o petitie in care se protesta impotriva acestei evaluari a adunat un numar impresionant de semnaturi si comentarii foarte dure.
Multumesc.
Anca Titorov
Banuiesc ca se tem de gradul mare de subiectivitate al acestor evaluari. Din discutiile noastre cu profesorii reiese ca, in general, ei sunt de acord sa fie evaluati si, apoi, platiti in functie de aceste evaluari, dar ca vor sa aiba garantia ca aceste evaluari vor fi obiective. Iar aici apar problemele... De asemenea, o profesoara citata in articolul din revista sublinia ca este foarte important ca evaluatorii sa cunoasca munca de dascal si ceea ce presupune ea. De pilda, spunea profesoara, e important ca evaluatorul sa inteleaga ca este o performanta mai mare sa aduci un elev de nota patru la nivelul notei cinci, decat sa ai succes cu un elev olimpic, ale carui rezultate se datoreaza de fapt, in mare parte, inteligentei si talentului sau nativ.
Întrebarea nr. 8 Dexter
citate din constitutie:
ARTICOLUL 29
(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.
(6) Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine.
-----
De unde vine aceasta dorinta/nevoie masiva de a avea ore de relige la scoala ? Cat de "buna" devine scoala noastra avand aceste ore de (misticism din evul mediu) religie?
Se poate cuantifica acest lucru ?
Anca Titorov
Presupun ca romanii chestionati - si ma refer aici la cei despre care putem presupune ca ar cunoaste constitutia - nu considera ca exista o contradictie intre aceste articole si predarea religiei in scoli.
Cat despre procentul foarte mare de respondenti care s-au exprimat in favoarea acestor ore: banuiesc ca are legatura cu sentimentele religioase profunde ale romanilor, despre care vorbea Bogdan mai sus.
Întrebarea nr. 9 Dieter Jakob
In privinta sondajului , e bine ca se mai face , insa daca se face sa se faca pe bune !
Invatamantul e cum e si nimeni nu intelege ce model sta la bazele lui. O tot dam cu modernizarea , cu testele si cu modificarea bacalaureatului .
Cand ne trezim la realitate ? Cand vom intelege ca traim in Europa ? Pana cand cheltuim bani publici pentru plata numitilor profesori de RELIGIE ?
Cand se va trece la manuale unice nationale sau cum vreti sa le spuneti , ca sa nu mai existe o multime de manuale ce nu coincid in continut de la o regiune la alta ? Daca religia cu tot sistemul ei nu ar mai fi platita din bani publici , ce economie s-ar face pe plan national ? Sistemul religios sa se autofinanteze si atunci vor fi luminati cati religiosi mai avem in Romania mileniului 3 !
Limbajul elevilor lasa mult de dorit , apoi semnele obscene folosite si gastile impuse , care nu pot fi eradicate din cauza legilor .
Uniforma a fost mult discutata , insa prezenta elevelor ( copii de bani gata ) care vin mai macheate si mai imbracate de cat profesoarele , nu duce la nimic bun , si nici la o educatie egala .
Ar mai fi multe , dar nu vreau sa plictisesc.
Anca Titorov
Multumesc. Si noi am considerat ca este bine, ba chiar necesar, sa se faca acest sondaj. Si este chiar "pe bune", dupa cum am povestit deja mai sus.
Cand ne trezim la realitate si cand vom trece la manualele unice nu stiu. In privinta tinutelor elevelor despre care vorbesti - pe care le-am remarcat cu totii - banuiesc ca se afla la originea raspunsurilor de la punctul opt al sondajului nostru: mai mult de 77% dintre romani vor uniformele inapoi. Se pare ca nu le plac unghiile albastre si decolteurile in nuante de roz, mov si verde crud ale domnisoarelor de liceu :)
Întrebarea nr. 10 Petre A.
1. Considerati ca perceptia majoritar pozitiva a romanilor privind nivelul invatatorilor si profesorilor este fundamentata si reflecta realitatea sau se bazeaza mai degraba pe lipsa unui alt model/standard de educatie care sa fie luat ca baza de comparatie ?
Cu alte cuvinte credeti ca cei 80% se multumesc cu nivelul actual al profesorilor pentru ca oricum altceva nu stiu/ nu au avut ?
2. Considerati ca aceasta opinie ca scoala romaneasca ar fi cel putin satisfacatoare daca nu chiar buna este influentata in continuare de propaganda comunista, avand in vedere ca majoritatea parintilor de acum au crescut si au mers la scoala in epoca comunista ?
3.Care credeti ca este cea mai imporanta lipsa a sistemului educational in Romania :
-lipsa fondurilor pentru salarii decente si investitii sau
-lipsa unei viziuni unitare pe termen lung, al unui plan de actiune coerent pe mai multi ani ?
Bogdan Voicu
1. da, aceasta este si explicatia mea. de altfel, din alte sondaje stiu ca atunci cand exista experienta de interactiune cu alte sisteme educationale, opiniile devin mai putin optimiste.
2. Nu, nu de propaganda comunista, dar cu siguranta de experienta proprie si de tendinta de a nu accepta criticile. A spune ca avem un sistem educational slab, pentru multi este ca si cum s-ar acuza ca sunt prost educati (dpdv scolar)...
3. Lipsa resurselor umane: Romania are doar 10% din populatia de varsta activa absolventa de studii superioare (Bulgaria, spre exemplu, are dublul! Italia este similara cu noi, dar mai toate celelelate tari europene sunt mai ine instruite scolar din acest punct de vedere). Aceasta conduce la:
(a) familii mai slab educate => elevi mai putin performanti
(b) lipsa de concurenta pe piata muncii => profesorii mai putin pregatitit
(c lipsa de concurenta pe piata muncii => legiutori mai slab pregatiti.
Întrebarea nr. 11 tsunami
cat de etic este ca invatamantul romanesc sa foloseasca banii publici pentru a preda religie ortodoxa (in mediul rural nici nu poate fi vorba de religie, ci credinta)?
banii publici sunt culesi de la credinciosi ortodoxi, dar si de la altii de alta orientare religioasa sau pur si simplu fara religie?
este normal ca elevul sa vina acasa speriat de preoti?
comunitatea europeana nu poate forta guvernul roman sa scoata credinta din scoli?
Bogdan Voicu
Daca societatea romaneasca decide asa, atunci e etic. Ce e bine si ce e rau sunt chestiuni in general relative: depind de modul in care sunt definite de catre societate.
Nu se preda, din cate cred, doar catre ortodocsi sau doar dogma religioasa (sper!)...
Nu cred ca e treba Comunitatilor Europene...
Întrebarea nr. 12 Alex
Credeti ca ne vom confrunta peste 10-15 cu un deficit de invatatori si profesori enorm din cauza varietatii de joburi? Astazi foarte putini se indreapta catre pedagogie. Au aparut PR, HR, finantele sunt mai cautate ca nicioadata, etc. Salariile sunt mult mai atractive in aceste domenii.
Ritzi Pitzi
Va supun atentiei 2 situatii:
1. scoala in Ferentari, cu elevi provenind din familii cu venituri mici, eventual monoparentale, parinti indiferenti fata de viitorul copiilor, absenteism ridicat, multa violenta "importata" din mediul social, promovabilitate 80-90%
2. scoala in Centrul Civic, cu elevi provenind din familii cu venituri medii si mari, cu parinti preocupati si interesati permanent de nivelul de educatie al copiilor lor, atmosfera linistita, "ideala" pentru procesul de invatare. Promovabilitate 100%, eventual si cativa castigatori ai olimpiadelor pe tara.
Care dintre cadrele didactice merita sa fie mai bine platite pentru munca depusa? Cele de la scoala 1, sau de la scoala 2 ?
Bogdan Voicu
Din cate stiu, Agentia pentru asigurarea calitatii in invatamantul preuniversitar (ARACIP) pregateste o grila de evaluare a performantei care tine cont tocmai de lucrurile pe care le amintiti.
Bogdan Voicu
Nu, nu cred. Problema este acum, insa in curand, faptul ca avem ceva mai multi studenti va incepe sa rezolve situatia. Cu cat mai multi absolventi de studii superioare, cu atat presiunea va fi mai mare pe piata muncii si vom avea calitate mai buna. In plus, salariile vor tinde si ele sa creasca...
Întrebarea nr. 13 Alin P.
Suntem o familie cu un singur copil (in cl a 4-a) si nu pot sa nu remarc faptul ca manualele (sau variantele primite de copilul meu) sunt absolut jalnice. Explicatiile sunt foarte subtiri, incomplete, exercitiile se gasesc doar in "caiete speciale" care se cumpara separat (buna afacere...) iar in manual se gasesc numai chestii penibile, exercitii individuale sau de echipa dar fara continut, deseori si fara legatura cu subiectul. Se dau de facut tot felul de "mape", sa adune poze de pe internet sau din reviste cu nu stiu ce tematica, de parca elevii ar studia o scoala de publicitate / marketing, nu generala. Istoria are tot felul de subiecte care numai de istorie nu sunt (de exemplu: ce meserii au vecinii vostri din bloc?!!!!!)
Nu se poate reveni totusi la un invatamant mai decent, oarecum mai aproape de ceea ce era pe vremuri? Ar fi atat de multe de discutat...
Bogdan Voicu
Cred ca in ce priveste continutul manualelor, este treaba celor care se pricep la materia predata la exact acel nivel de invatamant. De aceea sunt oameni care se pricep la asa ceva...
M-as pronunta doar in ce priveste istoria, cu o pledoarie oarecum pro-domo (sunt sociolog):
Eu la istorie as insista pe evolutia societatilor umane. Sunt mai putin importante anii si bataliile, mai important este cum s-au schimbat modurile de gandire, lucrurile la care avem acces, profesiile, organizarea societatii umane. Mi-ar place ca fiica mea sa invete la istorie despre cum au evoluat foarfecele, despre cum inainte erau toti priceputi la toate si acum fiecare e specialist pe felia lui.
In contextul acesta, mi se pare legitima si discutia despre meseriile celor din bloc, ca esantion de meserii contemporane.
Repet insa, cel mai bine se pricep la astfel de lucruri istoricii...
Întrebarea nr. 14 Catalin
In ce sens mai pot mentine universitatile din Romania echilibrul dintre formare profesionala (privita ca pregatire si specializare pentru piata muncii) si formare personala (in sensul alcatuirii unui model pentru individ de ordin academic cu principii si metodologii riguroase, fara exagerari contextuale) ?
Multumesc,
Catalin Pavalasc
Bogdan Voicu
Eu cred ca in aceeasi masura in care o fac universitatile de pretutindeni.
As nota insa si faptul ca invatamantul superior incepe si la noi, cu ceva intarziere, sa se masifice, abia ciclurile doi si trei (masteratul si doctoratul) fiind axate pe specializare...
Întrebarea nr. 15 Anonymous
Ce utilitate au pentru educatia copiilor temele de tip "referate" ? Se incearca impulsionarea industriei IT ? Pentru ca, dupa cum toata lumea stie, acestea sunt copiate de pe site-uri specializate. De multe ori copiii nici nu le mai citesc - nu vorbesc de inteles....
Bogdan Voicu
Ceea ce fac, de regula, cu studentii mei, este sa verific daca au plagit, cautand fragmente de text pe Internet.
Cred ca acest lucru ar trebui facut si in invatamantul preuniversitar. (impulsionand astfel si industria IT si fortand cadrele didactice sa invete sa foloseasca si ele internetul, asa cum o fac si elevii lor :)
Întrebarea nr. 16 Gabi L
Afirmatia legata de agresivitatea din scoli este formulata astfel: Mulţi elevi sunt agresaţi fizic/ verbal în şcolile din România (de către alţi colegi sau chiar de profesori). Faptul ca 36% din respondenti nu sunt de acord cu aceasta afirmatie o interpretati pozitiv? Adica, daca unii considera ca nu multi copii sunt agresati, ci doar putini, reprezinta un aspect pozitiv al scolii?
Dincolo de aceste date "obiective" exista si interpretari ale acestora? de exemplu, am observat ca respondentii din orasele mijlocii ies complet din tiparele de raspuns ale celorlalti respondenti. Ce valoare are aceasta informatie pentru cercetatorii IMAS?
Anca Titorov
Mie formularea mi se pare destul de clara. Cat despre respondentii din orasele mijlocii... nu am observat ca ar iesi prea mult din tipare. Datele obiective (fara ghilimele :) ) le poti vedea aici, pe site. Interpretari gasesti in articolul din revista.