Articol webPR

Dumitru Miron
Foto: Arhiva personala

Profesorul Dumitru Miron: Consilierea, orientarea profesionala a studentilor si internship-urile moderne pot frana migratia creierelor din sistemului romanesc de invatamant superior

de Redactia CampusNews

Joi, 23 februarie 2012, 9:49    NEWS | INTERVIU

Print YM E-mail Mai mare| Mai mic Comentarii

"Pentru a reduce acest proces de migratie, noi la ASE urmam doua repere esentiale: consilierea si orientarea profesionala a studentilor nou admisi la ciclul de studii universitare de licenta si relatiile universitatii noastre cu actorii mediului economic si social pentru a oferi programe de internship moderne si utile si a asigura o rata ridicata de succes la angajare dupa absolvirea programelor noastre de studii. ASE-ul isi pastreaza valorile si in prezent, dar ele sunt in mod evident nuantate si adaptate pentru a corespunde dezvoltarii si dinamicii societatii romanesti de azi", sustine Dumitru Miron, profesor universitar in cadrul Academiei de Studii Econiomice.

Reporter: Domnule Profesor, sistemul pe care l-am mostenit si care s-a mentinut intr-o forta de inertie in perioada post comunista a inoculat ideea ca intre profesor si cei din jurul sau trebuie sa existe o limitare a interactiunii. In mod evident, intre un rector si comunitatea deservita a existat mereu o relatie rece, de distantare si sub semnul inabordabilului. Care credeti ca ar trebui sa fie profilul actual al unui rector si rolul lui in cadrul comunitatii universitare?

Miron Dumitru: Nu cred ca descrierea pe care o faceti relatiei dintre rector si comunitatea universitara din care face parte se potriveste pentru toate cazurile. Cunosc experiente nationale in acest sens care se pot califica pentru a fi referentiale, dar sunt si multe situatii similare celor descrise in intrebarea dumneavoastra. Calitatea relatiei la care ne referim depinde de tot actorii participanti la jocul academic. Rectorul care este acum ales de intreaga comunitate universitara trebuie sa isi cunoasca foarte bine fisa postului, sa se pozitioneze inteligent in ecuatia decizionala si sa fie un facilitator, adica o persoana care stie sa coaguleze energiile.

Pentru aceasta, el are asadar datoria de a raspunde in mod corect asteptarilor tuturor membrilor comunitatii universitare si celor care provin din societate, in sensul sau cel mai larg, sa anticipeze si sa medieze schimbarea, sa promoveze transparenta, imbunatatirea continua si profesionalismul, sa asigure un climat de incredere, de dialog si conlucrare. Profilul actual al unui rector ar trebui sa fie acela al rectorului care sa fie intr-o permanenta conversatie cu toti membrii retelei educationale si cu membrii mediului universitar, un rector de tipul "primul dintre cei egali", aflat vremelnic in serviciul membrilor comunitatii academice, si nu unul aflat la "sefia" universitatii. Cred in imaginea unui rector dedicat functiei sale, experimentat in managementul universitar, sustinator al descentralizarii  consultanta. Profilul rectorului unei universitati de cercetare avansata cum este Academia de Studii Economice trebuie, in consecinta, sa includa si functia de activare a echipelor manageriale, de mentinere a echilibrelor interne si de protejare a grupurilor si persoanelor mai vulnerabile, de definire a obiectivelor universitatii si de initiator de proiecte strategice pentru atingerea acestora. Nu in ultimul rand, un rector trebuie sa reprezinte universitatea in relatia cu partenerii sai, sa relationeze cu institutiile publice cu atributii in domeniul invatamantului superior si cu celelalte institutii componente ale retelei nationale de invatamant.

R: Una dintre principalele probleme de care se loveste sistemul de invatamant in prezent este legata de mentalitati. Si, ceea ce este mai grav, nu exista o categorie de mijloc, care sa scape de critici. Se spune despre cadrele tinere ca nu sunt suficient pregatite iar despre cele in varsta ca sunt depasite si trebuie indepartate din sistem. Care este pozitia dumneavoastra vis a vis de aceste convingeri?

M.D. Cand discutam aspecte legate de mentalitati si stereotipuri ne miscam pe un teren fluid, plin de capcane. Din punctul meu de vedere polarizarile mentionate de dumneavoastra sunt din pacate destul de reale si folosite deseori cu incarcatura politica evidenta. Dar ele reprezinta o falsa problema. Am convingerea ca in comunitatea noastra universitara s-a inteles demult ca am trecut de etapa "resurselor umane" si ne aflam in cea a "capitalului uman" si chiar mai sus in cea a "capitalului intelectual". Ca sa va raspund concret, consider ca este esentiala respingerea vehementa a oricarei linii artificiale de demarcatie intre membrii comunitatii universitare pe considerente de varsta, gen, domeniu de specializare, opinii liber exprimate sau alte astfel de criterii de discriminare. Mi-am propus sa elimin conflictul dintre generatii, atat de frecvent adus in discutie. Cred cu tot atata tarie in valoarea cadrelor didactice cu mai multa experienta academica, cum cred si in capacitatea si maturitatea tinerei generatii de cadre didactice. Membrii comunitatii noastre nu se impart in tineri sau batrani, progresisti sau conservatori, apatici sau disponibili, ci se dovedesc a fi atasati unor valori in care cred sau sunt reticenti fata de directia drumului pe care mergem in prezent, dar asta nu-i face mai putin loiali universitatii.

Ma preocupa insa chestiunea selectionarii permanente a tinerilor talentati si incurajarea acestora pentru a alege o cariera universitara, din pacate fals considerata mai putin dezirabila azi in Romania. Atragerea tinerilor nu trebuie sa se faca insa in detrimentul seniorilor din universitati. Universitatile romanesti nu au suficiente cadre didactice raportate la numarul de studenti daca facem comparatie cu standardele internationale. Prin urmare avem nevoie de oameni profesionisti in sistem, indiferent de varsta pe care acestia o au. Mai ales intr-un domeniu in care profesionalismul este si un rezultat al experientei didactice si de cercetare mi se pare nefiresc sa consideri ca exista persoane depasite doar pentru ca au implinit o anumita varsta fizica.

Cred cu convingere ca, indiferent de varsta, daca reusim ca membrii comunitatii noastre academice sa fie de calitate, bine motivati material si moral, ca ei sa gandeasca international, curajos si provocator vom reusi in procesul de repozitionare strategica a invatamantului superior romanesc, oricat de dificil ar parea acest proces.

R: Se discuta tot mai mult despre internationalizarea invatamantului universitar. Ce inseamna acest lucru mai exact si credeti ca aceasta este o oportunitate sau un risc pentru sistemul romanesc de invatamant?

D.M. Pentru sistemul de invatamant romanesc, este obligatorie racordarea la circuitele internationale. Ce inseamna mai precis aceasta? Atunci cand a fost semnata Declaratia de la Sorbona principalul obiectiv vizat a fost cel al promovarii integrarii la nivel european si al pregatirii invatamantului superior pentru a face fata provocarilor care deriva din globalizare. Acest deziderat a fost preluat in Procesul Bologna si, achiesand la valorile acestui proces, universitatea noastra l-a trecut in strategia sa. Nu putem sa nu luam in considerare obligatiile care ne vor reveni, dar si oportunitatile care vor deriva din Strategia "Europa 2020" care plaseaza invatamantul printre obiectivele sale referentiale. La nivel european, internationalizarea este considerata mai importanta decat asigurarea calitatii ceea ce trebuie sa ne dea de gandit in urmatoarea perioada.

Cred ca internationalizarea este, in primul rand, o oportunitate pentru Academia de Studii Economice. Am identificat in programul meu managerial tinte, directii, resurse disponibile si am subliniat ca sunt foarte multe de facut pentru a putea vorbi in mod real de un proces semnificativ de internationalizare. Internationalizarea invatamantului superior nu inseamna doar mobilitati, fie ele ale studentilor, fie ale cadrelor didactice. Acesta este doar una dintre fatetele internationalizarii. A devenit un truism faptul ca, efectuarea unei parti din perioada de studii universitare sau a unei parti din programul de cercetare doctorala la o alta universitate sau centru de cercetare din strainatate, este una dintre conditiile esentiale ale calitatii si recognoscibilitatii acestor programe. Obiectivul managerial pe care-l propun pentru urmatorii patru ani este insa ca minimum 10% din studentii din ciclul de studii universitare de licenta si 40% din studentii de la ciclul de studii universitare de masterat sa efectueze mobilitati de minimum un semestru la o alta universitate din tara noastra si, mai ales, din strainatate.

Un alt aspect esential al internationalizarii este ca ea ar trebui sa fie un deziderat slujit de catre toti membrii comunitatii universitare, nefiind doar sarcina prorectorului de resort si a serviciului specializat. Cu alte cuvinte, universitatea noastra ar trebui sa ofere servicii integrate studentilor, cadrelor didactice si cercetatorilor aflati in mobilitati in cel putin o limba de circulatie internationala. Aici, daca vreti, se afla si un risc al internationalizarii. Dificultatile de gestionare ale unor procese in care factorul cultural joaca un rol important sunt suficient de ridicate.

Dar internationalizare inseamna si integrarea ASE in retelele profesionale si stiintifice care opereaza la nivel european si global. Orientarea catre cooperarea internationala institutionalizata va face sa creasca vizibilitatea noastra la nivel international. Avem un potential foarte mare, dar nefolosit inca la justa sa valoare, de a relationa si cu universitatile din tarile vecine si a desfasura cu acestea actiuni cum ar fi: programe comune de studii universitare, antene ale campus-urilor noastre universitare, centre comune de cercetare sau de competenta.

R. Un subiect la moda, despre care, de cele mai multe ori doar se vorbeste, este migratia creierelor. Tinerii care aleg sa urmeze o facultate in afara si apoi devin un bun al tarii de adoptie. De ce credeti ca aleg sa plece, ce ii atrage?

D.M. Mobilitatea internationala a tinerilor este o realitate, face parte din tendinta actuala de globalizare si nu este, in principiu, un lucru negativ. Faptul ca tinerii nostri pot dobandi o expunere internationala tot mai mare pe mine nu ma ingrijoreaza ci ma multumeste. Ceea ce trebuie sa ne faca atenti este ca numarul de tineri din alte tari care studiaza in universitatile romanesti este destul de mic. Universitatile din strainatate prezinta, de cele mai multe ori, oferte mai atragatoare pentru tinerii nostri absolventi, acestea dispunand de resurse financiare superioare, de o logistica educationala mai buna si de practici didactice mai moderne. Sunt de acord ca suntem deficitari la unele capitole ale didacticii moderne cum ar fi: interactivitatea, lucrul in echipa, explicarea ratiunii fenomenelor si proceselor economice, relatiile dintre membrii comunitatii universitare si asa mai departe. Cu toate acestea, alegerea de a migra nu se fundamenteaza doar pe aceste considerente, un rol foarte important jucandu-l perceptia tinerilor fata de mediul politic, legal si economic romanesc ca fiind nereformat, invechit, corupt si lipsit de oportunitatile regasite cel mai adesea in strainatate.

Exista insa si situatia in care studiile se fac in Romania, cu eforturile bugetare cunoscute, si se alege o cariera in strainatate. Daca avem o pozitie pragmatica, nepartizana, tinerii, si nu numai, se indreapta spre zonele care le ofera mai multe sanse si oportunitati de implinire profesionala si personala. Tinerii au acces, prin intermediul tehnologiilor moderne, la informatii privind climatul economic, tehnologic sau socio-cultural international ceea ce le permite sa gandeasca critic, sa pun intrebari, sa compare ceea ce se intampla pe plan national cu ceea ce se intampla in alte parti ale lumii. De asemenea, liberalizarea circulatiei persoanelor si a fortelor de munca incurajeaza competitia, dar cresc si cerintele pentru ca universitatile romanesti sa ofere programe de studii ce ofera atuuri si avantaje pe piata muncii.

Ce putem face noi ca universitate pentru a frana aceasta migratie a creierelor pe care unii o numesc chiar mai dramatic o hemoragie a sistemului romanesc de invatamant superior? In tot acest proces sunt esentiale doua repere: consilierea si orientarea profesionala a studentilor nou admisi la ciclul de studii universitare de licenta si relatiile universitatii noastre cu actorii mediului economic si social pentru a oferi programe de internship moderne si utile si a asigura o rata ridicata de succes la angajare dupa absolvirea programelor noastre de studii.

Asigurarea serviciilor de consiliere in cariera este importanta pentru ca ne propunem sa sporeasca semnificativ ponderea disciplinelor optionale astfel incat alegerea studentilor sa se aca pe baza unor informatii complete, legate de contributia fiecarei discipline la portofoliul de competente aferente calificarilor universitare.

R. Cat de ancorat in cotidian este sistemul universitar din Romania? Ce faceti dvs. ca profesor pentru a le preda studentilor dvs cele mai noi, actuale sau chiar futuriste cursuri si informatii?

D.M. La aceasta intrebare se pot obtine foarte multe raspunsuri diferite. Ancorarea in cotidian nu este neaparat o calitate a unui sistem de invatamant superior, insa conectarea lui la realitate este o necesitate acuta. La o intrebare ridicata de unul dintre noi cei aflati, in 2011, la un stagiu de pregatire la Oxford, interlocutorul nostru a raspuns ca New College, Oxford, fondat in 1379, nu doreste sa se racordeze la cerintele pietei muncii pentru ca piata este prea dinamica si acest lucru il fac universitatile vocationale si institutele de invatamant superior. New College formeaza lideri si oameni de conducere care au nevoie de o solida cultura clasica si teoretica, oameni care nu au probleme cu gasirea unui loc de munca. Lucrurile sunt, desigur, mai complexe, dar este relevant acest raspuns daca avem in vedere insistentele de ancorare in cotidian.

Viata universitara este una foarte complexa si are si bune si mai putin bune. Credinta mea este ca optiunea pentru nobila profesie de educator presupune vocatie, dedicare, altruism si multa modestie. Este o profesie frumoasa, pasionanta, dar si exigenta in acelasi timp, necesitand deschidere si pregatire continua. Personal, am fost mereu adeptul unui dialog deschis si sincer. Am avut astfel intotdeauna de invatat de la toti interlocutorii, de la unii cum sa fiu, de la altii cum sa nu fiu. Studentilor mei incerc sa le ofer cursuri de actualitate, interesante, sa le suscit interesul si ii incurajez sa gandeasca critic, sa priveasca dincolo de conventionalitate si de aparente, sa "jongleze" cu informatia. Incurajez formarea opiniilor cu privire la un subiect si argumentarea temeinica a acestora. Sunt ferm convins ca un cadru didactic trebuie sa fie permanent la curent cu cele mai noi informatii din domeniul sau de activitate, sa fie permanent deschis dialogului si pregatit pentru a raspunde intrebarilor pe care i le pun studentii. Cu alte cuvinte profesorii invata ei insisi permanent, chiar daca acest lucru se numeste uneori documentare sau cercetare.

R. Un reprezentant al Romaniei in Parlamentul Europen s-a plans de "inflatia de diplomei in Drept si Economie". ""Tinerii s-au indreptat in numar mare catre universitati, ceea ce a dus la o inflatie de diplome, mai ales in domenii ca Drept si Economie. Nu spun ca este un lucru rau, dar uneori este nevoie de muncitori ca tamplari, electricieni, instalatori si nu-i mai poti gasi astazi in randul populatiei tinere". Cum comentati?

D.M. Ne aflam intr-o zona de comparatii nefiresti. Probabil ca reprezentantul Romaniei la care faceti trimitere ar fi dorit o exprimare metaforica, dar nu putem compara economistii, juristii cu tamplarii, instalatorii, etc. din nici un punct de vedere. Recunosc ca am dificultati sa decodific mesajul respectiv, dar Romania nu face parte dintre tarile membre ale UE care stau bine la indicatorul ponderea persoanelor cu studii universitare/total populatie. Prin urmare, numarul mare de absolventi de studii universitare nu vine decat sa atenueze acest decalaj. Problema care trebuie sa ne preocupe nu este cea a inflatiei de diplome, ci a competentelor pe care le dau programele de studii urmate si la absolvirea carora se obtin aceste diplome. Aceasta abordare, insa, ne duce la calitatea invatamantului superior, o zona foarte fertila de discutii.

Vreau sa subliniez ca intr-o economie de piata functionala existenta unui surplus de forta de munca specializata intr-un anumit domeniu se rezolva natural, nu pe cale de ingradire sau descurajare a dreptului oamenilor de a urma studiile pe care le doresc. In plus, nivelul de dezvoltare al unei tari, ceea ce se numeste coeficientul de tertializare, respectiv ponderea serviciilor in produsul social, presupune un numar mare de absolventi cu studii universitare care lucreaza in sfera unor servicii foarte diversificate. Asta daca ne propunem sa fie si economia romaneasca o economie a cunoasterii, in care creativitatea si inovatia sunt vectori ai dezvoltarii. Daca decidentii ne pun la dispozitie o strategie credibila de dezvoltare a economiei romanesti, copiii nostri vor sti ce vor sa devina in viata, niciuna dintre meserii nefiind decat "bratara de aur". In corelatie cu statutul societal si cu utilitatea sa marginala, fiecare meserie poate sa isi gaseasca locul cuvenit in peisajul economic modern. Sa nu uitam faptul ca, in economiile pe care vrem sa le imitam, castigurile nu sunt intotdeauna proportionale cu prestigiul pe care il asociem noi cu o anumita profesie. Astfel, vom constata ca tamplarii, instalatorii si electricienii pot castiga mai mult decat economistii, inginerii sau
profesorii.

R. Credeti ca Academia de Studii Economice din Bucuresti este o reprezentare la nivel micro a universului universitar din Romania, un microcosm care cumuleaza caracteristicile invatamanului universitar autohton sau are un traiect diferentiat?

D.M. Fiecare universitate este in felul ei un microcosmos - al sistemului universitar din Romania, dar si al societatii in ansamblul ei. Nu vreau sa folosesc comparatii nesustenabile, prin urmare nu ma voi referi la universitatile generaliste, comprehensive, de tip caleidoscop. Dar noi in ASE suntem mandri ca universitatea noastra este situata, din acest punct de vedere, la nivel mezo: ea este un laborator experimental pentru invatamantul universitar autohton de calitate. Ceea ce ne asociaza cu unele universitati si ne diferentiaza de altele este omogenitatea tematica pe care o gestionam, la fel ca si Universitatea Politehnica sau Universitatea de Arhitectura si Urbanism, dar si statutul de universitate de cercetare avansata pe care l-am obtinut, similar cu cel detinut de doar 11 alte universitati. Omogenitatea tematica de care vorbeam este definitorie, dar nu exclusivista. Universitatea noastra gestioneaza o diversitate de programe de limbi moderne si comunicare in afaceri, stiinte comportamentale, drept, matematica, geografie, istorie, filozofie, etica si altele. Ne propunem ca, in viitorul apropiat, sa lansam si alte programe de studii in domeniile sociologie, stiintele comportamentului, comunicare si relatii publice, etc

R. Suntem la aproape un secol de la infiintarea Academiei de Studii Economice. In aprilie, aniversam, mai exact, 99 de ani de la infiintarea "Academiei de Inalte Studii Comerciale si Industriale", cum era numita in 1913. Un secol care a oferit multiple oportunitati si numeroase piedici de dezvoltare. Care sunt valorile pe care ASE le-a pastrat, de-a lungul timpului, si ce provocari majore are de infruntat la trecerea intr-un nou secol?

D.M. Valorile universitatii noastre sunt perene. Ele pornesc de la Decretul regal de infiintare din aprilie 1913 care stabileste ca misiune AISCI oferirea de cunostinte superioare si aprofundate in domeniul stiintelor comerciale si economice; pregatirea pentru carierele comerciale si industriale; si pregatirea pentru functiunile administratiilor publice si cu caracter economic. Daca adaugam la acest lucru obligativitatea studierii a trei limbi straine respectiv corespondenta si convorbirea franceza, germana si italiana, cat si optional a inca o limba din urmatoarea oferta: engleza, rusa, greaca moderna, bulgara sau sarba, avem in fata o misiune de universitate europeana contemporana, care pune accent pe dezvoltarea carierei si pe multilingvism. Aceste valori se pastreaza si in prezent, dar ele sunt in mod evident nuantate pentru a corespunde dezvoltarii si dinamicii societatii romanesti de azi. Valorile pe care le promoveaza universitatea noastra in prezent sunt cele care se revendica din Procesul Bologna.
Citeste mai multe despre     |   |   | 

  
2395 vizualizari
  • 0 (0 voturi)    
    ASE (Joi, 23 februarie 2012, 13:09)

    zizin [anonim]

    Vorbeste bine, dl profesor. Dar in Romania e inflatie de bine-vorbitori. Sa vedem si actiunile concrete. ASE e universitate buna intre prosti. Sa vedem daca poate sa o faca macar medie intre buni. Atunci, jos palaria.
  • 0 (0 voturi)    
    Corabia Cunoasterii (Joi, 23 februarie 2012, 15:04)

    Octavian [anonim]

    Subscriu punctului de vedere exprimat de domnul Rector Miron.
    ASE-ul iti ofera o gama larga de optiuni, important este sa stii de ce ai venit acolo si ce vrei sa faci, nu-ti ofera un obiectiv, dar e un mijloc excelent spre performanta.
    Am inceput odyssea la ASE, acum 24 de ani, cind ordinea sociala era altfel orientata. Desi se spuneau multe despre invataturile economice de la acea vreme, cu esenta a ceea ce am dobindit atunci, am facut fata in multe tari, Japonia, SUA, Italia, Marea Britanie si la multe programe ale unor universitati precum Georgetown University, Wisconsin University, Universita di Cagliari, University of Kent, etc.
    M-am reintors de curind, la programul de doctorat, dupa 20 de ani de experienta in Management (Total Quality Management, Knowledge Management, Six Sigma, Project Management, Structural Funds Management) cu gindul de a cuprinde aceasta acumulare intr-o abordare academica, teza de doctorat.
    Ce am primit... bursa europeana de studiu pe durata a 3 ani, posibilitatea de a realiza proiectul de cercetare la Bruxelles pe intinderea unui an universitar, perspectiva de relationare directa cu institutiile europene. Acest evantai de optiuni reprezinta pentru mine tot atitea cai de dezvoltare a carierei desi am ajuns intr-un moment dovedit de maturitate profesionala. Sper sa am sansa sa dau sens acestui itinerar al cunoasterii si sa pot impartasi experienta mea la ASE celor care doresc sa inceapa si care au incredere ca pentru a ajunge unde si-au propus, ASE-ul este o corabia de care au nevoie.
  • 0 (0 voturi)    
    Internship? (Joi, 23 februarie 2012, 15:48)

    bubu [anonim]

    De ce nu ziceti domnule stagiu? E o stagiatura, o perioada de practica... Nu ma mai ametiti cu englezisme !


VIDEO
Niciun videoclip
FOTO
Nicio imagine

TOP5

Ultimele
stiri
    Nu există niciun articol deocamdată în această categorie