​Interviu CampusNews

Locuitor al Deltei: In Jurilovca au ramas aproximativ 100 de pescari; ceilalti fie lucreaza in constructii in Spania si Italia, fie lucreaza in pescuit sau piscicultura in Irlanda, Scotia si Canada

de Andreea Flintoaca CampusNews

Miercuri, 25 august 2010, 22:52    NEWS | INTERVIU

Print YM E-mail Mai mare| Mai mic Comentarii

Pana la 40 de ani le-a incercat pe toate: a fost bibliotecar, profesor de franceza, apoi de istorie, afacerist, cherhanagiu si, in cele din urma, barcagiu. S-a indragostit de lotca sau "parus", cum ii spun lipovenii, si viseaza sa le arate turistilor frumusetile Deltei din ambarcatiunea cu care, in urma cu 100 de ani, pescarii duceau peste la Odessa si Varna. Paul Condrat a povestit, pentru CampusNews.ro, cum a invatat sa navigheze, cum reusesc oamenii din Jurilovca sa-si pastreze traditiile si ce cauta turistii germani in satul din apropierea Gurii Portitei. 

CampusNews.ro: Care a fost drumul de la bibliotecar, la catedra de istorie si apoi la barca? 

Paul Condrat: Drum lung - ar trebui sa incep cu copilaria. In copilarie parintii nu prea ma lasau sa ma apropii de apa; de asemenea, nu suportam mancarea din peste (mancam numai file de salau).

Inceputul apropierii mele de natura a fost in anul 1982 cand am participat pentru prima data la tabara arheologica (de corturi) de la Capul Dolosman (la 6 km de Jurilovca), santierul arheologic ORGAME/ARGAMUM. Membrii taberei erau 2-3 arheologi, prieteni de-ai acestora de prin toata tara, profesori de la scoala din Jurilovca si cativa copii din sat. A fost o adevarata scoala a vietii. Am cunoscut si legat prietenii cu oameni deosebiti, de toate varstele si din toata tara. Focurile de tabara din fiecare seara acompaniate de muzica ruseasca sau din alte zone ale tarii, povestile spuse de profesorul Filip Onofrei sau de pescari care poposeau in acel loc minunat, lupta cu stihiile naturii in unele nopti vijelioase cand adunam cu prosoapele apa de pe peretii corturilor noastre expirate - toate sunt amintiri placute.

In cursul zilei munceam la sapaturile arheologice, pescuiam cu undita (carligul) - si chiar prindeam destul peste pentru mesele zilnice - adunam materiale pentru foc, preparam mancarea - aici am invatat sa curat, sa prepar si sa mananc peste. Din pacate traditia acestor tabere, s-a intrerupt, din diferite motive, in 1987. Capul Dolosman -ORGAME/ARGAMUM si Florin Topoleanu sunt principalii "vinovati" pentru pasiunea mea pentru istorie, istorie locala si traditiile lipovenilor.

Proasta strategie: deschid o pravalie - ma imbogatesc - investesc in turism

Drumul de la biblioteca la barca este de asemenea complex: in 1990 am devenit bibliotecar la scoala din Jurilovca. La doar sase luni dupa, directorul scolii m-a anuntat ca norma de bibliotecar s-a redus la jumatate si ca, in completare, trebuie sa predau: "Ce stii sa predai?" - "Nimic." "Franceza o stii?" "Nu atat cat sa-i invat pe copii!" "Las' c-o inveti!". 

Paul Condrat
Foto: Arhiva personala


Asa am ajuns profesor necalificat de franceza. Din '92 am fost student la istorie, la o facultate cu frecventa redusa, iar in 1995, pentru ca era leafa mica in invatamant, am renuntat si am decis sa incep o afacere. Proasta strategie: deschid o pravalie - ma imbogatesc - investesc in turism. Am avut ceva bani pentru infiintarea firmei si amenajarea spatiului, am luat un credit bancar (110 % dobanda)  si am trecut la treaba. Rezultatul dupa un an: faliment si un credit restant urias.

Am cautat de lucru si am gasit o slujba de cherhanagiu (sef de cherhana - gestionar, cel care preia pestele de la pescari, il inregistreaza, il prelucreaza eventual si il livreaza ). A fost debutul aventurii cunoasterii traditiilor pescaresti locale. Cherhanaua Periteasca este situata pe malul Marii Negre, la 25 km de Jurilovca, cu activitate sezoniera - sezonul de pescuit marin dureaza aproximativ 2 luni -  primavara, iar in rest - activitati administrative, asigurarea securitatii punctului pescaresc si al cherhanalei. Locul era superb de salbatic si izolat: cateva cladiri, nu curent electric, nu comunicatii, nu apa curenta, mare, apa, stuf, nisip, soare, vant. Pentru o persoana ca mine care avusese slujbe mai degraba de birou a insemnat redescoperirea naturii. 

De la nea' Macarie am invatat sa vaslesc, sa folosesc parusul, sa interactionez cu natura, vantul, apa, valul

CampusNews.ro: De unde dragostea pentru navigatie? 

Paul Condrat: Partenerul meu a fost Nea Macarie Vasiliev, "deda", bunic, in limba rusa - cum i-am spus eu. Avea aproape 70 de ani, lucrase 40 de ani in acea zona, pensionat de cativa ani a ramas la Periteasca sa creasca animale, vite si porci, pentru a-si ajuta copiii. A fost o asociere spontana: forta tineretii cu experienta si intelepciunea senectutii. 

Carte postala - Jurilovca
Foto: Arhiva personala

Deda a fost prietenul, asociatul si, mai ales, profesorul meu intr-ale traditiilor, pescuit si mai ales navigatie, ale istoriei locale si ale vietii. De la nea' Macarie am invatat sa vaslesc, sa folosesc parusul - vela traditionala pescareasca, sa interactionez cu natura, vantul, apa, valul. Am invatat sa folosesc aceste forte - de obicei, ostile omului ¬ sa simt si sa interactionez cu natura. Deda era o adevarata enciclopedie populara: facea prognoze meteo mai bune decat INMH pe baza unor semne de el stiute. 

Cei 25 de km dintre Jurilovca si Periteasca ii parcurgeam cu lotca - cu vasle si/sau parus ¬ nu aveam motor: in doua ore daca era vant puternic, cu vela; in patru ore la vasle fara vant si 8 ore la vasle contra vantului. In cei 4 ani petrecuti la Periteasca alaturi de prietenul meu, nea Macarie am invatat sa simt natura, sa folosesc dar si sa ma feresc de forta sa. A fost o perioada grea, dar si frumoasa din viata mea.

Lotca din lemn are o stabilitate deosebita, pe apa, incomparabila cu una similara din fibra de carbon

CampusNews.ro: Ce este o lotca si care era intrebuintarea ei originara ? 

Paul Condrat: Lotca este ambarcatiunea traditionala a pescarilor din Delta. A fost, se pare, adusa de lipoveni/cazaci necrasovti odata cu stabilirea lor in zona Gurilor Dunarii. Este construita din lemn - structura/coastele (crivacele) din lemn de stejar, coca (bordajul) din lemn de brad; calafatuita cu calti (canepa), traditional impregnata cu seu, iar dupa descoperirea petrolului cu catran (in prezent interzis de normele europene). Desi este de dimensiuni mai mici in delta propriu-zisa (3,5 - 5 m), poate avea dimensiuni apreciabile (7-9 m lungime, 20-24 crevace si capacitate 2-5 tone) la pescarii din comunitatile Jurilovca si Sarichioi, de pe malul complexului lagunar Razim-Sinoie, o extremitate a deltei. 

In cazul comunitatii Jurilovca este atestat, pana pe la 1918, comertul pe mare (Odessa si Varna) practicat cu ajutorul acestor ambarcatiuni. Pescarii si negustorii duceau in cele doua porturi chefal afumat si reveneau cu materiale de pentru pescuit (ate, plase, carlige pescaresti) si produse de larg consum. In Jurilovca nu a existat, in ultimii 50-60 de ani, un atelier de construit lotci (se pare nici inainte), ci doar atelier de reparatii. 

Parus
Foto: Arhiva personala

In Tulcea, acum vreo 10 ani, existau trei astfel de ateliere. In prezent mai exista unul, unul a falimentat, iar al treilea s-a reprofilat pe barci din fibra. Lotca din lemn are o stabilitate deosebita, pe apa, incomparabila cu una similara din fibra de carbon, dar intretinerea este mult mai costisitoare.

CampusNews.ro: Ce s-a intamplat cu lotca ? 

Paul Condrat: In Jurilovca, lotca este inca folosita de majoritatea pescarilor, dar, incepand cu anul 2000 majoritatea au dotat-o cu motor - foarte putini mai folosesc parusul (vaslele sunt folosite in continuare la manevratul barcii la controlul uneltelor de pescuit, parusul era folosit la deplasarea din port/cherhana ¬ la locul unde sunt instalate plasele). Din anul 2008 a aparut si tendinta de a inlocui traditionala lotca din lemn cu lotca ori salupa din fibra de sticla. Pescarii folosesc in continuare unelte si tehnici de pescuit traditionale.

Traditiile, in mare parte, sunt pastrate si astazi - un rol important avandu-l biserica

CampusNews.ro: Cate dintre traditii se mai pastreaza in comunitatile lipovenilor?

Paul Condrat: Legat de traditiile lipovenilor, se impun cateva precizari: in Romania, din punct de vedere geografic, putem vorbi de 2 categorii de lipoveni: cei dobrogeni (majoritatea localitatilor deltei, Sarichioi, Jurilovca, Tulcea, Slava Rusa, Slava Cercheza, Carcaliu, Braila, Ghindaresti, Navodari, Constanta, 2 Mai) si cei bucovineni (mai multe asezari in judetul Suceava, densitatea asezarilor locuite de lipoveni, scade spre sud, in Iasi, Neamt, Vaslui). Cele doua categorii au in comun existenta unei traditii comune legata de specificul confesiunii noastre: ortodoxia de rit vechi. 

Traditiile, in mare parte, sunt pastrate si astazi - un rol important avandu-l biserica. Sunt respectate cu sfintenie marile sarbatori crestine (cu un decalaj de 13 zile - conform calendarului Iulian) cum ar fi Nasterea Domnului (Rajastvo), Pastele/Pasca (una din putinele sarbatori a carei data coincide cu restul ortodoxiei), Uspenia (Adormirea Maicii Domnului), hramul manastirii omonime de la Slava Rusa - prilej de intalnire si sarbatoare pentru lipovenii dobrogeni si nu numai - , Pocrov (Acoperamantul Maicii Domnului) ¬ hramul bisericii din Jurilovca. Hramurile bisericilor din localitatile de lipoveni constituie prilej de intalnire pentru lipovenii din toata tara.

Localnicii au tot sperat ca situatia se va remedia, ca cineva le va rezolva problemele

In trecut, anumite sarbatori religioase marcau debutul campaniilor de pescuit: dupa Boboteaza (Krisenia) incepea pescuitul sturionilor cu carmace, Uspenia marca debutul pescuitului de chefal la garduri. Un eveniment important in viata comunitatii il constituia Maslenita (Saptamana Branzei - inaintea Postului Mare) - un adevarat carnaval, al tinerilor (fete si baieti) care se intalneau, cantau si dansau, jucau anumite jocuri de societate - obicei, din pacate pierdut.

In 1990, Jurilovca oferea 1000 de locuri de munca prin Intreprinderea Piscicola: aproximativ 500 de pescari si 500 muncitori auxiliari (muncitori la cherhanale, la atelierul mecanic si de marangozerie, la amenajarile piscicole) ¬ la o populatie de 3500 de oameni. Piscicola din localitate era cea mai mare din Delta, veniturile angajatilor relativ bune si constante, nivelul de trai al locuitorilor ridicat. Desi dupa '90 situatia economica a acestei societati s-a degradat continuu, veniturile si numarul angajatilor a scazut constant, localnicii au tot sperat ca situatia se va remedia, ca cineva (Piscicola) le va rezolva problemele - este si unul din motivele pentru care numai dupa 2003 localnicii au inceput sa caute alternative si, bineninteles, cea mai simpla a fost emigrarea. In prezent, in comunitate au ramas aproximativ 100 de pescari, ceilalti fie lucreaza in constructii in Spania si Italia, fie lucreaza in pescuit sau piscicultura in Irlanda, Scotia, Canada (un numar redus).

Strainii, de obicei de limba germana, [...] sunt interesati de natura - observarea pasarilor, traditiilor si arhitecturii locale

CampusNews.ro: Cati turisti vin in Jurilovca si ce cauta ei?

Paul Condrat: Este greu sa determini evolutia anuala a numarului de turisti. Punctul de Informare Turistica deschis in 2006 a oferit servicii de informare anual unui numar de 800 de turisti (numar constant); acestia insa sunt in general turisti care ajung pentru prima data in Jurilovca (ex. turisti care isi petrec concediul la mare si vin sa prospecteze Jurilovca; cicloturistii straini in cautarea unei cazari; turisti de weekend) -  personal consider ca numarul total al turistilor care ajung in Jurilovca, este de 10 ori mai mare. Din turistii care solicita informatii turistice 30 % sunt turisti straini - cicloturisti, turistii cu rulota etc.

Jurilovca este perceputa mai degraba ca un loc de tranzit spre Gura Portitei, dar numarul celor care sunt interesati de cazare chiar in sat este in crestere. In crestere este, de asemenea, numarul turistilor si excursionistilor interesati de vestigiile coloniei greco-romane ORGAME/ARGAMUM. O categorie de turisti sunt aceia vin pentru petrecerea concediului la mare, la Gura Portitei

O alta categorie sunt cei care isi petrec weekendul, fie la Gura Portitei, fie in sat, o alta pescarii sportivi. O categorie deosebita o constituie strainii, de obicei de limba germana, care inchiriaza case de vacanta. Acestia sunt interesati de natura ¬ observarea pasarilor, traditiilor si arhitecturii locale. Fac lungi plimbari prin sat, drumetii in imprejurimi, viziteaza cetatea Orgame/Argamum, fac excursii cu barca-salupa, excursii in Dobrogea (manastirile nord dobrogene, Histria, Constanta, Tulcea).

CampusNews.ro: Cat costa, in prezent, o excursie cu barca? Cat ar costa aceeasi plimbare, intr-o lotca? 

Paul Condrat: In Jurilovca oferta de excursii cu barca pe lagunele Razim-Sinoie  este destul de larga, iar tarifele depind de mai multi factori si se negociaza. Exista salupe rapide, vaporase cu motor diesel, mai lente si doar 2-3 pescari care ofera acest serviciu cu lotca. Cel mai simplu traseu este traversarea lacului (Jurilovca -Gura Portitei, tur-retur) si costa maxim 50 lei/pers., indiferent de tipul ambarcatiunii, cu conditia sa fie un numar minim de pasageri - 8 sau 4 - in cazul lotcii. 

O excursie mai complexa, de aproximativ o zi, poate costa 100 lei/persoana cu lotca sau cu vaporas diesel. Pentru un traseu mai complex (de exemplu Jurilovca - Uzlina, care dureaza aproximativ 2 ore mars/sens), salupa rapida cu capacitatea de 12 pasageri percepe 100 EURO/ora. De fapt, excursia cu lotca nu este mai ieftina; personal, consider ca ar trebui sa fie mai scumpa, intrucat interactiunea pasagerului cu natura este incomparabila cu celelalte tipuri de ambarcatiuni.

CampusNews.ro:: Care ar fi bugetul unui turist care vrea sa stea la Jurilovca si cum ar putea sa-si ocupe timpul ?

Paul Condrat: Bugetul pentru cazare si masa ar fi de 120-150 lei/persoana/zi - chiar in sat. Programul ar fi :
  • 1-2 excursii de o zi cu salupa/barca 
  • vizitarea Cetatii ORGAME/Argamum - plaja, pescuit la Capul Dolosman
  • vizitarea atelierului muzeu al tesatoarei Paraschiva Constantin din Visina 
  • excursie la cetatea Histria si Heracleea (Enisala)
  • plaja pe malul marii la Gura Portitei
Paul Condrat a castigat anul acesta un premiu de 3.000 de euro pentru a-si incepe afacerea si pentru a organiza excursii cu lotca, in cadrul unui concurs organizat de Salvati Delta si Ursus Breweries.

Citeste mai multe despre     |   |   |   |   |   |   |   |   | 

  
4797 vizualizari
  • 0 (0 voturi)    
    intrebare (Joi, 26 august 2010, 0:42)

    Bombonel [anonim]

    Cine este vinovat de deteriorarea Piscicolei de la inceputul anilor 90 incoace? Cine cui a vandut (si cu girul carui prim ministru) Piscicola, gura Portitei si intreg luciul apei (adica efectiv tot lacul vizibil din Jurilovca)? In loc ca toate acestea sa apartina statului (si implicit celor din Jurilovca) ele au ajuns pe mana unor infractori de drept comun.

    Astia care astazi tipati ca Basescu, Boc si PDL sunt vinovati de toate si au adus Armageddonul ati face bine sa fiti foarte atenti ca toate privatizarile si concesionarile prin interpusi au ajuns la rang de politica de stat pe vremea PSD-ului lui Nastase si ca daca l-ati fi avut presedinte acum nu ati fi avut libertatea sa il injurati cu atata zel pe cat o faceti cu marinarul.
  • 0 (0 voturi)    
    Lipoveni (Joi, 26 august 2010, 4:27)

    Un pensionar [anonim]

    Multumesc pentru acest articol. Lipovenii pe care i-am cunoscut in delta sau la 2 Mai sunt niste oameni deosebiti,iar traditiile lor -le pastreaza cu sfintenie.
    Regret faptul ca multi parasesc tara in cautarea unui loc de munca rentabil.
  • 0 (0 voturi)    
    articol HotNews (Joi, 26 august 2010, 8:06)

    Calin Platon [anonim]

    Felicitari Paul pt ambitia de a nu renunta la promovarea traditiilor din Jurilovca ! Felicitari si pt premiu. Am mereu nostalgii cu privire la "expeditiile" noastre de la Peritesca ! Mult succes Paul !
    • 0 (0 voturi)    
      Jurilovca (Joi, 26 august 2010, 14:22)

      Gigi [anonim] i-a raspuns lui Calin Platon

      O comuna de betivi ,barbati si femei deopotriva ,braconieri,inapoiati si inculti.
      Asta sunt LIPOVENII din Jurilovca si nu numai
      • 0 (0 voturi)    
        bine pa (Joi, 26 august 2010, 15:27)

        ivan [anonim] i-a raspuns lui Gigi

        mai citeste odata ce-ai scris si uitat-te in oglinda. apoi sa revii cu un alt comentariu sa ne spui daca mai crezi ce-ai scris aici. bafta!
      • 0 (0 voturi)    
        Adevar sau provocare (Sâmbătă, 2 octombrie 2010, 1:33)

        Marius Maxim [anonim] i-a raspuns lui Gigi

        Cat de mult poate conta o singura fraza, o singura propozitie, o singura sintagma, un singur cuvant, o adunatura de litere... In ceea ce-i priveste pe rusii-lipoveni, sau kazaci, cum ii stim (nu numai) noi, avem cu ce ne mandri, slava Domnului; dar, ca in orice "padure", exista si cateva "uscaturi", o picatura intr-un ocean as aprecia eu, picatura din care, stimate domn Gigi, ne-ai aratat faptul ca faci parte si dumneata. Noi, lipovenii din Jurilovca, te iertam si credem ca poti mai mult de atat, in bine. Cat despre persoana domnului Paul Condrat, apreciez ca pentru implicarea domniei sale in promovarea si dezvoltarea zonei, a turismului, a traditiilor, valorilor si obiceiurilor rusilor-lipoveni, acest umil dar adevarat kazac, ar merita (si aici sper sa fiu in asentimentul majoritatii fratilor lipoveni din Jurilovca) sa-i fie inaltata o statuie in fata caminului cultural din Jurilovca. Jos palaria si mult succes in continuare!


TOP5

Ultimele
stiri
    Nu există niciun articol deocamdată în această categorie