Prima analiza a proiectului de Lege a Educatiei Nationale: Puncte pozitive vs. puncte negative - o lege mai buna decat compromisul Boc - Andronescu

de Stefan Vlaston HotNews.ro

Miercuri, 17 martie 2010, 15:48    NEWS | STIRI

Legea rezultata vara trecuta din compromisul facut de echipa Miclea si ministrul Ecaterina Andronescu a fost respinsa de Curtea Constitutionala pe motive procedurale. Curtea a respins procedura asumarii raspunderii Guvernului si a cerut dezbatere parlamentara si cu societatea civila. La o prima lectura rapida a proiectului de Lege a Educatiei Nationale care se dezbate astazi, remarc urmatoarele aspecte pozitive si negative. Astazi ne ocupam doar de invatamantul preuniversitar, iar in zilele urmatoare si de invatamantul superior.

Propun cititorilor Hotnews sa contribuim la dezbaterea si optimizarea Legii Educatiei. Precedentele discutii purtate aici au fost monitorizate de catre autoritati si in buna masura au fost si utilizate la conceperea noii legi.

Aspecte pozitive

1. Trecerea clasei a IX-a la gimnaziu. A fost un punct forte al proiectului Miclea la care s-a opus vehement dna Andronescu.  S-a constatat din datele existente la minister ca motivele invocate pentru respingere, lipsa spatiilor si a resursei umane sunt departe de a fi importante. Reducerea abandonului scolar prin ramanerea copiilor in aceeasi scoala, in aceeasi localitate si in sanul familiei, pana la varsta de 16 ani este un castig cert. Cuplata cu reforma curriculara, in sensul echiparii elevilor cu competente cerute in piata muncii, va inlesni intrarea in piata muncii a celor care nu vor sau nu pot sa continuie studiile la oras.
2. Depolitizarea si descentralizarea managementului.  Directorii vor fi angajati, salarizati si revocati de catre Consiliul de Administratie al scolii, fara amestecul factorilor politici, Inspectorate Scolare sau primari.  Ministerul emite doar o metodologie cadru, ceeace inseamna ca exista o marja de manevra in care Consiliul de Administratie isi poate impune propriile decizii. De exemplu in ce consta concursul (se poate rezuma la interviu, chstionarea candidatilor asupra legislatiei restrange cercul candidatilor la aceia care au mai fost directori!). De asemeni, o pondere importanta in punctajul final ar putea sa fie data de  CV-urile candidatilor. Directorii incheie un contract de performanta cu primarii si pot fi destituiti si de Consiliul Local, in cazul neindeplinirii clauzelor contractuale. Acest fapt reprezinta deja o suprapunere cu atributiile Consiliului de Administratie al scolii!
3. Selectarea resursei umane direct de scoala.  

“(1)Organizarea si desfasurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare si administrative dintr-o unitate de invatamant este coordonata de catre director. Consiliul de administratie al unitatii de invatamant aproba comisiile de concurs si valideaza rezultatele acestuia.

(2) Angajarea si eliberarea din functie a personalului didactic auxiliar si administrativ in unitatile de invatamant cu personalitate juridica se fac de catre directorul unitatii, cu aprobarea consiliului de administratie”)

Este, intr-adevar, un progres remarcabil. Nu se mai amesteca Inspectoratele sau alte foruri straine scolii. S-a invocat mereu coruptia si “smecheriile” la care se vor preta directorii. Mai intai ca si pana acuma exista coruptie, la alte niveluri. In contextul finantarii per capita, ce directori si Consilii de Administratie isi vor permite sa aduca in scoala personal de proasta calitate, astfel incat sa le fuga elevii, cu bani cu tot, la alte scoli. Fara aceasta competitie, bazata in primul rand pe finantare, nu se va produce o selectie a valorii resursei umane.

4.Evaluarea personalului se face conform unei metodologii cadru, care nu interzice asumarea de catre scoli a propriilor criterii de evaluare. Din pacate Legea salarizarii unice ingradeste dreptul conducerilor de scoli de a trece la salarizarea proportionala cu performanta si rezultatele muncii. Dar in masura resurselor financiare, obtinute din alte parti decat de la bugetul central, exista posibilitatea ca profesorii sa fie rasplatiti dupa performanta fiecaruia.

5.Descentralizarea administrativa si manageriala se asigura prin trecerea unor importante decizii de la Inspectoratul Scolar, subordonat Ministerului, deci factorului politic, la Directiile  Judetene de Invatamant, subordonate Consiliilor Judetene. Reteaua scolara, gestionarea si administrarea ei, deciziile privind infiintarea si desfiintarea scolilor, le ia Directia Judeteana de Invatamant, nu Inspectoratul Scolar, mai inclinat sa asculte de decizia politica, atata timp cat  Inspectorul Scolar este numit de factori politici. In schimb, Consilul Judetean are consilieri din toate partidele si este mai greu de crezut ca vor lua cu totii decizii contrare intereseleor locale si regionale de dezvoltare si eficienta.

6.Finantarea urmeaza elevul, inclusiv in invatamantul privat, prescolar si obligatoriu.  Este un lucru esential pentru a stimula competitia intre scoli. Unitatile scolare care nu vin in intampinarea cerintelor elevilor risca ca acestia sa se duca, impreuna cu banii alocati pentru fiecare elev, la scoli mai bune. Se ofera un stimulent in special gradinitelor si invatamantului privat, care vor putea micsora la jumatate contributia parintilor, astfel incat este de asteptat o crestere a numarului acestora.

7.Evaluarea dupa noi principii. Portofoliul educational, care va urmari traiectoria educationala a elevilor, un fel de carte de identitate educationala, ajuta actorii din educatie (elevi, profesori, parinti) sa “vada” care sunt punctele tari ale elevului, restantele si ramanerile in urma, pentru a putea stabili masuri remediale. Evaluarea sumativa se face periodic, la intervale mai scurte (dupa clasa a II-a, a IV-a, a VI-a), pentru ca masurile de remediere sa poata fi instalate inainte de a fi prea tarziu sau, dimpotriva, sa ajute elevul sa-si dezvolte talente native, inclinatii deosebite, chiar exceptionalitati. Pentru aceste masuri profesorul are la dispozitie 25%  din timpul alocat unei discipline iar scoala are 25-30% din curriculumul scolar la dispozitia sa.

8.Sarcinile de invatare se restructureaza. Reforma curriculara, bazata pe cele opt competente cheie validate de Uniunea Europeana, simultana cu implementarea noii Legi va restructura si adecva sarcinile de invatare la cerintele pietei muncii si particularitatile de varsta ale elevilor.

9.Pregatirea profesorilor in trei etape este foarte bine proiectata. Licenta intr-o specializare, masteratul in stiinte educationale si un an de mentorat, inaintea obtinerii definitivatului este o structura de pregatire foarte buna. Tot un progres este uniformizarea functiei de “profesor” in prescolar, primar, gimnazial si liceal. Nu vor mai exista educatori de mana a doua si a treia, salarizati mai putin decat ceilalti.

10.Titularizarea in invatamant se obtine prin sustinerea examenului de definitivat, care certifica abilitati de functionare in sistemele educationale, fara ca aceasta calitate sa presupuna automat existenta unui contract de munca. Contractul de munca se obtine prin relatia dintre angajat si angajator, fara obligatia statului de a asigura tuturor titularilor un contract de munca.

11.Simplificarea bacalaureatului  este binevenita mai ales ca prevede doar doua probe si examene transcurriculare, una pentru comunicare in limba romana si intr-o limba straina, alta, tot transcurriculara, in functie de filiera.

Importanta este si legislatia secundara, hotarari de guvern, ordine de ministru, metodologii, regulamente, etc. Nu degeaba spun nemtii ca diavolul se ascunde in amanunte. Ideal ar fi sa existe o stabilitate a guvernului pentru a duce la capat reforma, sa nu apara un alt ministru care sa reia totul de la capat. La fel de important este aplicarea legii in cel mai scurt timp posibil, tot pentru motivul ca o eventuala taraganare a sa va duce la “moartea” ei in fasa, interesele politice ale unor alti, eventual, guvernanti sa duca la pervertirea legii prin normarea secundara.

Aspecte negative

1.Admiterea la liceu. In loc sa lase liceele sa-si organizeze propria admitere, dupa particularitatile si specificitatile fiecarui liceu, legea le lasa doar 30% din ponderea notei de admitere la dispozitie, restul de 70% rezultand din protofoliul educational si din testarea nationala de la sfarsitul clasei a IX-a.  In primul rand ca este dificil sa rasfoiesti cateva sute sau mii de portofolii, care contin mai degraba informatii calitatative, cele cantitative se refera la medii si note din clasele I-IX. Cum cuantifici informatiile, in mare parte subiective, astfel incat sa obtii o ierarhie? Dar cel mai grav este ca n-au invatat nimic din experienta tezelor unice. Parintii si elevii vor pune iarasi o presiune extraordinara pe obtinerea de note mari la aceste evaluari, in speranta accederii la un liceu de elita, incat aceste testari nationale, importante pentru aflarea “adevarului” educational, vor fi iarasi pervertite pana la obtinerea unor rezultate mirobolante, dar neconforme cu realitatea.

2.Lipsa conceptului de “progres scolar”, pe baza caruia sa se faca evaluarea profesorilor si salarizarea lor. Nicaieri in lege nu este definit acest important concept, principiile de cuantificare si, in consecinta, plasarea sa la baza evaluarii si salarizarii cadrelor didactice. O mare eroare care ar putea fi remediata in perioada dezbaterii publice. Daca progres scolar nu este, nimic nu este!

3.Absenta scolii profesionale, alternativa la ciclul superior al liceului. Absenta scolii profesionale, alternativa la ciclul superior al liceului. Ideea absurda ca scoala profesionala inseamna clasele a X-a si a XI-a din profil tehnologic a mai fost si in varianta Andronescu. Autorii acestei “gaselnite” sunt universitari care vor sa netezeasca drumul majoritatii elevilor, daca se poate chiar toti, sa ajunga sa “cotizeze” la universitati, de stat sau private, pentru imbogatirea si indestularea acestora. Nu conteaza daca elevii au sau n-au resursele intelectuale, inclinatiile necesare. Fabricile de diplome trebuie sa aiba cumparatori la poarta.

Autorii proiectului, care au si girul ministrului, se fac ca nu inteleg ca sarcinile pentru acesti elevi sunt triple, imposibil de indeplinit: cultura generala (inclusiv integrale si derivate la matematica), cultura tehnica teoretica si instruirea practica. Cand si cum pot fi indeplinite in bune conditiuni? O instruire practica de cateva ore pe saptamana este suficienta?

In acest timp piata muncii tipa dupa muncitori calificati, absolventi de scoala profesionala adevarata. Absolventii de liceu devin “tehnicieni”, altceva decat montatori de gresie si faianta, instalatori de cabluri electrice in constructii civile si industriale, instalatori specializati in sisteme de incalzire, retele casnice, etc. In acest timp la toate bursele de joburi cererea este, in proportie de 80%, pentru muncitori calificati.

4.Structura Consiliului de Administratie si lipsa indemnizatiei de sedinta. Un consiliu de administratie cu 50% cadre didactice va promova, mai degraba, interesle profesorilor, care nu coincid, in general, cu acelea ale beneficiarilor. Nu demult premierul Boc declara ca invatamantul a fost croit ca sa apere ineresele profesorilor, iar presedintele Traian Basescu vorbea chiar despre cardasia dintre sindicate si politicieni. Un Consiliu de Administratie intr-o astfel de structura, avand in vedere si mai slaba prezenta a membrilor neprofesori, va lua decizii privind utilizarea resurselor financiare, evaluarea profesorilor, selectia si revocarea directorilor in directia protejarii intereselor profesorilor, nu in interesul elevilor. Mult mai buna era structura propusa asta vara: 1/3 profesori, 1/3 parinti si alti beneficiari, 1/3 reprezentantii Consiliului Local. Argumntul ca doar profesorii sunt prezenti in scoala si deci participa la sedintele Consiliului de Administratie nu se sustine, daca se introduc indemnizatiile de sedinte asa cum se intampla si la alte Consilii de Administratie.

5.Autorizarea si acreditarea provizorie trebuie sa treaca de la ARACIP la Directiile Judetene de Invatamant. Acestea stiu mai bine conditiile si nevoile judetului, cunosc situatia din teren, dincolo de sacii de acte pe care-i solicita ARACIP. O agentie nationala, in speta ARACIP, care detine monopolul in domeniu, nu are timpul fizic necesar sa se achite de sarcina (acum procesul de acreditare dureaza peste un an) si, mai grav, detinand monopolul esueaza adesea in coruptie. ARACIP  ar ramane doar autoritate de reglementare in domeniu.

6.Administrarea unitatilor de invatamant trebuie sa treaca in sarcina Consiliilor de Administratie ale unitatilor scolare, nu a Consiliilor Locale.   In felul acesta banii vor fi mai protejati, fiind mai “disipati”, iar scoala isi cunoaste propriile interese, diferite de interesele de imbogatire existente acum la unele administratii locale.

7.Nu exista in lege masuri de sanctionare si dizolvare a unor Consilii de Administratie.  Cel care plateste, hotaraste. Avand in vedere ca nu parintii au majoritatea in Consiliile de Administratie ale scolilor, Ministerul si Consiliul Local sau Judetean preiau de la beneficiari si atributul sanctionarii acelor Consilii de Administratii care nu se achita de sarcini, sau, mai grav, se preteaza la acte de frauda si coruptie. Nu putem exclude asemenea situatii si trebuie prevazute mecanisme de sanctionare si rezolvare a unor astfel de situatii.

8.Ideea privind deschiderea unui cont de 500 euro, pentru fiecare nou nascut, este buna in principiu, dar nu cred ca exista un studiu de impact in acest sens si daca au fost prevazuti acesti bani in bugetul pe 2010. Pe de alta parte, sa tii imobilizati in conturi, 10-15 ani, sume asa mari de bani, chiar daca purtatoare de dobanzi, mi se pare o idee proasta.

9.Nu exista prevederi clare privind transparenta deciziilor si cheltuirii fondurilor, in sensul ca toate contractele de inchiriere sau prestari servicii sa fie postate pe site-ul unitatii. Avand in vedere ca e vorba de bani publici si ca gradul de coruptie in Romania ramane inca extrem de ridicat, o asemenea prevedere ar fi fost binevenita.

10.Nu exista prevederi privind credibilizarea examenelor de absolvire care au fost si, se pare, vor ramane paravane in spatele carora ipocrizia si minciuna sa acopere realitatea. Daca atat testarea natioanla, dupa clasa a IX-a, cat si Bacalaureatul, raman cu pondere mare in accederea la licee si facultati bune, ele vor fi pervertite, inclusiv prin coruptie, si toata lumea va iesi multumita, mai putin educatia si  calitatea pregatirii absolventilor.

Sunt multe alte lucruri de discutat. Propun cititorilor Hotnews sa alcatuim o lista a problemelor nerezolvate sau prost rezolvate, iar in partea a doua a dezbaterii sa gasim si sa inaintam solutii pentru optimizarea legii. Vom selecta propunerile ce merita a fi transmise mai departe factorilor de decizie.
Citeste mai multe despre    Ministerul Educatiei Nationale  |  legea educatiei nationale  |  Educatiei Nationale  |  Ministrul Ecaterina Andronescu  |  consilii de administratie  |  clasa a ix-a  |  universitati de stat  |  licee de elita  |  decat o agentie  |  agentie de evaluare