Stefan Vlaston
Foto: Arhiva personala
 documente
(18 Mar 2010) DOC, 1MB

Prima analiza a proiectului de Lege a Educatiei Nationale: Puncte pozitive vs. puncte negative - o lege mai buna decat compromisul Boc - Andronescu

de Stefan Vlaston HotNews.ro

Miercuri, 17 martie 2010, 15:48    NEWS | STIRI

Print YM E-mail Mai mare| Mai mic Comentarii

Legea rezultata vara trecuta din compromisul facut de echipa Miclea si ministrul Ecaterina Andronescu a fost respinsa de Curtea Constitutionala pe motive procedurale. Curtea a respins procedura asumarii raspunderii Guvernului si a cerut dezbatere parlamentara si cu societatea civila. La o prima lectura rapida a proiectului de Lege a Educatiei Nationale care se dezbate astazi, remarc urmatoarele aspecte pozitive si negative. Astazi ne ocupam doar de invatamantul preuniversitar, iar in zilele urmatoare si de invatamantul superior.

Propun cititorilor Hotnews sa contribuim la dezbaterea si optimizarea Legii Educatiei. Precedentele discutii purtate aici au fost monitorizate de catre autoritati si in buna masura au fost si utilizate la conceperea noii legi.

Aspecte pozitive

  1. Trecerea clasei a IX-a la gimnaziu. A fost un punct forte al proiectului Miclea la care s-a opus vehement dna Andronescu.  S-a constatat din datele existente la minister ca motivele invocate pentru respingere, lipsa spatiilor si a resursei umane sunt departe de a fi importante. Reducerea abandonului scolar prin ramanerea copiilor in aceeasi scoala, in aceeasi localitate si in sanul familiei, pana la varsta de 16 ani este un castig cert. Cuplata cu reforma curriculara, in sensul echiparii elevilor cu competente cerute in piata muncii, va inlesni intrarea in piata muncii a celor care nu vor sau nu pot sa continuie studiile la oras.
  2. Depolitizarea si descentralizarea managementului.  Directorii vor fi angajati, salarizati si revocati de catre Consiliul de Administratie al scolii, fara amestecul factorilor politici, Inspectorate Scolare sau primari.  Ministerul emite doar o metodologie cadru, ceeace inseamna ca exista o marja de manevra in care Consiliul de Administratie isi poate impune propriile decizii. De exemplu in ce consta concursul (se poate rezuma la interviu, chstionarea candidatilor asupra legislatiei restrange cercul candidatilor la aceia care au mai fost directori!). De asemeni, o pondere importanta in punctajul final ar putea sa fie data de  CV-urile candidatilor. Directorii incheie un contract de performanta cu primarii si pot fi destituiti si de Consiliul Local, in cazul neindeplinirii clauzelor contractuale. Acest fapt reprezinta deja o suprapunere cu atributiile Consiliului de Administratie al scolii!
  3. Selectarea resursei umane direct de scoala.  

“(1)Organizarea si desfasurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare si administrative dintr-o unitate de invatamant este coordonata de catre director. Consiliul de administratie al unitatii de invatamant aproba comisiile de concurs si valideaza rezultatele acestuia.

(2) Angajarea si eliberarea din functie a personalului didactic auxiliar si administrativ in unitatile de invatamant cu personalitate juridica se fac de catre directorul unitatii, cu aprobarea consiliului de administratie”)

Este, intr-adevar, un progres remarcabil. Nu se mai amesteca Inspectoratele sau alte foruri straine scolii. S-a invocat mereu coruptia si “smecheriile” la care se vor preta directorii. Mai intai ca si pana acuma exista coruptie, la alte niveluri. In contextul finantarii per capita, ce directori si Consilii de Administratie isi vor permite sa aduca in scoala personal de proasta calitate, astfel incat sa le fuga elevii, cu bani cu tot, la alte scoli. Fara aceasta competitie, bazata in primul rand pe finantare, nu se va produce o selectie a valorii resursei umane.

4.Evaluarea personalului se face conform unei metodologii cadru, care nu interzice asumarea de catre scoli a propriilor criterii de evaluare. Din pacate Legea salarizarii unice ingradeste dreptul conducerilor de scoli de a trece la salarizarea proportionala cu performanta si rezultatele muncii. Dar in masura resurselor financiare, obtinute din alte parti decat de la bugetul central, exista posibilitatea ca profesorii sa fie rasplatiti dupa performanta fiecaruia.

5.Descentralizarea administrativa si manageriala se asigura prin trecerea unor importante decizii de la Inspectoratul Scolar, subordonat Ministerului, deci factorului politic, la Directiile  Judetene de Invatamant, subordonate Consiliilor Judetene. Reteaua scolara, gestionarea si administrarea ei, deciziile privind infiintarea si desfiintarea scolilor, le ia Directia Judeteana de Invatamant, nu Inspectoratul Scolar, mai inclinat sa asculte de decizia politica, atata timp cat  Inspectorul Scolar este numit de factori politici. In schimb, Consilul Judetean are consilieri din toate partidele si este mai greu de crezut ca vor lua cu totii decizii contrare intereseleor locale si regionale de dezvoltare si eficienta.

6.Finantarea urmeaza elevul, inclusiv in invatamantul privat, prescolar si obligatoriu.  Este un lucru esential pentru a stimula competitia intre scoli. Unitatile scolare care nu vin in intampinarea cerintelor elevilor risca ca acestia sa se duca, impreuna cu banii alocati pentru fiecare elev, la scoli mai bune. Se ofera un stimulent in special gradinitelor si invatamantului privat, care vor putea micsora la jumatate contributia parintilor, astfel incat este de asteptat o crestere a numarului acestora.

7.Evaluarea dupa noi principii. Portofoliul educational, care va urmari traiectoria educationala a elevilor, un fel de carte de identitate educationala, ajuta actorii din educatie (elevi, profesori, parinti) sa “vada” care sunt punctele tari ale elevului, restantele si ramanerile in urma, pentru a putea stabili masuri remediale. Evaluarea sumativa se face periodic, la intervale mai scurte (dupa clasa a II-a, a IV-a, a VI-a), pentru ca masurile de remediere sa poata fi instalate inainte de a fi prea tarziu sau, dimpotriva, sa ajute elevul sa-si dezvolte talente native, inclinatii deosebite, chiar exceptionalitati. Pentru aceste masuri profesorul are la dispozitie 25%  din timpul alocat unei discipline iar scoala are 25-30% din curriculumul scolar la dispozitia sa.

8.Sarcinile de invatare se restructureaza. Reforma curriculara, bazata pe cele opt competente cheie validate de Uniunea Europeana, simultana cu implementarea noii Legi va restructura si adecva sarcinile de invatare la cerintele pietei muncii si particularitatile de varsta ale elevilor.

9.Pregatirea profesorilor in trei etape este foarte bine proiectata. Licenta intr-o specializare, masteratul in stiinte educationale si un an de mentorat, inaintea obtinerii definitivatului este o structura de pregatire foarte buna. Tot un progres este uniformizarea functiei de “profesor” in prescolar, primar, gimnazial si liceal. Nu vor mai exista educatori de mana a doua si a treia, salarizati mai putin decat ceilalti.

10.Titularizarea in invatamant se obtine prin sustinerea examenului de definitivat, care certifica abilitati de functionare in sistemele educationale, fara ca aceasta calitate sa presupuna automat existenta unui contract de munca. Contractul de munca se obtine prin relatia dintre angajat si angajator, fara obligatia statului de a asigura tuturor titularilor un contract de munca.

11.Simplificarea bacalaureatului  este binevenita mai ales ca prevede doar doua probe si examene transcurriculare, una pentru comunicare in limba romana si intr-o limba straina, alta, tot transcurriculara, in functie de filiera.

Importanta este si legislatia secundara, hotarari de guvern, ordine de ministru, metodologii, regulamente, etc. Nu degeaba spun nemtii ca diavolul se ascunde in amanunte. Ideal ar fi sa existe o stabilitate a guvernului pentru a duce la capat reforma, sa nu apara un alt ministru care sa reia totul de la capat. La fel de important este aplicarea legii in cel mai scurt timp posibil, tot pentru motivul ca o eventuala taraganare a sa va duce la “moartea” ei in fasa, interesele politice ale unor alti, eventual, guvernanti sa duca la pervertirea legii prin normarea secundara.

Aspecte negative

1.Admiterea la liceu. In loc sa lase liceele sa-si organizeze propria admitere, dupa particularitatile si specificitatile fiecarui liceu, legea le lasa doar 30% din ponderea notei de admitere la dispozitie, restul de 70% rezultand din protofoliul educational si din testarea nationala de la sfarsitul clasei a IX-a.  In primul rand ca este dificil sa rasfoiesti cateva sute sau mii de portofolii, care contin mai degraba informatii calitatative, cele cantitative se refera la medii si note din clasele I-IX. Cum cuantifici informatiile, in mare parte subiective, astfel incat sa obtii o ierarhie? Dar cel mai grav este ca n-au invatat nimic din experienta tezelor unice. Parintii si elevii vor pune iarasi o presiune extraordinara pe obtinerea de note mari la aceste evaluari, in speranta accederii la un liceu de elita, incat aceste testari nationale, importante pentru aflarea “adevarului” educational, vor fi iarasi pervertite pana la obtinerea unor rezultate mirobolante, dar neconforme cu realitatea.

2.Lipsa conceptului de “progres scolar”, pe baza caruia sa se faca evaluarea profesorilor si salarizarea lor. Nicaieri in lege nu este definit acest important concept, principiile de cuantificare si, in consecinta, plasarea sa la baza evaluarii si salarizarii cadrelor didactice. O mare eroare care ar putea fi remediata in perioada dezbaterii publice. Daca progres scolar nu este, nimic nu este!

3.Absenta scolii profesionale, alternativa la ciclul superior al liceului. Absenta scolii profesionale, alternativa la ciclul superior al liceului. Ideea absurda ca scoala profesionala inseamna clasele a X-a si a XI-a din profil tehnologic a mai fost si in varianta Andronescu. Autorii acestei “gaselnite” sunt universitari care vor sa netezeasca drumul majoritatii elevilor, daca se poate chiar toti, sa ajunga sa “cotizeze” la universitati, de stat sau private, pentru imbogatirea si indestularea acestora. Nu conteaza daca elevii au sau n-au resursele intelectuale, inclinatiile necesare. Fabricile de diplome trebuie sa aiba cumparatori la poarta.

Autorii proiectului, care au si girul ministrului, se fac ca nu inteleg ca sarcinile pentru acesti elevi sunt triple, imposibil de indeplinit: cultura generala (inclusiv integrale si derivate la matematica), cultura tehnica teoretica si instruirea practica. Cand si cum pot fi indeplinite in bune conditiuni? O instruire practica de cateva ore pe saptamana este suficienta?

In acest timp piata muncii tipa dupa muncitori calificati, absolventi de scoala profesionala adevarata. Absolventii de liceu devin “tehnicieni”, altceva decat montatori de gresie si faianta, instalatori de cabluri electrice in constructii civile si industriale, instalatori specializati in sisteme de incalzire, retele casnice, etc. In acest timp la toate bursele de joburi cererea este, in proportie de 80%, pentru muncitori calificati.

4.Structura Consiliului de Administratie si lipsa indemnizatiei de sedinta. Un consiliu de administratie cu 50% cadre didactice va promova, mai degraba, interesle profesorilor, care nu coincid, in general, cu acelea ale beneficiarilor. Nu demult premierul Boc declara ca invatamantul a fost croit ca sa apere ineresele profesorilor, iar presedintele Traian Basescu vorbea chiar despre cardasia dintre sindicate si politicieni. Un Consiliu de Administratie intr-o astfel de structura, avand in vedere si mai slaba prezenta a membrilor neprofesori, va lua decizii privind utilizarea resurselor financiare, evaluarea profesorilor, selectia si revocarea directorilor in directia protejarii intereselor profesorilor, nu in interesul elevilor. Mult mai buna era structura propusa asta vara: 1/3 profesori, 1/3 parinti si alti beneficiari, 1/3 reprezentantii Consiliului Local. Argumntul ca doar profesorii sunt prezenti in scoala si deci participa la sedintele Consiliului de Administratie nu se sustine, daca se introduc indemnizatiile de sedinte asa cum se intampla si la alte Consilii de Administratie.

5.Autorizarea si acreditarea provizorie trebuie sa treaca de la ARACIP la Directiile Judetene de Invatamant. Acestea stiu mai bine conditiile si nevoile judetului, cunosc situatia din teren, dincolo de sacii de acte pe care-i solicita ARACIP. O agentie nationala, in speta ARACIP, care detine monopolul in domeniu, nu are timpul fizic necesar sa se achite de sarcina (acum procesul de acreditare dureaza peste un an) si, mai grav, detinand monopolul esueaza adesea in coruptie. ARACIP  ar ramane doar autoritate de reglementare in domeniu.

6.Administrarea unitatilor de invatamant trebuie sa treaca in sarcina Consiliilor de Administratie ale unitatilor scolare, nu a Consiliilor Locale.   In felul acesta banii vor fi mai protejati, fiind mai “disipati”, iar scoala isi cunoaste propriile interese, diferite de interesele de imbogatire existente acum la unele administratii locale.

7.Nu exista in lege masuri de sanctionare si dizolvare a unor Consilii de Administratie.  Cel care plateste, hotaraste. Avand in vedere ca nu parintii au majoritatea in Consiliile de Administratie ale scolilor, Ministerul si Consiliul Local sau Judetean preiau de la beneficiari si atributul sanctionarii acelor Consilii de Administratii care nu se achita de sarcini, sau, mai grav, se preteaza la acte de frauda si coruptie. Nu putem exclude asemenea situatii si trebuie prevazute mecanisme de sanctionare si rezolvare a unor astfel de situatii.

8.Ideea privind deschiderea unui cont de 500 euro, pentru fiecare nou nascut, este buna in principiu, dar nu cred ca exista un studiu de impact in acest sens si daca au fost prevazuti acesti bani in bugetul pe 2010. Pe de alta parte, sa tii imobilizati in conturi, 10-15 ani, sume asa mari de bani, chiar daca purtatoare de dobanzi, mi se pare o idee proasta.

9.Nu exista prevederi clare privind transparenta deciziilor si cheltuirii fondurilor, in sensul ca toate contractele de inchiriere sau prestari servicii sa fie postate pe site-ul unitatii. Avand in vedere ca e vorba de bani publici si ca gradul de coruptie in Romania ramane inca extrem de ridicat, o asemenea prevedere ar fi fost binevenita.

10.Nu exista prevederi privind credibilizarea examenelor de absolvire care au fost si, se pare, vor ramane paravane in spatele carora ipocrizia si minciuna sa acopere realitatea. Daca atat testarea natioanla, dupa clasa a IX-a, cat si Bacalaureatul, raman cu pondere mare in accederea la licee si facultati bune, ele vor fi pervertite, inclusiv prin coruptie, si toata lumea va iesi multumita, mai putin educatia si  calitatea pregatirii absolventilor.

Sunt multe alte lucruri de discutat. Propun cititorilor Hotnews sa alcatuim o lista a problemelor nerezolvate sau prost rezolvate, iar in partea a doua a dezbaterii sa gasim si sa inaintam solutii pentru optimizarea legii. Vom selecta propunerile ce merita a fi transmise mai departe factorilor de decizie.
Citeste mai multe despre     |   |   |   |   |   |   |   |   | 

  
10954 vizualizari
  • +2 (2 voturi)    
    Analiza (Miercuri, 17 martie 2010, 15:58)

    Horatiu [anonim]

    Felicitari pentru aceste analize!
  • 0 (0 voturi)    
    Scolile sunt ale copiilor sau ale profesorilor? (Miercuri, 17 martie 2010, 16:30)

    mugur florea [anonim]

    Cine are copii in scoala s-a lovit , cred de aceeasi problema: si aici ca peste tot au aparut grupuri si grupulete care graviteaza in jurul partidelor politice si care se lupta intre ele pt putere (influenta) de cele mai multe ori scopul principal al scolii - educarea si formarea copiilor- ramanand in planul doi. Doar democratizarea conducerii scolilor prin implicarea in consiliile de adm. a parintilor poate ajuta la readucerea scolilor pe drumul pentru care au fost create, si nu la transformarea lor in surse de venit pentru profesori.
    • +1 (1 vot)    
      Exact (Miercuri, 17 martie 2010, 16:36)

      Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui mugur florea

      Aceasta este problema pe care trebuie sa o decida legea. Ce interese deserveste scoala? Desi pare retorica intrebarea este cat se poate de legitima, mai ales vis-a-vis de scandalul pe care-l fac sindicatele ce apara exclusiv interesele profesorilor. De la care si iau bani sub forma de cotizatii. Si nu putini.
    • 0 (0 voturi)    
      Dovada (Miercuri, 17 martie 2010, 16:40)

      Maria [anonim] i-a raspuns lui mugur florea

      Domnule la tot ce ați tastat dovada că este
      adevărat este prezența acestui domn venit
      de niciunde presedinte la ceva unde membrii
      se dezic de ce au zis.
      Și avem atatea minți luminate.
      .
      • 0 (0 voturi)    
        pai prb este ff simpla (Miercuri, 17 martie 2010, 18:02)

        Marius [anonim] i-a raspuns lui Maria

        Trebuie sa promoveze intersele nationale care sunt date de surpriza ... profesori! Daca se da mai mare putere elevilor si parintilor se va ajunge in situatia explicata de domnul profesor: multe presiuni de promovare, note mari etc. Asta este specificul Romaniei din pacate: parintele si elevul daca dau un ban au pretentia sa nici nu mai dea pe la scoala si sa promoveze toate examenele. Suna foarte bine "intersele elevilor si a parintilor" dar din pacate: TRAIM IN ROMANIA! Ar tb sa fie date puteri si salarii mai mari profesorilor sa poata sa aiba curajul sa pice sau sa promoveze un elev stric pe baza situatiei scolare
        • +2 (2 voturi)    
          N-as fi asa de sigur (Miercuri, 17 martie 2010, 20:11)

          Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui Marius

          Profesorii sunt si ei salariati si urmaresc, cum fac si altii, sa obtina foloase maxime cu eforturi minime. Nu-i nimic blamabil aici, mai ales cand ai copii de crescut si rate de platit. E rolul managementului sa potenteze aceste tendinte. De asta e asa de important.
        • 0 (0 voturi)    
          ce inseamna puteri mai mari? (Miercuri, 17 martie 2010, 20:37)

          ela [anonim] i-a raspuns lui Marius

          Ce putere mai mare trebuie data profesorului? E cam anacronica formulatea.
          Puterea lui sta in har,cunostinte, capacitarea elevilor si corectitudine.
          Si daca elevul vede ca profesorul cere, fara sa dea tot ce poate mai bun,despre ce vorbim? Exemplu personal cumva?
          Iar salariile mai mari sa se dea pe criterii de performanta.
          Socotiti numarul de ore prestate anual,adaugand si cele pentru pregatire.Impartiti salariul anual la acest numar si vedeti de fapt cu cat sunt platiti.
        • 0 (0 voturi)    
          ABC de management (Joi, 18 martie 2010, 8:20)

          daniel-prudent [anonim] i-a raspuns lui Marius

          A. NU exista autoritate fara responsabilitate. Cine vrea mai multa putere sa-si asume rsponsabilitati. B. Si azi, ca pe vremea lui Ceasca, profesorul este evaluat si platit pe baza indicelui de promovare: surpriza toti promoveaza (mai ales daca au contribuit la diferite chestii folositoare profesorului). PS. refuz sa cred ca interesul parintilor este sa aiba o scoala proasta, dar sa fie promovata odrasla (care se va poticni la urmatorul nivel de scolarizare)
          • 0 (0 voturi)    
            Nu (Joi, 18 martie 2010, 10:26)

            Constantin R. [anonim] i-a raspuns lui daniel-prudent

            Nu se va poticni daca nivelul urmator functioneaza la fel.
  • 0 (0 voturi)    
    Observatii/Sugestii (Miercuri, 17 martie 2010, 16:37)

    Sorin [anonim]

    Interesanta analiza, domnule Vlaston.

    Observatii:

    Sunt de acord cu 9 din cele 10 puncte negative enumerate de D-nul Vlaston. Ma deprima in special primele trei : 1. lipsa/irelevanta examenelor de admitere; 2. nedefinirea si neimplementarea notiunii de PROGRES SCOLAR; 3. lipsa scolilor profesionale.
    Am retineri insa vis-a-vis de negarea punctului 4: nu sunt convins ca o componenta de 50% profesori in CA e prea mare. De discutat pe larg...

    In ceea ce priveste punctele forte, de acord cu 1 si 3.
    Cat priveste punctul 2, am o nelamurire. Inteleg ca directorul e angajat/revocat de CA. Dar cine angajeaza/sanctioneaza profesorii? Trebuie criterii simple si clare, care sa nu permita plata de polite, etc.
    Pe scurt, daca esti angajat intr-o scoala si iti faci treaba, nu trebuie sa te poata da afara primarul sau chiar CA-ul scolii. (In sistemul de acum, e drept, nu te da afara mai nimeni - nici la abateri grave...)

    Sugestii aditionale:

    1. Scoala trebuie sa aiba PARGHII DISCIPLINARE prin care sa impuna respectul reciproc intre elevi, intre profesori, si intre profesori si elevi. NU este cazul acum - se fumeaza in WC incepand cu clasa a 7-a, elevii se incuie in clase in timp ce altii merg la cabinete/laboratoare si fac ce se stie deja ca fac, ameninta la o adica femeile de serviciu, uneori si pe profesori. In replica, profesorilor rareori le pasa de ceea ce se intampla INTRE ELEVI.
    Exemplu: posibilitatea de a da amenzi parintilor, amenzi eventual proportionale cu venitul acestora.

    2, Scoala trebuie sa fie COINTERESATA in respectarea normelor de bun simt in clase, pe holuri, in curte.
    Abaterile dovedite sa duca, de pilda, la diminuarea finantarii pe care o primeste scoala.

    3. HOMESCHOOLING-ul (scoala la domiciliu) trebuie permis, din Motive etice dar si practice. Evident, trebuie reglementat (1-2 examene pe an, si pierderea dreptului parintilor de a-si tine copilul acasa in cazul a doua esecuri succesive).
    • 0 (0 voturi)    
      Atmosfera din scoala (Miercuri, 17 martie 2010, 16:52)

      Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui Sorin

      Duce automat la pierdere de elevi si deci de bani. Oferta e mai mare decat cererea si conteaza fiecare elev atras sau pastrat in scoala. Acestea sunt virtutile finantarii per capita.

      Parghiile disciplinare exista si acum. E vorba de respectul de care profesorii ar trebui sa se bucure in fata elevilor. Respect care nu se da, nu se ia, nu se impune cu pedepse. Se castiga prin prestatie, talent si vocatie. Cine nu poate sa-si caute alt domeniu de activitate.

      Am retinut propunerile intr-u fisier. O sa fac o colectie cu propunerile avansate de cititori.

      Intelepciunea colectiva este superioara celei individuale.
      • 0 (0 voturi)    
        Atmosfera...cum bine ati sintetizat (Miercuri, 17 martie 2010, 17:33)

        Sorin [anonim] i-a raspuns lui Stefan Vlaston

        Exista totusi nuante:

        Daca parghiile disciplinare exista, inteleg ca ele nu sunt aplicate. Altfel nu vad cum s-ar ajunge la fumat neingradit in wc-uri, extorcari/batai/sex intre elevi, fara consecinte drastice pentru impricinati. Vorbesc de clasele finale gimnaziale!!!, nu de liceu... in scoli considerate bune...

        Cat priveste respectul fata de profesor, sund de acord, cu mentiunea ca adesea nu toti elevii acorda in mod similar respectul unui profesor, indiferent de prestatia acestuia. Ca atare, "refractarii" ar trebui macar sa se supuna unor norme de conduita minimale - nu e intotdeauna cazul. Amenzile/exmatricularile se refereau la asemenea cazuri, cand un mar stricat compromite toata lada cu mere...


        Revenind la punctul negativ nr. 4, legat de CA-ul scolii: Am temeri in privinta darii unei puteri prea mari de decizie parintilor, datorita atmosferei de la sedintele cu parintii (am copii la scoala). FOARTE RAR e contributia noastra, a parintilor, constructiva. De obicei se raporteaza doar la interesul imediat dar nu intotdeauna bine inteles al copilului propriu. Sa nu dam din lac in put, limitand prea tare profesorii...

        Ce parere aveti in privinta scolii la domiciliu?
        • 0 (0 voturi)    
          Contributia parintilor (Miercuri, 17 martie 2010, 18:28)

          Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui Sorin

          Adica intr-o scoala cu cateva sute de elevi nu s-or gasi 3-4 parinti intelectuali sau macar buni gospodari, pentru CA, care sa stie ce le trebuie copiilor? M-as mira.

          Scoala la domiciliu nu va avea o extindere prea mare la noi. Nu e in traditia noastra. Ar trebui permisa pentru acei parinti care doresc acest lucru. N-a demonstrat inca nimeni ca la scoala invata mai mult decat acasa. Sunt cazuri in care ponderea familiei este oricum mai mare. Ramane socializarea, care se obtine la scoala, nu acasa.
          • 0 (0 voturi)    
            Parinti (Miercuri, 17 martie 2010, 23:24)

            Sorin [anonim] i-a raspuns lui Stefan Vlaston

            Va multumesc pentru raspunsuri.

            Intr-adevar, se gasesc si parinti intelectuali, bine intentionati si gospodari, dar nu aceia vor fi neaparat votati pentru CA; ajunge sa privim comitetele din asociatiile de proprietari si ne lamurim...ca sa nu mai vorbim de politica... de altfel eu vad si-acum care-s parintii care reprezinta (cate unul) fiecare clasa in consiliul de conducere a scolii...rareori sunt intelectuali, de pilda...(nu ca ar fi asta criteriul principal, insa calitatea lor principala uneori e datul din gura si strecuratul pe sub pielea invatatoarei/dirigintei, nicidecum viziunea)

            Si eu cred ca trebuie permisa scoala la domiciliu, tocmai din cauza socializarii uneori periculoase care se produce in clasele mari. Poti socializa copilul MAI BINE cand are mai mult timp, si-l duci la un sport, la o activitate de un anume tip, o vizita, o iesire la munte impreuna cu altii, iar el e relaxat, nu innebunit de ultimul joc la moda din clasa, de umilinta pe care tocma (iar) a suferit-o intr-un context absurd, samd..
          • 0 (0 voturi)    
            Mediul rural? (Luni, 29 martie 2010, 14:06)

            Sorin1 [anonim] i-a raspuns lui Stefan Vlaston

            Dicutiile pana acum au avut in centru, in principal scoala din mediul urban. ce ne facem cu satele patriei unde un primar (factor politic)poate influenta orice decizie, de la salarizare si angajare pana la "politica educationala" ? Ce te faci cu un primar ce considera ca e mai bine sa angajezi "necalificati " pentru ca sunt mai "ieftin de remunerat"? Sau cun parinte care reclama la ISJ ca fiul sau n-a luat 10 la obiectul X? Cum "echilibram "consiliul de administratie? Unde sa-si duca un parinte copii(finantati per capita), daca nu e multumit de scoala si locuieste la 20 Km de cea mai apropiata institutie de profil?
    • 0 (0 voturi)    
      Ce interes ar avea? (Miercuri, 17 martie 2010, 17:00)

      Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui Sorin

      "Pe scurt, daca esti angajat intr-o scoala si iti faci treaba, nu trebuie sa te poata da afara primarul sau chiar CA-ul scolii. (In sistemul de acum, e drept, nu te da afara mai nimeni - nici la abateri grave...)"

      Trebuie sa ajungem la etapa: ce interes ar avea sa te dea afara, daca aduci prestigiu scolii si educatie copiilor. Excludem cazurile, cred destul de rare, cand directorului "i se pune pata" pe cineva. Mai exista si cai de atac, CA, justitia, ministerul, etc.
      • +1 (1 vot)    
        Ce interes ar avea (Miercuri, 17 martie 2010, 17:13)

        mircea [anonim] i-a raspuns lui Stefan Vlaston

        DIn pacate sunt multe cazuri in care directorului i s-a pus pata pe anumiti profesori, care nu sunt de acord cu practicile pe care le impune in acea scoala... Sorry, dar asa e.
        • 0 (0 voturi)    
          Probabil asa era (Miercuri, 17 martie 2010, 17:17)

          Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui mircea

          Cand directorul statea pe cai mari, fiind "plantat" in scoala pe temei politic, cu "spate" tare la inspectorat. Daca dispare propteaua si sunt angajati direct de scoala, isi vor mai permite?
          • 0 (0 voturi)    
            si cine ar fi "scoala" (Miercuri, 17 martie 2010, 17:49)

            crap [anonim] i-a raspuns lui Stefan Vlaston

            am senzatia ca vorbiti mai mult teoretic. care credeti ca va fi procentul de obiectivitate in angajarea profesorilor tinand cont de stilul romanesc de nepotism si coruptie? cum a zis cineva, doar poate in scolile foarte bune.. 10% poate, restul praf.
            • 0 (0 voturi)    
              interesul! (Miercuri, 17 martie 2010, 18:06)

              danile [anonim] i-a raspuns lui crap

              o scoala cu profesori slabi va fi ocolita de elevi si (in timp) va dispare sau va fi "revolutionata"de consiliul de administratie. Iata de ce NU profesorii ar trebui sa aiba 50% in CA. As vrea ca sa nu plecam in primul rand de la incapacitatea sau lipsa de onestitate a autoritatilor locale, motive invocate prea des de sindicate. In definitiv, alesii locali au autoritatea scrutinului in timp ce CA bazat pe numiri nu e tot atat de democratic.
            • 0 (0 voturi)    
              Aici ai pus punctul pe i (Miercuri, 17 martie 2010, 18:17)

              adryan8 [anonim] i-a raspuns lui crap

              Asa cred si eu. Rationamentul este foarte simplu: deoarece performanta este slaba din cauza elevilor, de ce sa angajezi un profesor foarte bun (chiar care are premiul Nobel - glumesc) ca la fel de bun este si unul care are doar liceul. deci, il aleg pe profesor dupa alte criterii decat competenta!!!!
            • 0 (0 voturi)    
              Cine (Miercuri, 17 martie 2010, 18:29)

              Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui crap

              Are interesul sa-i dispara scoala?
              • 0 (0 voturi)    
                subiectiv (Miercuri, 17 martie 2010, 23:06)

                crap [anonim] i-a raspuns lui Stefan Vlaston

                am fi putut sa punem aceeasi intrebare si la privatizarea de acum 15 ani, cand falimentau unitati pur si simplu ptr terenuri. la noi solidaritatea sociala nu exista
      • 0 (0 voturi)    
        subordonare (Miercuri, 17 martie 2010, 20:41)

        ela [anonim] i-a raspuns lui Stefan Vlaston

        Si in acest caz,cand primarul este ales politic,nu are loc subordonarea directa a scolii?
        • 0 (0 voturi)    
          o luam de la capat? (Joi, 18 martie 2010, 8:27)

          uimit [anonim] i-a raspuns lui ela

          intr-un judet sunt peste 100 de scoli. Inspectorul scolar e unul. Este oare mai bine-intentionat decat o suta de primari? Plecam de la ipoteza ca primarul isi doreste o scoala proasta pentru propriul electorat? Exact asta e pozitia sindicatului care vrea prin intermediul judetului sa-si puna directori convenabili. Iar primarul este ALES si nu de putine ori supravietuieste culorii politice a judetului, in timp ce inspectorul NU!
        • 0 (0 voturi)    
          De unde (Joi, 18 martie 2010, 9:53)

          Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui ela

          Rezulta ca scoala este subordonata primarului?
  • 0 (0 voturi)    
    asa si asa (Miercuri, 17 martie 2010, 17:13)

    marius [anonim]

    intr-adevar sunt si elemente bune si mai putin bune. Bune sunt multe, ce consider eu ca nu prea merge:
    1. Personal nu cred ca mutarea cl. a 9a la generala e benefica, caci se va taia in mod cert din posibilitatea de a merge la liceu pentru tinerii cu posibilitati materiale mai reduse (a se citi de la tara sau cartiere marginase din orase). Printre ei mai erau si tineri valorosi. Lipsesc si scolile profesionale, prin urmare ce facem, ii condamnam neaparat sa ramina la coada vacii sau sa mearga la capsuni? Eu stiu ca EU are nevoie si de asa ceva, insa presupunem ca vom avansa si noi la un mom. dat si vom trece de ac. etapa! Oricum, ac. masura va duce la desfiintarea a jumatate din licee (unele meritat, altele nu).
    2. Master in st. educationale suna bine, insa sunteti cumva la curent cu nr. tinerilor ce doresc sa ajunga profesori? Sunt foarte putini! Va urma o criza de personal tinar in invatamint.
    3. Finantarea per elev? Hmm, dupa experienta din universitar parca nu as fi asa sigur ca e o idee buna. Concurenta intre scoli pt. elevi? Cred ca glumiti, asa ceva va fi numai intre scolile bune. Restul isi vor pastra elevii, buni/slabi cum or fi, cu orice pret, nu vor mai exista repetentie/exmatriculari. Sa nu credem ca prin aceasta masura toate scolile vor deveni bune, caci vor continua sa reziste scolile slabe, de cartier. In plus va exista dependenta de sumele pe care statul se va ingriji sa le dea, ce nu vor fi neaparat mari. Si ar mai fi... next time.
    • 0 (0 voturi)    
      Nu peste noapte (Miercuri, 17 martie 2010, 17:33)

      Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui marius

      Sunt zone in care nu prea ai de unde sa alegi, dar sunt si orase in care sunt mai multe scoli oferta e mai mare decat cererea, a scazut populatia scolara. Intrebati pe cineva care are copil de clasa a I-a cat a alergat sa gaseasca o scoala buna. Acolo e bataie, conteaza daca are after-school, invatatoare bune. Nu se pot face judecati universale. Important daca masura functioneaza in 70-80% din cazuri.

      Cum nu prea mai sunt joburi in agentii imobiliare si ca functionari, se mai duc si la masterate educationale. Se schimba piata si aici.

      Finantarea pe student nu se compara cu aceea pe elev, unde ideea este sa tinem cat mai mult elevii in scoala, nu neaparat sa facem excelenta pentru elite. Excelenta se face oricum la liceele si scolile generale renumite.
      • -1 (1 vot)    
        Mai la obiect? (Miercuri, 17 martie 2010, 19:07)

        mircea [anonim] i-a raspuns lui Stefan Vlaston

        Domnule Vlaston, văd că cum pune cineva degetul pe rană cu defectele legii, ocoliţi răspunsul şi bateţi câmpii. Ce are excelenţa cu finanţarea pe elev? Universităţile coboară ştacheta ca să atragă studenţi, şcolile şi liceele vor coborî ştacheta pentru a atrage cât mai mulţi elevi. Iar dacă notele şi portofoliul elevului contează mult la admitere, vor merge bine şcolile - şi, implicit, profesorii - care vor da numai note de 10 şi calificative ultra-foarte-excelent. A, probabil vor avea şi after-school...

        Iar dacă vă bazaţi pe agenţi imobiliari convertiţi în profesori, înarmaţi cu diplome de masterat şi plătiţi vai şi-amar, vai şi amar de capul elevilor.
      • 0 (0 voturi)    
        finantare per elev (Vineri, 19 martie 2010, 18:07)

        Nicolae [anonim] i-a raspuns lui Stefan Vlaston

        Stimate Domnule Vlaston,

        Cat de eficienta va fi finantarea per elev, care, aparent, suna bine, in conditiile in care elevul poate ajunge sa-l "santajeze" pe profesor: indiferent de ce fac, nu ma poti sanctiona, da afara, intrucat daca se reduce numarul elevilor din clasa, dispari si tu de pe post??
        • 0 (0 voturi)    
          Perfect adevarat (Luni, 29 martie 2010, 14:18)

          sorin1 [anonim] i-a raspuns lui Nicolae

          Experianta proprie mi-a confirmat adevarul spuselor dvs. Am elevi (la clasa a VI-a), analfabeti, care imi amintesc ora de ora ca daca nu vor promova, scoala se va desfiinta. Si stiti care este culmea? In ignoranta lor au dreptate! Asa au trecut si clasa a V-a, si vor promova probabil si clasa a VIII-a (dupa legea noua probabil si a IX-a). O sa se ajunga ca orice analfabet sa aiba o diploma de bacalaureat , iar cei care mai stiu sa scrie si/sau sa citeasca vor fi licentiat, masteranzi sau doctori. Solutia previzibila va fi emigrarea "per capita".
    • 0 (0 voturi)    
      si cine ne obliga? (Miercuri, 17 martie 2010, 18:13)

      daniel [anonim] i-a raspuns lui marius

      ca totul sa se faca in prima zi? nu se poate merge gradual pe masura intaririi bazei materiale? E o contradicitie in a spune ca exista somaj mare in randul tinerilor si ca nimeni nu vine in invatamant! In ce priveste scolile profesionale, denigrarea lor atatia ani (SI prin promovarea unui invatamant general tot mai lung) a avut -din pacate- succes! Nu cred ca exista vreo tzara care sa aiba numai scoli bune (putem compara MIT cu Georgia Tech, sau Harvard cu LVSU?). Idem pentru colegii (un colegiu din Ohio cu unul din california). Nu cumva cautam perfectiunea si pana o gasim nu facem nimic???
  • +1 (1 vot)    
    am indoieli.. (Miercuri, 17 martie 2010, 17:40)

    CRAP [anonim]

    "ce directori si Consilii de Administratie isi vor permite sa aduca in scoala personal de proasta calitate"

    asta e de genul "ce manageri isi vor permite sa falimenteze propriile unitati" .. adica? sa vezi acum ce abuzuri, nepotisme, spagi, mai ales la cele de cartier. inainte macar mai ascultau de bratul greu a vreunui inspector scolar, care poate nu intotdeauna era corupt; acum.. vom avea in curand cazuri de consiliul-familie, consiliu-sub-despot (directoru' fiind sustinut de vreun mahar local care face legea) si consiliul "sa dam afara pe cei ce ameninta locul lui don' director); cu alte cuvinte, facand o analogie cu ce se intampla in romania in general, ma indoiesc ca va avea rezultatele scontate. daca mergem pe linia asta, cum vom putea ajuta parintii sa aleaga mai bine ptr a elimina scolile slabe? afara sunt niste teste care ajuta la evidentierea scolilor bune, rezultatele la teste (mate, limba - citit si scris) sunt afisate, trendul scolii analizat, si metrica folosita se finalizeaza intr-o ierarhie a scolilor; la noi decizia se va face tot din auzite, ca e mai romanesc asa.
    2. punctul forte clasa a IX-a in gimnaziu: nu e forte deloc. daca vreti diferentierea pe profile, a 8-a e la fel de buna, si nu se justifica scurtarea cu un an a perioadei cea mai importanta ptr elevii: liceul. dezavantajati elevii din liceele mai bune ptr ca-i siliti sa stea un an in plus cu ceilalti; elevii buni, care au aplecarea sa invete si de regula simt o usurare cand ajung in clase de copii de posibilitati intelectuale similare - ii fortati sa piarda un an dintr-o perioada in care acumularea ptr ei ar putea fi extraordinara. nu stiu de ce stam drept si gandim stramb, ne mai si felicitam ptr asta. spuneti ca-i va ajuta pe cei 10-20% sa se integreze mai bine.. cum, ca nu vad.. in sensul ca vor fi mai maturi si vor putea decide sa se duca la 'prasit' p'afara in loc de a alege sa se perfectioneze in ceva? ca vorbim de genul asta de elevi.. explicati amanuntit, nu doar afirmati..
    • 0 (0 voturi)    
      Nu este asa (Miercuri, 17 martie 2010, 18:34)

      Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui CRAP

      In scolile bune se va face carte si in clasa a IX-a, dupa o curricula flexibila: performanta, iar remediere in scolile cu elevi mai putin dotati. Nu invata toti acelasi lucru. Asta era in comunism si inca mai este. Profesorii vor primi dreptul sa-si adapteze demersul la clasa pe care o au in fata. In schimb cei din rural si nu putini, isi vor finaliza pregatirea pana la 16 ani, cand intra in piata muncii.

      Cin vrea sa argumenteze invers o poate face la infinit.
      • 0 (0 voturi)    
        n-o sa tina (Joi, 18 martie 2010, 0:17)

        crap [anonim] i-a raspuns lui Stefan Vlaston

        profesorii oricum isi adapteaza cerintele dupa performanta medie a elevilor, nu au cum sa faca cu aceeasi clasa la niveluri diferite, nu e nimic diferit de incurajarile si temele speciale care se serveau inainte. prin treapta se departajau cei care nu aveau chef de cei care vroiau sa invete. in acelasi timp, multe scoli aveau clase speciale; in mediul rural multe scoli de gimnaziu ofereau cele zece clase obligatorii. care e avantajul sistemului pe care il propuneti? ptr ca tot ce vad e trecerea de la zece la noua clase obligatorii.. treceti peste calitatea profesorilor care vor trebui sa predea acele curricule performante, si diminuati importanta liceului micsorandu'l la trei ani. practic lasati un singur an elevilor sa se adapteze la schimbare si sa se evalueze fata de ceilalti ptr a opta ptr viitoarea profesiune - zic asta ca de multe ori pregatirea ptr o anumita orientare incepe din clasa a XI-a. imi mentin parerea ca problema invatamantului la noi e una de mentalitate, de lipsa de implicare a elevului si de metodologia de predare care reflecta de fapt calitatea profesorului, ceea ce-i mai grav. ca ce'l tine pe profesor sa nu predea doar esentialul, sa elimine monotonia de la ore, sa-i implice prin stil mai mult pe elevi in materia respectiva? Nimic, iar o suta de schimbari structurale nu vor schimba nimic in directia asta; asta tine de profesionalismul fiecarui cadru didactic. modificarile sunt atat de nerelevante ptr invatamant, ca pariez ca in cativa ani se va reveni la sistemul liceu-patru ani..
  • 0 (0 voturi)    
    Masteroaba (Miercuri, 17 martie 2010, 17:40)

    CMC [anonim]

    Masteratul in stiinte educationale e o noua aberatie care transforma un curs (cel de pedagogie) intr-un master.
    Chiar nimeni nu intelege ca masteratul nu trebuie sa iti dea o diploma ci sa te pregateasca pentru cercetare dezvoltare?
    Asa am ajuns de avem master in Protectia Muncii. Suntem ridicoli cu masteratele astea.
    • 0 (0 voturi)    
      2-3 luni (Vineri, 19 martie 2010, 15:56)

      maria [anonim] i-a raspuns lui CMC

      In 2 3 luni ai invata tot ce este necesar pentru predarea unei materii, sa zicem curs intensiv la unele materii mai complexe. Dar pedagogie se face si in facultate, ce ai face in plus la acest masterat, ai recita taxonomia lui Bloom ca pe o litanie?
      La materia "Educatie Plastica/Vizuala" pe langa ca nu sunt posturi titularizabile nu sunt nici carti de pedagogie , metodologie specifice, in librarii, la biblioteca (ca in bibliografie ele apar), ... Practic partea cu titularizarea dupa definitivat este o aberatie atat timp cat aceasta materie se preda o ora pe saptamana pana in clasa a 10-a. Sunt foart putine scoli cu catedra completa de 18 ore.
      Dar din lecturile mele am dedus ca ti-ar lua cam 2 saptamani sa inveti un fel de metodologie (am citit in engleza din programa scolara a altora, sau pe google books carti despre aducatia artistica) a predarii Educatiei Plastice dupa programa actuala. Daca ar fi o materie mai complexa gen "Art and Design" ca in Anglia, in care se tine cont nu numai de pictura si forme plastice ci foarte mult de continut si punerea in practica a unor idei folosind tehnici diverse de arta si design, atunci poate ca ar fi necesar un sudiu mai amplu (Educatia Plastica este o materie care dezvolta un bun gust fata de arta realizata in sec XIX si inceputul sec XX, dar nu face nici o referinta la arta actuala sau la dezvoltarea gandirii critice fata de imaginile actuale din arta contemporana sau media)...
  • 0 (0 voturi)    
    citeva intrebari simple (Miercuri, 17 martie 2010, 17:55)

    io [anonim]

    vad ca se redefinesc notiunile de "definitivat" si "titularizare".
    dar ce se intimpla cu actualii profesori? eh?
    exista resurse la DPDV pentru reorganizarea acestor "calificari"?
    si la ce foloseste "definitivatul" in invatamint, daca oricum nu se asigura post?
    titularizare dupa definitivat? asta ce mai e?
    asa cum spunea un comentator mai sus, uitati-va la invatamintul superior ce inseamna finantare pe capatina si "autonomie": ingrosarea cu studenti a numarului de someri, atita tot.
    concurenta pe posturi, in invatamint, e acerba ...
    astept sa vad , dupa ce se da mana libera profesorilor,
    cum o sa-si bage astia toate pilele pe posturi ...
    urmeaza dezastrul in invatamint.
    • 0 (0 voturi)    
      In privat (Miercuri, 17 martie 2010, 18:54)

      Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui io

      Asigura cineva post? Doritorii se prezinta si-si ofera cunostintele si talentele iar angajatorii ii evalueaza si-i angajeaza. Sau nu. Asa trebuie sa fie si la bugetari. Ca si de asta am ramas codasii UE la educatie.
      • 0 (0 voturi)    
        nu v-ati ostenit (Joi, 18 martie 2010, 12:04)

        io [anonim] i-a raspuns lui Stefan Vlaston

        nici macar sa intelegeti ce spun, daramite sa mai si raspundeti ...
        eu nu am cerut sa se dea obligatoriu post in invatamint ...
        stupid, nu? doar nici azi nu se asigura asa ceva ...
        am intrebat ce inseamna "definitivat" in contextul asta, al noii legi?
        sau trebuie sa aduc aici definitia din dex a cuvintului definitiv?
        si ce inseamna titularizare, in aceleasi conditii?
        cind directorul poate da afara oricind un profesor pe baza "evaluarilor" pe care tot el le face?
        normal era sa avem o entitate externa, independenta, ca evaluator ...
        s-a scos un examen care era ok, acela de titularizare, ca sa se introduca ce?
        profesorii vor fi angajati de catre director pe baza de interviuri si CV?
        asta-i buba, ca si evaluarea si decizia apartin aceleiasi entitati.
        asta-i cancerul noii legi.
  • 0 (0 voturi)    
    Copii cu dizabilitati/handicap (Miercuri, 17 martie 2010, 17:55)

    AndreiaM [anonim]

    M-am uitat putin prin lege si am vazut ca se promoveaza scoala incluziva ca si principiu, dar a-l pune in practica la nivelul care apare in lege este foarte greu in conditiile actuale. Si nu am vazut undeva reglementat in lege, invatamantul pentru copii cu dizabilitati/handicap. Acesta ar trebui facut pe 3 paliere: 1. incluziv (+servcii sociale specializare de recuperare/reabilitare ambulatorii ) 2. special (+ingrijire - servicii sociale primare) 3. centre de zi, acceptate ca si forma educationala pentru acesti copii (pentru copii cu dizabilitati severe). Nimic din aceasta nu apare in acest proiect, iar dificultatea in educatia acestor copii este ca necesita servicii suplimentare care sunt servicii sociale (acest tip de servicii tinand de Ministerul Muncii).
    Voi reveni mai pe larg intr-un mesaj, dupa ce studiez mai indeaproape legea, respectiv pot mai bine concretiza cele spuse mai sus.
    • 0 (0 voturi)    
      In lege (Miercuri, 17 martie 2010, 18:36)

      Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui AndreiaM

      Exista articole si nu putine, dedicate copiilor cu dizabilitati.
  • 0 (0 voturi)    
    plan cadru (Miercuri, 17 martie 2010, 17:59)

    diana [anonim]

    Stiti cumva noul plan cadru pt inv preuniversitar?Multumesc!
    • 0 (0 voturi)    
      Reforma curriculara (Miercuri, 17 martie 2010, 20:04)

      Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui diana

      Pana la o reforma curriculara profunda se mentine acelasi plan cadru, probabil inca doi ani.
  • 0 (0 voturi)    
    Master in stiinte educationale? (Miercuri, 17 martie 2010, 19:06)

    Stefan [anonim]

    Nu prea inteleg cum Masterul in Stiinte Educationale este o masura buna. Chiar credeti ca e cineva interesat sa faca un astfel de master si sa aiba un salariu atat de mic, cum sunt cele din invatamant? Iar Definitivatul sa poata fi obtinut dupa inca un an de mentorat? Haideti sa fim seriosi. Pe cine ar mai interesa un post in invatamant in astfel de conditii, cand poti face un master in alt domeniu si poti lucra in mediul privat pe un salariu semnificativ mai bun? O sa spuneti ca nu ma pricep, dar va garantez ca doar in momentul in care vor fi salarii decente, vor exista si studenti buni dornici sa predea in invatamant. Pana atunci, prea putin conteaza celelalte masuri. Daca profesorul traieste cu grija zilei de maine, si felul in care se prezinta la ore are de suferit.
    • 0 (0 voturi)    
      Salarii decente, (Miercuri, 17 martie 2010, 20:06)

      Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui Stefan

      Da, dar in functie de performante si progresul scolar, nu la toti in mod "egal".
    • 0 (0 voturi)    
      masterul educational, o nebunie! (Miercuri, 17 martie 2010, 21:31)

      cutare [anonim] i-a raspuns lui Stefan

      aveti dreptate, acel tip de master in Educatie e o nebunie!!!
  • 0 (0 voturi)    
    Fiecare cu durerea lui. (Miercuri, 17 martie 2010, 19:17)

    cristian [anonim]

    Pe termen lung legea mi se pare buna insa in Romania nu lipsa legilor e problema ci aplicarea lor. Probabil prin tot felul de metodologii si norme de aplicare spiritul ei va fi alterat.

    Pornind de la ideea articolului publicat pe hotnews.ro "Multe companii folosesc momentul pentru a concedia angajatii neperformanti sau neadaptati culturii companiei" (http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-7042295-firma-avocatura-multe-companii-folosesc-momentul-pentru-concedia-angajatii-neperformanti-sau-neadaptati-culturii-companiei.htm) ma gandesc cu groaza la faptul ca in fata directorului meu nu conteaza performanta ci promptitudinea cu care raspunzi la comanda (doamne fereste sa indraznesti sa comentezi). Probabil toti cei care vor indrazni sa se opuna unor idei ale directorului vor fi dati afara (nu s-au adoptat culturii organizationale - chiar daca asta inseamna o iesire la un chef cu directorul?).

    Mie nu imi este prea clara veriga asta profesori->Consiliu de administratie->director. Dupa cum bine punctati probabil aici se afla punctul de reglare al unei scoli. Profesorii aleg un consiliu de administratie care la randul lui valideaza un director care angajeaza profesorii. Cam asa s-ar face, nu?
    Poate ma lumineaza cineva.
    • 0 (0 voturi)    
      Aici e buba (Miercuri, 17 martie 2010, 20:16)

      Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui cristian

      Deja semnalata si de mine. Nu doar profesorii aleg directorii ci si parintii si reprezentantii Consiliului Local. Daca ar fi cum presupuneti n-ar fi bine. Totusi, exista un interes care ii uneste pe toti spre drumul cel bun: sa nu dispara scoala si sa aiba cat mai multi elevi, deci bani cat mai multi.

      In rest se mai aplica si "fiecare scoala pre limba ei piere"!
  • 0 (0 voturi)    
    Admiterea (Miercuri, 17 martie 2010, 21:25)

    Constantin R [anonim]

    Daca nu se dau examene serioase pt. admitere in liceu sau facultate, nu va exista interes din partea parintilor ca elevii sa fie bine pregatiti, ci ca sa aiba note mari. CE FACEM cu profesorii care n-au cunostinte nici cat un elev foarte bun de clasa a VIII-a? Nu ma refer la absolventii de liceu, ci la cei cu facultate.
  • 0 (0 voturi)    
    licenta, profesor (Miercuri, 17 martie 2010, 21:25)

    CUTARE [anonim]

    Cum adica, pentru a fi profesor-dupa licenta- trebuie sa facem masterat?! Ce nebunie, alti bani, alt timp pierdut!?
  • 0 (0 voturi)    
    coeficientul Z (Joi, 18 martie 2010, 8:36)

    par-alb [anonim]

    in Canada exista coeficientul Z. Adica notele obtinuta la scoala din ... se inmultesc cu coeficientul Z (subunitar) pentru a aduce notele la un numitor comun. Cum se calculeaza coeficientul Z: numarul de elevi care ajung studenti, numarul de studenti admisi la universitati prestigioase, etc. Coeficientul Z este public, asa ca (in mediul urban in special) se pot compara scolile. Un astfel de coeficient poate permite si evaluarea calitatii CA si implicit a directorului si corpului profesoral. Prin aplicarea coeficientului Z influenta notelor mari date gratis dispare. PS. Cam toti cei ce vor fi vehementi contra coeficientului sunt probabil profesori
    • 0 (0 voturi)    
      Z (Joi, 18 martie 2010, 10:21)

      Constantin R. [anonim] i-a raspuns lui par-alb

      Fara o admitere serioasa acest coeficient nu va avea valoare
  • 0 (0 voturi)    
    Modelul românesc (Joi, 18 martie 2010, 10:41)

    Ionea [anonim]

    De ce "modelul finlandez"? De ce nu chinez, ori congolez? Școala românească a fost o școală foarte bună, de la Cuza și Haret până recent. Ce se urmăreşte? De ce se discută exclusiv despre formarea forţei de muncă, nu şi despre educaţie, inclusiv educaţia patriotică? Şcoala devine o uzină de produs sclavi. Pentru cine?
    Legea învățământului este o lege organică. Acest proiect va întruni două treimi de voturi în Parlament, pentru a deveni Lege? Profesorul nu este inginer, el nu poate fi evaluat după norme tehnologice, iar Școala nu poate fi organizată precum oricare alt serviciu al primăriei, de salubritate, sau de taxe și impozite!
    • 0 (0 voturi)    
      e simplu (Joi, 18 martie 2010, 15:03)

      crap [anonim] i-a raspuns lui Ionea

      ptr ca desi ne falim cu o inteligenta superioara, la personalitate si caracter imputim locul. noi nu putem avea modelul nostru, trebuie sa luam de la altii; problema care apare in asemenea cazuri e ca poate exista o incompatibilitate la aplicarea unui model strain, mai multi factori gen mentalitate si nivel de trai putand face un anumit model sa nu mearga. ca de obicei, ne ghidam dupa capra vecinului are zece ugere si da si oua cand e mulsa..
  • 0 (0 voturi)    
    atragere (Joi, 18 martie 2010, 12:18)

    andi [anonim]

    ieri discutam cu un tinar ce e in primul an de invatamint. M-am mirat cind am auzit ce salariu are?!? 900 lei?!! regreta decizia si inclina spre a abandona cit de curind aceasta meserie. Daca se introduce masterul educational nu vom mai avea tineri in invatamint, pur si simplu nu ii atrage nimic, nici macar un post sigur nu vor mai avea. Iar scolile de stat nu vor avea finante sa le dea in plus, nici macar cele bune.
  • 0 (0 voturi)    
    Analiza personala (Joi, 18 martie 2010, 16:24)

    Serban [anonim]

    1. Selectarea resursei umane direct de scoala – Da, dar cu norme bine fixate de Minister.
    2. Daca nu ar exista legea salarizarii unice, cum se judeca performanta unui profesor? Dupa notele elevilor, dupa participarea acestora la olimpiade?
    3. „Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educaţie permanentă prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 EURO se acordă tuturor copiilor născuţi de la data intrării în vigoare a prezentei legi.” – Cum vor fi gestionati acesti bani? Aceasta masura e una mai mult sociala, de a creste natalitatea, daca parintii vor fi gestionarii!
    4. Simplificarea bacalaureatului nu e o masura esentiala. Daca nivelul elevului va scadea, instituiile de invatamant superior se vor adapta impunand examene de admitere mai severe.
    5. Introducerea clasei a IX-a la gimnaziu – o masura care fara studii sociologice ramane doar o idee buna...

    Educatia romaneasca ar trebui sa se concentreze mai mult pe dezvoltarea capacitatilor de analiza si sinteza a elevului decat pe capacitatea de a ingurgita informatii fara sens.

    In ce priveste gestiunea acestui proiect, punerea in practica, nu pot sa fiu decat pesimist deoarece e un obicei romanesc – idei majoritar bune, punerea lor in practica proasta...
  • 0 (0 voturi)    
    Critica (Joi, 18 martie 2010, 16:28)

    Serban [anonim]

    Buna ziua,

    Sunt fost elev al liceului Gheorghe Sincai din Cluj. Actualmente sunt student in Franta deci nu sunt in stransa relatie cu educatia nationala romaneasca dar imi pasa de viitorul acesteia si implicit al copiilor mei. Nu sunt specialist in domeniul educatiei, nu sunt nici jurist dar cred ca pot face o analiza si o critica constructiva la acest proiect de lege.
    Am luat cateva din articolele prezente in prima parte a acestui proiect, care mi s-au parut reprezentative.
    In primul rand as vrea sa spun ca o lege ar trebui sa incadreze si scopul ei nu e acela de a lasa loc interpretarilor ci de a evita situatiile in care cineva o poate deturna.
    In al doilea rand se stie ca ambiguitatea e o caracteristica romaneasca in domeniul legiferarii. Acest fapt poate fi schimbat.
    DISPOZIŢII GENERALE
    Art.3 Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior din România sunt:
    (1) Principiul echităţii, potrivit căruia accesul la oportunităţile de învăţare se realizează fără discriminare;
    (2) Principiul calităţii, în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă şi bune practici internaţionale; Care sunt standardele de referinta? Ce inseamna bune practici internationale?
    Art.6. (1) În România sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român, conform legislatiei în vigoare. Ce inseamna valabile? Cuvantul se foloseste ca data de expirare in limbajul curent. Valabile inseamna ca elevul/studentul nu poate lucra pentru stat? Ca elevul/studentul nu poate lucra in domeniul privat sau doar ca statul nu recunoaste diploma respectiva?
    Art. 7 (1) În unităţile şi instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate, precum şi orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea si integritatea fizică sau psihică a copiilor şi tinerilor. Care sunt activitatile care incala normele de moralitate? Definiti moralitatea...
  • 0 (0 voturi)    
    Varsta copiilor din grupa pregatitoate (Vineri, 19 martie 2010, 9:33)

    dana [anonim]

    Eu cred ca varsta de 6 ani impliniti a copiilor ce vor fi inscrisi in grupa pregatitoare in cadrul scolii este restrictiva. Este o situatie defavorizanta pentru copii nascuti in lunile ian-feb si care au 6 ani si 8 luni la inceputul anului scolar si care nu pot fi inscrisi in clasa 1 pentru ca au doar 6 ani. Ei vor fi incadrati in aceeasi grupa pregatitoare cu copii mai mici cu 1 an aproape decat ei.
  • 0 (0 voturi)    
    La sufletul copiilor se gandeste cineva? (Vineri, 19 martie 2010, 14:34)

    un inginer batran [anonim]

    La Art. 130, dupa alineatul (4), propun:
    (5)Rezultatele unui examen sau ale unei evaluari vor fi transmise secretariatului spre notificare in ziua terminarii sustinerii sau cel tarziu a doua zi pana la ora 12.00, indiferent de ziua sustinerii, secretariatul avand obligatia afisarii acestora.
    Motivatie:- sunt studenti in ultimul an care nu-si cunosc situatia scolara din anul 1,2,3,4, etc
    -sunt studenti carora le-au fost pierdute notele de catre profesori si au fost obligati sa repete anul
    -sunt studenti si mai ales studente carora nu li se spun notele perioade mari de timp, de ordinul lunilor sau anilor, pentru a fi santajati, sau din alte motive care imi scapa


TOP5

Ultimele
stiri
    Nu există niciun articol deocamdată în această categorie