Analiza Legii Educatiei Nationale (II): Reuseste noua lege sa separe graul de neghina, valoarea de impostura in invatamantul superior?

de Stefan Vlaston HotNews.ro

Vineri, 19 martie 2010, 15:40    NEWS | OPINII

Cea mai simpla caracterizare a situatiei actuale a invatamantului universitar se face prin sintagma “fabrici de diplome”. Nu exclud existenta unor insule de excelenta, care insa nu pot ascunde marea de impostura. E suficient sa amintesc cazul universitatii Spiru Haret, care avea inmatriculati 300.000 de studenti, sau chiar mai multi si care obtineau diplome dupa examene luate in dialog cu calculatorul. Nici la examenul de licenta nu vedeau la fata vreun profesor.

Asa cum am promis vom analiza si partea referitoare la invatamantul universitar. Pentru o dezbatere relevanta si utila definitivarii Legii in discutie, voi selecta cele mai interesante propuneri de la comentariile cititorilor, urmand a publica periodic lista acestora, cu mentionarea autorilor. In final lista propunerilor va merge la initiator, adica Minister si Guvern, precum si la Parlament.

Inflatia de titluri universitare si doctorale a reusit sa creeze o nebuloasa perfecta, astfel incat nimeni nu mai stie ce e valoare si ce este nonvaloare. Tinta a fost atinsa.

Reuseste noua lege sa separe graul de neghina, adica valoarea de impostura? Din pacate raspunsul, la faza aceasta a legii, este nu.

Aspecte pozitive

1.Masuri de sanctionare drastice. La art 112 apar masuri de sanctionare drastice in cazul in care “raspunderea publica” nu este onorata:
“a) revocarea ordinului de confirmare a rectorului b) reducerea sau eliminarea temporara sau definitiva a accesului la finantarile din surse publice; c) initierea unui proiect de lege de preluare sau fuziune a institutiilor de invatamant superior slab performante de catre cele performante;
d) initierea unui proiect de lege de desfiintare a institutiei de invatamant superior in cauza”.
Art 115 (5) “Prin exceptie de la prevederile alineatului (2), in situatii temeinic justificate, guvernul, la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, poate infiinta/desfiinta facultati”.

Niciodata pana in prezent n-au fost puse in lege masuri transante prin care proprietarul si garantul calitatii isi asigura parghii de actiune.  Cu exceptia taiaerii fondurilor din surse publice, celelalte masuri se refera si la universitatile private.

2.Masuri “antinepotism”. Carta universitatii va cuprinde obligatoriu “situatiile de conflicte de interese si incompatibilitati, incluzand prevederea ca in aceeasi universitate nu pot ocupa simultan functii de conducere, la oricare nivel, afini si rude de grad inclusiv II;”(art. 115).

3.Programe de studii initiate de guvern. Este si aceasta o noutate, bunevenita, daca nu va abuza guvernul de aceasta prevedere (“Guvernul, pe baza contractului institutional, poate sa infiinteze si sa finanteze intr-o institutie de invatamant superior publica un program de studii sau o facultate cu acele programe de studii care raspund unor cerinte stringente de instruire si formare profesionala in domenii de interes national”)

4.Echivalarea studiilor anterioare (“Diploma de licenta sau de absolvire a absolventilor invatamantului superior de lunga durata, din perioada anterioara aplicarii celor trei cicluri de tip Bologna, este echivalenta cu diploma de studii universitare de masterat, in specialitate”) Adica profesorii care au absolvit facultatea inaintea introducerii procesului Bologna nu au nevoie de sudii masterale pentru a profesa. Ceilalti trebuie sa-si completeze studiile cu un master educational. Adevarul este ca doar modulul de pedagogie, chiar atunci cand se facea cu seriozitate, nu era suficient pentru o prestatie de calitate la catedra.

5.Conducatorul de doctorat  (“Art. 152. Calitatea de conducator de doctorat este acordata de CNATDCU profesorilor universitari sau cercetatorilor stiintifici gradul I, in conformitate cu standardele nationale elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel national si international”) Prevederea este buna,  cu conditia sa nu fie pervertita in legislatia secundara.

6.Alte agentii de evaluare a calitatii. In lege se mentioneaza de mai multe ori ca evaluarea calitatii poate fi realizata ata de ARACIS cat si de late agentii inscrise in Registrul European al Agentiilor de Evaluare a Calitatii Educatiei. Prevedere existenta si in veche lege, dar niciodata folosita. Este drept ca si Registrul European abia s-a infiintat.

7.Clasificarea universitatilor. Universitatile isi asuma misiunea, prin carta universitara, in:
a) universitati preponderent de educatie;
b) universitati de educatie si cercetare stiintifica si creatie artistica;
c) universitati de cercetare avansata si educatie

Art 172 (3) “In cazul universitatilor publice, in maximum 12 luni de la promulgarea prezentei legi, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului va propune o lege prin care se realizeaza comasarea prin fuziune a universitatilor care au misiuni asemanatoare si sunt localizate in aceeasi unitate teritorial administrativa sau la o distanta mai mica de 200 km intre localitatile de resedinta.
(4) Fuziunea prin comasare sau absorbtie prin fuziune se va face prioritar in jurul institutiilor din categoria universitatilor de cercetare avansata si educatie”.
Este o noutate in peisajul romanesc, benefica cred, menita sa polarizeze invatamantul superior, sa nu mai faca toti de toate, fara a avea resursele umane si materiale.

8.Si finantarea isi propune sa se faca in functie de calitate
(Art. 175. un procent minim de 30% din finantarea de baza se acorda universitatilor publice pe baza criteriilor si standardelor de calitate stabilite de Consiliul National al Finantarii Invatamantului Superior si aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;
b) fondul de dezvoltare institutionala se adreseaza celor mai bune institutii de invatamant superior din fiecare categorie;
c) fondurile de finantare suplimentara si granturi alocate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

Ar fi bina ca procentul de finantare care se acorda in functie de calitate sa se apropie de 100%! Altfel se intelege ca primesc finantare si univeristatile care sunt departe de standardele de calitate.

9.Registrul Matricol Unic al Universitatilor (RMUR) Este iarasi un lucru pozitiv, daca va reusi sa stavileasca diplomele false prin care ne-am facut “de basm” in Italia si alte tari.

10.Credite pentru studii (“Studentii beneficiaza de un sistem de imprumuturi bancare pentru efectuarea studiilor, garantate de stat, pe baza unei hotarari de guvern. Imprumuturile pot acoperi taxele de studii si costul vietii pe perioada studiilor”)

11.Studentii in Senatul Universitar, in proportie de 25%. Depinde si de studenti, sa nu se lase manipulati sau cumparati si sa asigure transparenta, cel putin, asupra deciziilor care se iau.

12.Comisia de selectie a rectorului “Senatul stabileste o comisie de selectie si recrutare a rectorului formata, in proportie de 50% din membrii ai universitatii si in proportie de 50% din personalitati stiintifice si academice din afara universitatii, din tara si strainatate”
Este posibil ca in forma finala a legii, procentul membrilor “externi” din comisia de concurs sa fie si mai mare.

13. Nu se accepta mai multe norme si depasirea varstei de pensionare. (Personalul didactic si de cercetare se pensioneaza la indeplinirea varstei legale de pensionare, de 65 de ani.
(2) Se interzice ocuparea oricarei functii de conducere sau administrare, la orice nivel al universitatii, dupa pensionare. Mandatele functiilor de conducere sau de administrare se intrerup de drept in cazul persoanelor care au indeplinit varsta de pensionare”)

14. Masuri antiplagiat. Este prevazuta masura anularii contractului de  munca in cazurile dovedite de plagiat (Art. 255(3) “Se interzice ocuparea posturilor didactice si de cercetare de catre persoane dovedite ca au plagiat. Se anuleaza concursul pentru un post didactic ocupat, indiferent cand, de catre o persoana dovedita ca a plagiat”)

Aspecte negative

1.Nu se incearca macar clarificarea conditiilor si valorii titlurilor universitare si doctorale obtinute in ultimii 20 de ani. Pana nu se face lumina asupra acestui aspect nu va exista liniste in sistemul universitar, pe buna dreptate: cei care au muncit si au obtinut titluri conforme cu valoarea si competentele proprii, netrucate, vor simti o frustrare imensa cand vad in functii de conducere oameni fara valoare atestata dupa standarde internationale.

2.Fabricile de diplome vor functiona in continuare, bine mersi, nu exsita prevederi care sa stopeze acest fenomen. “Jandarmul” calitatii univeristatilor, care oricum se afla in conflict de interese pentru ca personalul sau provine si este platit in continuare si de universitati, a demonstrat cat de “exigent” este: la recentul bilant, din 39 de universitati evaluate, de stat si private, 26 au obtinut calificativ maxim, adica “grad ridicat de incredere”! Adica 2/3 din universitatile romanesti sunt perfecte, desi niciuna nu figureaza in top 500 mondial! Curata perfectiune!

3.Nu e clar daca prvederea cu interzicerea ocuparii unor functii de conducere in aceeasi institutie,  de catre rude pana la gradul doi, se aplica imediat, sau dupa iesirea lor la pensie!

4.Exista o masura buna contra plagiatul, dar cum se certifica un plagiat, fara putinta de contestare? Ne amintim cazul Beuran, cand colegii l-au declarat plagiator si l-au dat afara iar justitia i-a dat castig de cauza, pe chestiuni de procedura si a fost reprimit in universitate, apoi a pirmit titlul didactic de profesor.

5.Cu ce s-a imbunatatit vechea procedura privind acordarea titlurilor universitare si doctorale? Vom vedea un Becali al zilelor noastre uns cu titlul de doctor? N-ar fi exclus.

Ar fi multe aspecte de discutat dar vom continua zilele urmatoare.

Important este ca in Romania zona de control, ancheta si sanctiune administrativa nu este acoperita prin legislatie, iar apelul la justitie se face pe principiu “boala lunga, uitare sigura”.

Poate aceasta lege va fi un inceput pentru remedierea acestei situatii.

Cel mai util ar fi daca cititorii care-si asuma osteneala citirii legii sa propuna reformulari sau chiar articole noi, pentru optimizarea legii.
Citeste mai multe despre    invatamantul superior  |  legea educatiei nationale  |  universitati