Analiza Legii Educatiei Nationale (III): Controlul calitatii, calcaiul lui Ahile
de Stefan Vlaston HotNews.ro
Duminică, 21 martie 2010, 11:06 NEWS | OPINII
Rezultatele activitatii sunt cu abilitate mascate prin teze unice si examene de bacalaureat trucate, care ne arata procente de promovare mirobolante si derutante, cu diferente de 40 de puncte procentuale intre primul si ultimul judet. Fiind vorba de zeci de mii de elevi se contrazic flagrant legile statisticii.
In invatamantul superior lucrurile sunt mai simple. Functionarea universitatilor in regim de “fabrici de diplome” nu mai este ascunsa de nimeni si face ca aproape oricine doreste si are bani sa poate obtine o diploma, chiar una doctorala, daca suma si influenta puse in joc sunt destul de mari.
Ca mai tarziu, in piata muncii europene, cu mici exceptii, romanii devin “capsunari” sau presteaza munci casnice necalificate, este o demonstratie tardiva si inutila a celor afirmate mai sus.
Statul ar fi trebuit sa genereze institutii si mecanisme de control a calitatii educatiei, atat la nivel institutional, cu ocazia autorizarii si acreditarii, cat si pentru evaluarea periodica a calitatii. A incercat acest lucru, prin Legea Calitatii in Educatie, Legea 87/2006. Doar ca in Romania si bunele intentii tot drumul spre iad il jaloneaza.
Desi avem specialisti cu recunoastere internationala in privinta evaluarii calitatii, inclusiv in domeniul educatiei, un exemplu fiind dl Prof. Univ. Dr. Ing. Nicolae Dragulanescu, acestia au fost si sunt ignorati cand e vorba de elaborarea cadrului legislativ necesar evaluarii calitatii educatiei.
Cele doua institutii care ar trebui, in principiu, sa asigure controlul calitatii institutiilor, proceselor si programelor de studii sunt ARACIS, pentru invatamantul superior si ARACIP, pentru invatamantul preuniversitar.
ARACIS a reusit chiar performanta remarcabila sa convinga gestionarii Registrului European al Agentiilor de Evaluare a Calitatii in Educatie, (EQAR) sa fie primita ca membru al acestui organism.
Toate bune si frumoase, dar cu ce se lauda ARACIS sa merite asa onoruri?
Din 39 de universitati evaluate institutional, 26 au primit calificativul cel mai inalt, “grad ridicat de incredere”, adica 2/3 din invatamantul superior romanesc functioneaza perfect! Basme de astea nu sunt crezute nici de proprii salariati.
ARACIS n-a facut pana in prezent nicio propunere de inchidere a unei facultati sau universitati, nici macar a universitatii Spiru Haret, care avea inmatriculati in invatamantul la distanta 300.000 de studenti, cu circa 700 de cadre didactice titulare.
Mai mult, lista cu programele de studii autorizate, dar neacreditate, desi trecute de termenul obligatoriu pentru acreditare, elaborata de ARACIS, n-a avut nicio consecinta, pe langa faptul ca a fost contestata de chiar dna Ministru de atunci, Ecaterina Andronescu.
Unde-i hiba?
1. In primul rand membrii Consiliului de Conducere al ARACIS sunt in conflict de interese flagrant, sunt reprezentanti ai unor universitati de la care primesc si salarii, pe langa veniturile de la ARACIS. Atunci cum pot fi obiectivi cu propriile universitati si cu colegii lor din altele, de care-i leaga aceleasi interese?
Propunere: Activitatea de evaluator (auditor) al sistemelor si proceselor educationale sa devina autonoma, auditorii sa nu mai apartina unor unitati/institutii de invatamant de la care sa primeasca si salarii!
2. Referentialele, metodologiile si procedurile cu care lucreaza presupun o cantitate imensa de documente, care nu reprezinta conditii necesare si suficiente pentru stabilirea “adevarului” privind calitatea educatiei. Calitatea educatiei se vede atunci cand evaluezi rezultatele ei. Americanii, mai practici, folosesc un singur criteriu: procentul absolventilor care intra in piata muncii in specializarea studiata, intr-un interval de timp dat si nivelul mediu al salarizarii. Aici nu mai poti trisa, piata muncii nu poate fi corupta.
Propunere: Viitorul Registru Matricol Unic al Universitatilor din Romania (RMUR) sa primeasca prin lege si sarcina de a urmari evolutia post absolvire a posesorilor de diploma. Urmarirea se face esantionar, nu pentru toti absolventii, urmand ca anual sa publice un raport in acest sens.
3. In loc sa ceara saci de documente, un ARACIS independent si obiectiv ar putea evalua, esantionar, progresul in invatare al studentilor.
Propunere: ARACIS sa aleaga, periodic, un esantion de studenti de la diferite programe de studii, pe care sa-i testeze, prin grile de intrebari personalizate, lamurind astfel nivelul de cunostinte al studentilor la un moment dat, de exemplu inaintea examenului de licenta. Rezultatele sa fie facute publice.
4. Orice tara “normala” are un organism unic de autorizare si acreditare a furnizorilor de educatie, in virtutea faptului ca statul este “tinut” raspunzator de calitatea si nenocivitatea produselor si serviciilor din piata. Inclusiv din “piata” educationala. Doar ca in Romania orice organism care detine monopolul intr-un domeniu are tendinta sa esueze lamentabil in coruptie si trafic de influenta.
Propunere: pentru o perioada de timp statul ar trebui sa apeleze si la alte agentii europene de evaluare a calitatii, inclusiv in vederea autorizarii si acreditarii, atunci cand are dubii asupra corectitudinii unor auditari facute de ARACIS. De asemeni, evaluarea periodica a calitatii educatiei sa fie realizata exclusiv da catre alte agentii inscrise in registrul european, romanesti sau straine, nu de catre ARACIS, ca o verificare incrucisata a evaluarilor realizate cu ocazia acreditarii.
In invatamantul preuniversitar lucrurile nu stau mai bine.
Comisia prezidentiala condusa de Mircea Miclea, evaluari internationale (PISA, TIMSS, PIRLS), aprecieri ale unor ONG-uri autohtone, angajatorii din piata muncii, desfiinteaza calitatea invatamantului preuniversitar romanesc.
Sigur ca existe insule de excelenta si aici ca si in invatamantul superior, dar ele nu pot ascunde marea de mediocritate.
Organismul echivalent ARACIS-ului este aici ARACIP. Pana in prezent s-a ocupat de autorizare si acreditare, tot pe baza unor saci de documente, in loc sa masoare rezultatele invatarii, adica progresul scolar al elevilor.
1. Exista si aici opinia paguboasa ca scoala isi face datoria daca “preda” si “evalueaza”, invatarea este treaba elevilor, daca invata bine, daca nu, treaba lor. Pe acest principiu sunt croite referentialele si mecanismele de evaluare, nu pe stabilirea rezultatelor invatarii si satisfacerii cerintelor beneficiarilor.
Propunere: specificarea expresa in lege a scopului evaluarii calitatii educatiei, anume masurarea progresului scolar al elevilor si satisfacerea cerintelor beneficiarilor. Daca progres scolar nu e, nimic nu e.
2. Un singur organism central, cu circa 20.000 de furnizori de servicii educationale este imposibil sa-si realizeze obiectivele pentru care a fost creat.
Propunere: autorizarea provizorie si acreditarea unitatilor de invatamant preuniversitar, cu exceptia liceelor, sa revina organismelor de specialitate ale Consiliilor Judetene, care stiu oricum mai bine care este contextul economic, geografic si social in care vor functiona respectivele unitati scolare. Este total neproductiv ca o gradinitia privata, cu 15 locuri, din Maramures de exemplu, sa astepte doi ani autorizarea sau acreditarea venita de la un organism de la Bucuresti. ARACIP ar ramane doar autoritate de reglementare in domeniu si s-ar ocupa de acreditarea liceelor, care sunt oricum mai putine.
3. “Meseria” de evaluator al furnizorilor si proceselor educationale trebuie “externalizata”, adica evaluarea calitatii trebuie sa devina, in timp, o ocupatie independenta, pentru a-i asigura obiectivitatea.
Propunere: infiintarea unui Registru National al Evaluatorilor in Educatie, (RNEE), dupa principiul Corpului de Experti Contabili. Acest RNEE ar trebui sa fie administrat de societatea civila, fiind o activitate relativ simpla. Evaluarea periodica cat si evaluarea in vederea autorizarii si acreditarii sa se faca prin selectare aleatorie de catre membrii acestui registru.
4. Credibilizarea examenelor de absolvire. Nu este posibil sa asistam an de an la acelasi circ, urmarit copios de media, iar statul sa fie incapabil sa emita proceduri care sa opreasca mistificarea si ipocrizia, in special in cazul examenelor de bacalaureat.
Propunere: utilizarea in cazul examenelor de absolvire, cu unele exceptii din invatamantul vocational, atat in preuniversitar cat si in universitar, a aplicatiilor informatice care sa genereze teste grile personalizate, similare dar nu identice, cu corectare elctronica si cu transmiterea automata a rezultatelor la serverele ministerului. In felul acesta se elimina, in buna masura, subiectivitatea corectorilor, care fiind simultan si furnizorii serviciilor educationale n-au nici un interes “sa-si dea cu firma in cap”.
In concluzie, daca in domeniul controlului si evaluarii calitatii serviciilor educationale, de stat sau private, nu se face ordine si nu se instituie acele mecanisme care sa elimine ipocrizia, mistificarea si minciuna, putem sa cheltuim in continuare sume uriase, rezultatele educatiei si formarii profesionale romanesti vor fi tot capsunarii din Spania sau bonele si ingrijitorii de batrani din casele bogatilor Europei.
Iar economia romaneasca va avea in continuare o productivitate direct proprotionala cu nivelul de calilificare a angajatilor, adica redusa.
Daca cititorii Hotnews au si alte propuneri sau observatii asupra celor expuse, ii rog sa le scrie la comentarii.
Citeste mai multe despre invatamantul superior | calitate | legea educatiei nationale | invatamantul preuniversitar
Dar alte persoane- cunoscatoare in domeniul educatiei- au dreptul?!
De ce administratorul-sau cine?- HotNews nu aloca un spatiu si pentru opinii contrare cu ale dvs., evetual complementare.Chestiunea asta, de a aparea numai si numai dvs. da de gandit!
( una e sa-ti spui parerea pe forum, si alta este sa induci o singura parere, ca "titular" al temei respective, pe forum!)
Repet, ar trebui sa vad pe HotNews vreo trei "titulari" pe tema respectiva: unul fiind dvs., iar celelate doua sa fie "opozitia" si "neutralitatea", pentru ca sunt multe si diverse opinii nu numai ale dvs.!
Pana atunci, spuneti unde este gresit materialul meu?
Am spus ca ar fi corect ca, alaturi de rubrica dvs. de pe HotNews, sa fie, mai jos, o alta rubrica, in care, un "titular" sa-si desfasoare ideile contrar -sau aproape- cu ale dvs., ca in Parlament!Asta nu trebuie sa fie un motiv de suparare pentru dvs., de ce sa fie daca sunteti democrat!
Pe de alta parte, nu stiu care-i rostul acestor postari-foarte putine- cata vreme ele nu vor fi cunoscute de cine trebuie- de dl. Funeriu si consilierii sai!
Ar fi bine sa printati cele scrise pe acest forum si sa-i aratati dl. Funeriu, ca sa vada ce spun oamenii! Altfel...pierdem timpul!
De-aia zic, daca postarile nu sunt citite de cine trebuie( in afara de dvs.), degeaba scriem aici!
Sanatate!
raspunde
O lucrare de licenta poate fi descarcata oricand de pe Internet, uneori chiar din reteaua locala din campus. Poti sa te trezesti foarte usor ca cineva iti ia toata munca daca nu esti atent la ce foldere dai "Share". La Poli, unii profesori fac lucrarile de diploma si le vand apoi studentilor pe sub mana. Chestia asta se face foarte simplu: daca un prof vede ca nu te descurci la materia lui, te cheama dupa curs si iti spune verde ca poate sa te treaca, eventual sa iti dea si lucrarea gata facuta si cu tot ce trebuie, daca poti plati 2-3 milioane. Sistemul a prins radacini atat de adanci incat ma indoiesc ca va putea fi scos vreodata.”
Fiti drept!
Iar dl. Funeriu sa nu nenoroceasca studentii si absolventii , pentru ca rectorul cutare a facut si-a dres, sau nu stiu ce n-a facut!
De ce sa platim noi?!
Trebuie gasita o formula inteleapta!
Nu e corect asa?!
Si acum, sa vedem chestia cu raspunderea si cea cu salarizarea. Daca bizonul are note proaste si iese din scoala analfabet sau semidoct e de vina el ca nu are cap, ca nu a invatat, sau familia ca nu l-a supravegheat. Iar cu privire la salarizare: cate ore pe luna si pe AN (!) lucreaza un profesor, cu 5 ani de facultate si cu cat este salarizat? Dar un medic, in aceiasi parametri de timp, dupa 6 ani de facultate si 6 ani de specializare? SA RASPUNDA GURISTII DE LA SINDICATELE DIN INVATAMANT!
Legat de ce spune mai sus dl. Vlaston ii dau perfecta dreptate. Rămâne însa întrebarea: Cum se poate materializa; când cei ce doresc aceasta, sunt precum câțiva stabilopozi ce se lupta cu marea.
Solutia s-a mai discutat (a fost sustinuta printre altii de studenti, dar a devenit repede subiect tabu) si a fost propusa printre altii de parintele liberalismului modern: vaucherele de studii.
Absolventii candideaza pe un numar de vauchere impartite de minister pe domenii (daca vreti in urma analizelor facute de ARACIS). Fericitul posesor al unui astfel de vaucher va putea alege facultatea care doreste. ARACIS-ul ar putea eventual sa stabileasca in functie de dotari, profesori etc, numarul maxim de studenti care ar putea fi scolarizati de o facultate.
In felul acesta supravetuieste cel mai bun.
Daca ARACIS-ul ar vrea sa faca ceva pt invatamantul superior , ar putea sa realizeze impreuna cu fiscul o statistica de genul: salariul mediu al absolventilor facultatii X generatia 1999-2000 de exemplu. In felul acesta viitorii elevi ar sti cum sa se orienteze. Pana la urma, cel putin in mediul privat, calitatea duce la salarii mari.
1. Este utopica - pentru ca asta inseamna sau ca profesorul se retrage de la universitate o perioada de timp pentru a fi evaluator ARACIS (dar cand se-ntoarce, se-ntoarce tot intr-o universitate ...) sau ca se produce un corp de functionari publici specializati in evaluarea calitatii. care fac procedura cap-coada, dar care ei insisi nu sunt cadre didactice, ceea ce ma face sa cred ca vor fi departe de realitatile universitatii.
2. Inteleg rostul "localizarii" ARACIP-ului, dar cred ca in felul asta rezultatul va fi si mai mult scaderea calitatii evaluarilor. Plus ca in acest moment ARACIP-urile locale vor fi sub influenta mafiilor locale, mult mai eficiente la acest nivel. O propunere alternativa ar fi constituirea ARACIP-urilor pe centre universitare: de exe. la Craiova se face un ARACIP pe Oltenia - o cale de mijloc intre ce propuneti dvs. si solutia actuala.
3. Pai atunci de ce mai cereti 1? Si cum vedeti formarea intr-o astfel de meserie? Spre exemplu, concret, cum ar putea un functionar public (ca asta va fi, mai mult sau mai putin) sa evalueze cat de bine e gandit un plan de invatamant, daca resursele sunt alocate corect etc. daca el nu are o cunoastere "dinauntru" a modului de functioare a unei universitati/facultati.
4. De acord, dar nu pentru toate materiile. De aia nu mai stiu tinerii din ziua de azi sa scrie, sa citeasca si sa vorbeasca, pentru ca din ce in ce mai mult din sistemul educational se realizeaza prin intermediul computerului. Cum ati vedea un bac informatizat la romana oral? Nu-i destul ca a luat Vanghelie bacul la romana? Cu un astfel de bac toti Vangheliii or sa ia bacul al romana. In privinta matematicii, fizicii, chiar istoriei si geografiei sunt de acord, e o solutie fezabila. Dar cel putin pentru romana (si cred ca si pentru sport :) ) solutia nu merge.
In concluzie: sunt de acord ca Aracis-ul trebuie regandit. Dar .
La aria limba si comunicare e adevarat ca nu se preteaza solutia cu grile, aici se merge pe sistemul clasic. In rest merge. Factorul uman, format din furnizorii de servicii, nu are cum sa fie obiectiv. Atunci ce facem?
Evaluarea la examene prin teste personalizate, administrate prin computer, ar elimina subiectivitatea, copiatul, interventiile care sunt actualmente fenomene de masa. Evaluarea abilitatilor de comunicare orale si scrise in limba materna si la limbi straine se poate face separat prin modalitati adecvate, La fel si pentru sport.
Mie mi se pare insa ca bacalaureatul nu este relevant pentru nivelul de competente dobandite de elev. De ce mai face in liceu tot felul de materii daca la finalizare sunt evaluate doar 3-4? In mod firesc elevul neglijeaza alte discipline decat cele de bac. Nu cred ca solutia ar fi un bac la toate materiile. Poate mai degraba renuntarea la bac si evaluarea continua, serioasa si responsabila, la toate materiile parcurse, transformata intr-un sistem de punctaj sau credite pe baza caruia sa acceada in invatamintul superior. Aceeasi formula ar putea fi folosita si pentru accesul la liceu. Desigur formula ar fi posibila prin reglementari ale sistemului care sa le permita educatorilor sa fie independenti, responsabili, necoruptibili.
Bacalaureatul este bun, daca ar fi corect, pentru ca doar atunci actorii din sistem, elevi, profesori, directori, parinti, "dau socoteala" pentru banii cheltuiti.
1. Sunt convinsa ca sunt destui profesori care si-ar face datoria cu responsabilitate daca nu ar fi ,,presati" de unii si altii si de sistemul insusi. Am lucrat 15 ani in preuniversitar din care am iesit recent si stiu ce vorbesc...Pentru asta insa profesorul trebuie sa fie ,,stapanul" absolut al disciplinei pe care o preda si al deciziilor pe care le ia. Iar scoala, ISJ-ul, parintii, prietenii, partidele sa respecte acele decizii si sa-l sustina. Multi profesori lasa garda jos pentru ca au obosit sa lupte cu morile de vint. Daţi profesorului intreaga autoritate si apoi masurati-i munca si responsabilitatea.
2. Spuneti ca la bac profesorii dau socoteala pentru banii cheltuiti de sistem Care profesori? Cei de la meditatiile particulare? Si care dintre acestia? Cei de romana, matematica, istorie....si alte cateva materii. Revin atunci cu intrebarea - De ce mai fac in liceu disciplinele din care nu dau bac? - Cum sa-i constrangi pe elevi sa invete cat de cat si la acestea? Inseamna ca sunt bani cheltuiti degeaba si al caror efect nici macar nu este cuantificat.
1. De ce au univeritatile particulare musterii? Aceste universitati sunt fabrici de diplome pentru ca exista cerere de dipome fara valoare. De ce exista aceasta cerere? De ce un om cu studii medii nu poate avea o cariera decenta si se face presiune asupra lui sa aiba si licenta, iar dupa aia si un master? E o chestie strict culturala, e o goana dupa status, despre ce e vorba aici?
2. Am participat la niste evaluari ARACIS ca evaluator intern. Sunt o mare si ineficienta porcarie, care in cele din urma se rezuma la bifat puncte. Atunci cand nu se intampla ca un om din specialitatea X sa faca observatii cu privire la specialitatea Y, despre care nu stie nimic. Ca alternativa, ma gandesc lao evaluare peer review pe programe de studii similare si chiar materii intre universitati. Daca eu predau materia X la universitatea A, atunci cel mai bun evaluator al meu ar fi cineva care preda materia X la universitatea B. Practica e frecvent raspandita in UK, de exemplu. O astfel de evaluare imi spune ceva substantial mie, ca profesor, ma ajuta cu ceva sa imi imbunatatesc activitatea. O evaluare ARACIS ma ajuta cu exact un fâs.
3. Cum sa facem ca, in loc sa excludem universitati (desi trebuie facut si asta) sa-i facem pe tineri constienti ce sa urmareasca atunci cand se duc la o universitate. Pentru ca, sa fim serios, sunt multi care nu stiu la ce se duc si cu ce se mananca facultatea pe care o aleg. La 18 ani, cand termini liceul, nu ai foarte mult discernamant si cunoastere ca sa iei o decizie bine cumpanita. Si atunci unele facultati (cum ar fi cele de comunicare ...) au multi studenti din cauza faptului ca suna bine, e la moda etc. dar nu prea stiu despre ce e vorba acolo. Pe cand cei care se duc la Fizica sau la Istorie stiu foarte bine la ce se duc.
Ati pomenit la un moment dat de Spiru Haret! Ce s-a intamplat? Cand Dna Andronescu era ministru, a aparut o adevarata campanie contra acestei universatitati! Dupa ce dansa nu a mai fost ministru, lucrurile au reintrat, pe tacute, in vechiul fagas!
Dar cine beneficiaza de aceste servicii educationale universitare? Angajatii din economia privata sau cei din domeniul bugetar?
Noua lege a educatiei forteaza, fara sa dea f multe detalii, ca in invatamantul preuniversitar toate cadrele didactice sa fie profesori cu studii universitare. Au si un termen de gratie (10 ani) ca sa indeplineasca acest barem!
Si totusi, sunt foarte multe educatoare sau invatatoare, cu vocatie si apreciate, care au doar studii medii! Ce vor face? Vor urma Limba Romana la Universitatea Bucuresti sau Babes-Bolyai? Sau la alta universitate de calibru similar? (sau poate alte studii, depinde de situatie?) Din ce stiu eu ca s-a incercat pana acum in acest mediu, incercarea va fi la ... Spiru Haret!
Intrebarea este daca nu cumva propunatorul legii asta a dorit!
Modulul de pedagogie care "pregatea" profesori nu este suficient. In Franta exista facultati de matematica distincte pentru profesori, de cele pentru altceva. Cred ca e buna prevederea. In afara de daruire pentru copii mai trebuie sa stii si carte, psihopedagogie, etc.
Pe saracia asta din Romania se doreste sa-ti platesti facultatea cu mii de euro?!
Andronescu ar trebui data in judecata pentru defaimare si rea-credinta!
Ce garantie exista ca aceasta prevedere din lege va aduce profesorilor si un plus de cunostinte si de pregatire (inclusiv la nivel de gradinita si scoala primara)? Inclusiv in mediul rural unde este oricum un deficit de cadre didactice cu o calificarecorespunzatoare!
Din pacate legea in formularea actuala nu face decat sa vulnerabilizeze sistemul educational romanesc si mai mult in fata afaceristilor fabricanti sau falsificatori de diplome si mai putin furnizori de conostinte si competente!
Absolventii care dau banii pe asa ceva si vor sa mearga in piata libera a muncii o fac pe barba lor. De obicei arunca banii pe fereastra..
E o mare nedreptate! O data cu apa, aruncam si copilul din copaie! Chiar nu se intelege asta?!
Altfel, Ciomu nu a facut la '"STAT"?- trebuia sa se spuna la televizor!-, sau altii care uita bisturiul in pacient , sunt multe exemple!
Iar "modelul" Greciei este aproape, acusi vine si la noi.
Si totusi elevul nu are indatorirea de a invata? Nu are obligatia de a frecventa orele, de a fi atent, de a-si face temele? In optica unora doar profesorului i se cere sa fie superman. Sa-l convinga (nu cumva sa-l oblige) pe elev sa invete, de multe ori dupa programe si manuale greoaie si cu utilitate greu de argumentat. Actul didactic este o piesa in doi si daca unul dintre actori nu-si joaca bine rolul este afectata intreaga reprezentatie.
Subscriu la ideea ca scoala omoara curiozitatea elevului si ca, mare parte din fenomenul demotivarii fata de invatarea scolara se datoreaza scolii, nu ca institutie ci ca parte a unui sistem educational disfunctional.
Poate ca o problema este si ca 80% din ,,cohorta" vrea sa faca liceu si chiar facultate si este incurajata in acest sens. Numai ca incurajarea nu vine din efortul conjugat al dascalului si elevului de a dobandi competente ci pe alte considerente.
De asemenea,si in minister,direct subordonati ministrului , sa existe auditori. Rapoatrele lor de audit sunt utile in evaluarea situatiei reala si luarea deciziilor.
In ceea ce priveste situatia din invatamant,pentru calmarea spiritelor,in interesul elevului,pot fi adusi auditori de la un organism extern ,sau de secunda parte,de la angajatori care au nevoie de forta de munca, sa auditeze prin sondaj institutiile de invatamant.
Sunt curioasa de rezultat.
Orice intreprindere isi are ca evaluator principal beneficiarul. Daca cumpara, produsul e bun. Simplu.
Cine este beneficiarul sistemului educational?
STIE CINEVA??????
Legea spune ca beneficiarul DIRECT este educabilul (elevul), iar bebeficiarul INDIRECT este parintele si apoi societatea.
DECI: calitatea si apreciarea cadrelor didactice TREBUIE facuta de beneficiari. SIMPLU!
Invatatorii, profesorii trebuie platiti/ evaluati in functie de parerea beneficiarului.
Cum? Fise de evaluari (eu cred ca in acest moment ar trebui sa fie ne-nominale, macar pana se schimba perceptia asupra criticii - acum critica este vazuta ca o injuratura nu ca un ajutor in a face ceva bun) facute TRIMESTRIAL de catre elevi/studenti si parinti.
SIMPLU. SIMPLU. SIMPLU.
In plus consider ca, asa cum elevilor/ studentilor li se cere un portofoliu, si cadrele didactice ar trebui sa aiba portofoliu. Adica sa se faca o urmarire a elevilor din ultimi 5/ 10 ani ai respectivului cadru didactic ( ce au ajuns; daca 90% au ajuns varza ce sa mai zici). Ei singuri sa-si faca portofoliu, sa tina legatura sau sa afle care din elevii sai sunt "elite". Nu e usor dar e interesant. Asta le-ar pune stele pe umar cadrelor didactice.
Va aparea critica urmatoare: cum sa fiu eu evaluat de un elev si de un parinte cu pregatire inferioara, va zice profesorul? Pai, mai domnule profesor, esti criticat dpdv al unui complex de nevoi nu doar dpdv al stiintei tale. In plus exista un adevar in procesul "electoral". Altfel de ce mai suntem lasati sa votam?!
Treaba cu portofoliul profesorului mi se pare discutabila si opereaza cu termeni greu de definit. Un absolvent (chiar de facultate) care lucreaza casier la supermarket sau orice alta munca pe care o face cu raspundere la ce categorie intra? Varza sau elita? Si daca devine o ,,varza" (cu definirea exacta a termenului) cum se imparte raspunderea intre profesorul de romana, matematica, desen, etc? In plus de ce sa faca fiecare profesor al clasei portofoliu aceloraşi elevi?
Dar nu ar fi rau sa aiba scoala asemenea portofoliu si sa-l foloseasca pentru propria evaluare. La ora actuala insa nu ar fi foarte relevant atata timp cit universitatile ofera locuri in numar egal cu cel al absolventilor de liceu si sunt finantate in functie de numarul de studenti. Ca sa nu mai vorbim de piata muncii care nu absoarbe intreg valul de absolventi....
De exemplu cel prezentat mai sus cu vauceherele sau fiscul sa prezinte o statistica cu salariilor absolventilor diferitelor generatii ai facultatii X.
Finlandezii au adoptat o metoda la fel de simpla: numarul locurilor alocate unei facultati este egal cu 1/3 din cei inscrisi. SIMPLU !!!! FARA comisii, audite etc.
Lasati piata sa hotarasca cine merita sa existe si cine nu. Bineinteles ca ministerul poate interveni sa pondereze lucrurile (de exemplu ar trebui protejate facultile cu profil real, altfel nu vom mai avea probabil profesori ). Dar in rest lasati piata sa hotarasca cine trebuie sa supravetuiasca.
Oficializarea ,,folclorului educational" nu cred ca este o solutie viabila. Nu atata timp cat reputatia scolii se bazeaza pe valori subiective si conjuncturale iar meditatiile sunt sursa principala de performanta la examene.
2.Nu aminititi nimic despre vanzarea culegerilor, manualelor, etc. cu girul ISJ-urilor. Mare parte din inspectorii generali sunt numiti politic. De cum sunt numiti incep sa scoata publicatii pe banda rulanta pe care le "vand" catre scolile pe care le au in subordine.
Domnii Vlaston, Funeriu etc. trebuie sa se concentreze pe ABSOLVENTUL INSUSI,PE CE VREA EL SA FACA, PE CEEA CE II PLACE SA FACA, PE CE GANDESTE EL, IN CARNE SI OASE, PE CEEA CE SCRIE SI GANDESTE ETC. ETC., NU SA APLICAM LOZINCI,generalitati si etichete!!!
ARACIS-UL la asta sa fie atent!
Din proprie experienta am observat ca nu poate fi vorba de calitate daca nu exista competitie, adica daca nu functioneaza legea cererii-ofertei( si in educatie, ca pe ici pe colo mai merge). Insa competitia nu inseamna numai IERARHII ci si DIFERENTIERE in egala masura. Faptul ca cineva cumpara din piata morcovi ( ca sunt mai naturali)si altul de la market( ca sunt mai "aratosi si ieftini", poate sa insemne ca morcovii din piata sunt mai de calitate in piata decat cei de la market...?!
DA, daca criteriul este "ecologicul" si NU daca criteriul este buzunarul clientului.
La fel stau lucrurile si cu scoala/universitatile cred. Calitatea serviciilor oferite inseamna ce imi este mai potrivit pentru copilul meu sau mine(daca sunt student). Comunitatile scolare sa fie cu adevarat autonome si universitatile sa nu mai vanda diplome.
Statul atat ar trebui sa reglementeze: Ca piata sa functioneze in conditii de concurenta loiala. In rest orice sistem se auto regleaza. SAU ...asa ar trebui sa fie SI la noi, romanii, am vrut sa spun.
Cu sperante de mai bine,
Florinte Catargiu
Nu neg ca, per ansamblu, cutare universitate(si de stat) nu prea e cum vor unii, dar ce facem cu aceia care fac performanta individual, in "carapacea" lor, chiar daca apartin sau au apartinut acestor universitati( sau scoli)?!Ii are in vedere Legea Educatiei?! II filtreaza cumva?!Asta e problema Ministerului si a Aracis-ului!
Concurenta o fi buna, dar ce s-a intamplat cu inv. superior e dezarmant. Pentru ca beneficiarii au dorit doar cartonul, nu si competente. Le mergea, mai ales in bugetar, sa-si creasca salariul doar cu cartonul.
Dovedesti competenta sau nu in urma unui examen, proba etc.
Examinarea decide, in acest sens,de cand e lumea, ce altceva?!
Si mai lasati-o cu "MEMBRU DE PARTID", cu tenta politizanta, ca nu ma intereseaza niciun "partid", (dar e la moda sa pomeniti asta!).
pana nu se va realiza un consiliu de guvernare care sa nu mai fie influentat politic, dominat clar de profesionisti, oameni de valoare, fara posibilitatea de a face politica sau a avea conducerea schimbata pe criterii politice, cu influenta majora in dialogul cu ministrul invatamantului, nu prea vad consistenta in aplicabilitatea unei schimbari majore.
afirmam undeva ca si inalte tari sunt universitati care dau cu multa usurinta diplome. nu era insa ceva care sa incerce nici pe departe sa justifice anomalia creata la noi care se numeste spiru haret. vina ptr asa ceva apartine in exclusivitate ministerului invatamantului si clasei politice de la noi. ptr multi politiceni o diplma spiru haret a insemnat o validare falsa a statutului lor social, motiv ptr care au avut tot interesul sa accepte frauda.
O sa ne ocupam si de cercetare intr-un articol separat
1. Da, ARACIS si ARACIP ar trebui sa aiba evaluatori autonomi care sa nu fie angajati ai unor institutii de invatamint. Problema ar fi de unde ii luam? Logic ar fi sa-i luam din sistem. In ceea ce priveste obiectivitatea lor raman sceptica. Tot vor functiona prieteniile, telefoanele, interesele, ca doar nu dispar peste noapte...
2. Aveti dreptate cu referentialele si metodologiile de evaluare a calitatii. Sunt tone de documente, mare parte nerelevante privind calitatea. Dar nici modelul american nu cred ca se potriveste, cel putin acum si pe termen mediu. Angajarea pe piata muncii si nivelul mediu al salariului pot fi referentiale intr-o economie asezata si functionala, ceea ce nu este cazul la noi.
3. De acord, in esenta, cu ideea de verificare prin esantion a competentelor studentilor dar numai daca se coreleaza cu finantarea programelor de studii si nu per capita. Atita timp cit finantarea depinde de numarul de studenti universitatile sunt silite sa scolarizeze si mediocritatile sau chiar submediocritatile. Cel putin in sistemul de stat locurile oferite ar trebui sa atraga elitele iar cei care vor doar o diploma se vor indrepta spre invatamantul particular. In scurt timp, diferenţa de calitate va fi vizibila.
4. Invatamantul universitar nu poate deveni mai bun daca nu se intervine in preuniversitar. Si acolo, da, sunt foarte multe probleme. Cea mai grava mi se pare criza morala a resurselor umane direct si indirect implicate. De la parinti complici ai copiilor lor, revendicativi cu si fara temei, la elevi dezinteresati, putin dispusi sa faca eforturi de invatare si profesori slab pregatiti sau depasiti de situatie. Toti contribuie la criza educationala iar sistemul insusi, prin masuri neinspirate si pripite ale factorilor de decizie genereaza si intretine situatia.
Asociatiile educative, fundatiile, bisericile si universitatile (cite mai ramin) vor asigura mai mult sau mai putin educatia tinerilor.
Avem deja un sistem independent de scoala prin care transformam omul in cetatean - marketingul si media. La ce ne mai trebuie scoala?
Pentru camarazi: nu fiti si mai fraieri, eliminind statul din schema veti cistiga mai bine. Acasa tovarasi, sa mergem acasa!
PS Mai dati-l dracului de sistem finlandez, nu are nici o legatura, dar nici una, cu noi. Si nici Nokia nu mai e ce a fost.
PPS Dl Vlaston, cind pleci de la o minciuna, adevarul nu poate fi decit complicat si continuu perfectionabil.
- intr-adevar, concret, cine sa constituie ARACIS/P? si
- intr-adevar, cat timp se va finanta per numar de studenti, oricine incepe o facultate o va si termina.
Pe de alta parte, mi se pare ca totul se leaga: de ce sa caut o scoala/liceu bun pentru copiii mei? Daca dupa aceea oricum numai daca nu vrea nu face o facultate? Si daca nu (prea) mai conteaza daca face copilul o scoala/liceu bun, de unde sa vina presiunea pentru performanta acestora?
In alta ordine de idei, cine sa predea in "Modulul de pedagogie"? Imi amintesc cu groaza de "profa de didactic" din facultatea mea, care era pur si simplu un exemplu de "asa nu" din toate punctele de vedere, ma trec si acum fiorii cand mi-o amintesc.
Si da, cred ca o evaluare a profilor, facuta anonim dupa terminarea scolii/liceului/facultatii se poate face nu foarte greu si ar fi de folos. Dupa ce ai terminat, chiar esti in masura sa stii care profesori chiar si-au dat interesul si care nu. intrebarea care se pune este: si dupa ce citeste evaluarile, face cineva vreo diferenta: scade salariul/da afara, respectiv creste salariul, acorda beneficii? il lasa vreo lege sa faca asta?
Si un pic pe langa topic: ma intristeaza cand vad cum "se infrunta" tabara profilor si a parintilor facand generalizari la gramada: da, sunt parinti carora nu le pasa, nu se implica si vor sa fie cat mai putin "deranjati" dinpre scoala: nu cred ca acestia sunt cei care se implica in discutii despre invatamant. Si da, sunt profesori care educa prin amenintari, vorbe grele, care nu se pregatesc pentru ore sau chiulesc de-a dreptul (se pare ca chiulul profesorilor a devenit mai reprezentativi decat al elevilor in unele scoli). Dar nici acestia nu cred ca sunt profesorii care chiar doresc un invatamant in care calitatea sa fie recompensata. Cred ca n-are nici un rost sa generalizam aceste doua categorii ca argument de o parte sau de alta.
Si...pe langa topic: eu vorbesc atat din calitatea de parinte cat si din calitatea de cadru didactic asa ca ma straduiesc sa fiu cat mai obiectiva. Mai mult, predau chiar la ,,Modulul de pedagogie" dar imi place sa cred ca nu fac parte din genul ,,asa nu" !