Analiza proiectului Legii Educatiei Nationale (V): Argumente pro si contra trecerii clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu
de Stefan Vlaston HotNews.ro
Miercuri, 31 martie 2010, 12:37 NEWS | OPINII
Incerc sa fac o trecere in revista a argumentelor pro si contra, urmand ca cititorii sa-si faca o idee si sa decida cine are dreptate.
Argumente pro
1. Initiatorii proiectului argumenteaza in primul rand cu rata de abandon nepermis de mare, circa 20%, la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a. Lipsiti de resurse materiale, elevii de 14 ani din rural, mai ales, renunta sa se inscrie la clasa a IX-a la liceele din orasele apropiate, pentru ca nu au bani de naveta sau de cazare si masa la oras. In 2009, din 209.000 elevi inscrisi in clasa a VIII-a, doar 176.000 s-au prezentat la repartitia computerizata pentru claza a IX-a, anul scolar 2010-2011. Restul, circa 16% au renuntat din start sa-si continuie studiile. Dintre cei care au inceput totusi clasa a IX-a, o buna parte, (circa 5%), a renuntat pe parcursul trimestrului I, din cauza banilor sau a efortului necesar navetei. La 14 ani, fara dreptul de a se angaja, tanarul incepe sa munceasca alaturi de familie in agricultura de subzistenta, reluand destinul economic al parintilor.
Care este schimbarea adusa de proiect?
Tinerii stau in scoala pana la 16 ani, varsta mondiala de intrarea in piata muncii. Cu un curriculum axat pe competente, de comunicare si operare calculator in primul rand, elevii termina invatamantul obligatoriu mai bine echipati pentru piata muncii si fara o rata de abandon uriasa, pentru ca scoala “vine la elevi”, nu elevii se duc la scoala, uneori la zeci de kilometri distanta. Elevii vor termina invatamantul obligatoriu in aceeasi localitate, in aceeasi scoala si in sanul familiei, situatie de natura sa scada semnificativ abandonul scolar.
2. Daca dorim o evolutie de perspectiva a comunelor mari spre stadiul de oras, schimbarea destinului economic de subzistenta la “coada vacii”, atunci, alaturi de asfalt, canalizare, gaze, apa curenta, servicii medicale, investitii in turism si unitati de prelucrare a produselor agro-zootehnice, este necesara o scoala puternica, cu responsabilitati si atributii sporite, un pilon absolut necesar. Care sa atraga familiile tinere sa-si construiasca un viitor in aceste comunitati, tinand cont si de limitarea posibilitatilor de angajare de la oras.
3. Ce oportunitati au tinerii absolventi ai invatamantului obligatoriu in aceasta noua formula?
a. Sa intre in piata muncii, in localitatea de domiciliu sau in altele apropiate. Achizitiile ulterioare din educatia nonformala si informala pot fi certificate si proiectul contine numeroase prevederi in acest sens. Exista meserii usoare (in industria hoteliera, servicii, comert, paza, etc.) care pot fi insusite fara mare dificultate direct la locul de munca.
b. Pot continua studiile in scoala profesionala, organizata separat de liceul tehnologic, in cazul in care se va retine aceasta propunere. Meseriile mai complicate din constructii, servicii auto, industrie alimentara, operare si intretinere masini si utilaje, necesita o instruire practica si tenhica-teoretica ampla, cu o durata de circa 2 ani, cu cel putin 50% din timp alocat instruirii practice.
Agentii economici ar urma sa participe, intr-un parteneriat public-privat, la realizarea acestui tip de scolarizare, asigurand instruirea practica, o parte din cheltuieli, eventual un loc de munca dupa terminarea scolii profesionale. Sistemul a mai functionat la noi cu rezultate notabile. Nu poti oferi doar parcursul liceal, cand nu toti tinerii au inclinatiile si resursele necesare pentru a parcurge teorii sofisticate , presupuse de curricula liceala. Doar daca doresti sa “impinge” cat mai multi tineri, daca se poate chiar toti, sa “cotizeze” apoi la invatamantul superior, de stat sau privat, in schimbul unor diplome lipsite de relevanta.
c. In sfarsit, pot urma liceul, in filiere teoretica, tehnologica si vocationala, in functie de aptitudini, talente, inclinatii, pasiuni. In virtutea caracterului deschis al invatamantului exista posibilitatea trecerii de la o forma sau filiera la alta, in momentul cand tanarul decide ca i se potriveste mai bine alt traseu educational.
4. Ideea existenta in prezent, de a face formare profesionala incepand cu clasa a IX-a, la varsta de 14 ani, nu tine cont de resursele intelectuale, psihice si fizice ale tinerilor de aceasta varsta, in contextul tehnologiilor actuale supersofisticate. Autoturisme cu echipamente si subansamble electronice si informatice, masini si utilaje de mare complexitate, aparatura casnica, centrale termice, instalatii si echipamente care presupun cunostinte avansate de electrotehnica si electronica, toate acestea nu pot fi asimilate in vederea depanarii si operarii intre 14-16/17 ani. Chiar si meserii din constructii, zidar, fierar, dulgher, nu pot fi asimilate, deoarece protectia muncii interzice instruirea practica pe infrastructuri cu pericol de accidentare la varste asa de mici. Altfel stau lucrurile in domeniul formarii profesionale intre 16-18/19 ani.
Argumente contra
1. Lipsa spatiilor de invatamant si a resursei umane. Este o obiectie care pare a fi intemeiata. Doar ca aceasta modificare de structura ar urma sa se produca peste 2-3 ani, timp suficient pentru asigurarea bazei materiale si a resurselor. Populatia scolara a scazut cu 24% in ultimii 15 ani, asa ca spatiile scolare libere s-au inmultit, nu s-au micsorat. Situatia difera de la judet la judet si presupun ca ministerul are studii de impact. Actualii profesori din rural pot preda si la clasa a IX-a, fara calificari suplimentare. Administratiile locale si centrale pot duce o politica inteligenta de atragere in rural a cadrelor didactice calificate, in special a familiilor tinere, prin salarii mai mari comparative cu urbanul, cu locuinte si masini de serviciu, loturi pentru constructie de locuinte personale, etc., facilitati valabile doar pe perioada cand sunt angajati in localitatea care le asigura.
2. Un alt argument important se refera la faptul ca in actuala structura, dupa invatamantul obligatoriu finalizat la liceu, tinerii primesc o calificare certificata de atestate profesionale care le permit intrarea in piata muncii in conditii mai bune, iar in varianta din proiectul de lege tinerii ar fi sortiti sa ramana la “coada vacii”. In primul rand ca doar tinerii de la filiera tehnologica primesc o astfel de calificare, nu si cei de la filierele teeoretica si vocationala, majoritari. Apoi, in conditiile in care baza materiala de instruire practica din grupurile scolare este, in multe locuri, ca si inexistenta, iar numarul orelor de instruire practica este extrem de redus (3 ore pe saptamana), aceasta calificare este iluzorie, nu este luata in seama de angajatori. Principala eroare care se face in acest caz este ca nu poti incarca tineri cu resurse oricum mai mici, cu trei sarcini de invatare: cultura generala, cultura tehnica teoretica si instruirea practica. De cele mai multe ori nu reusesc sa faca fata, in bune conditii, niciuneia dintre cele trei sarcini.
3. Migrarea profesorilor de la urban la rural. Nu este obligatorie peste tot. Si oricum, intre a migra mase de elevi, de la sat la oras, este preferabila “migrarea” doar a unor profesori, de la urban la rural, stiut fiind ca la o clasa de 28 de elevi se normeaza in medie 1,8 profesori. Cu masurile de acompaniament pe care le-am specificat mai sus. In mediul urban, constituirea de consortii scolare cu participarea liceelor si scolilor generale, pentru utilizarea in comun a resurselor umane si materiale, face ca aceasta problema san u se puna.
4.Un alt argument important si credibil este reducerea duratei liceului de la 4 la 3 ani. Daca pentru filiera teoretica nu este o problema, o parte din curricula poate fi transferata la clasa a IX-a gimnaziala, la filierele tehnologica si vocationala obiectia este cat se poate de reala. Prelungirea la 4 ani a liceului pentru aceste filiere face ca varsta de finalizare a invatamantului liceal sa creasca la 20 de ani, mult peste varsta acceptabila de 18, maximum 19 ani. In plus, aceste doua filiere ar deveni neatractive, elevii preferand o filiera de trei ani. O solutie posibila ar fi o organizare a curriculei astfel incat, acolo si atat cat este posibil, sa fie parcursa si in clasa a IX-a gimnaziala, la orele de tehnologie sau de curriculum la dispozitia scolii.
In concluzie, in opinia mea argumentele pro sunt mai importante decat cele contra, perioada de tranzitie si de pregatire a aplicarii acestei noi structuri fiind, in principiu, suficienta pentru realizarea ei in bune conditii.
Citeste mai multe despre gimnaziu | legea educatiei nationale | clasa a noua | liceu
In 21 de tari din UE functioneaza structura propusa de proiect. Ce parere aveti?
Pentru filiera tehnologica proiectul propune 4 ani, dar eu deplang faptul ca elevii trebuie sa ramana in scoala pana la 20 de ani, ceeace e cam mult. Nu stiu ce decizie finala se va lua.
Am incercat sa aflu de pe site-ul eurydice.com, momentan indisponibil.
si in cite din cele 21 de tari si in ce proportie, elevii de gimnaziu sau echivalent, se constituie in clase de 7-12 elevi in timp ce legea prevede minim 15?
eventual daca stiti cum sint "rezolvate" actualmente la noi in tara situatii precum cea de mai sus?
1. Dumneavoastra spuneti ca evaluarea nu este examen. Din punct de vedere managerial, evaluarea este o forma mascata de examen din moment ce se pune in discutie rezultatul managerial al unui titular de post.
2. Sistemul din SUA este urmatorul: a. Elementary school: 5 ani; b. Middle school: 3 ani; c. High school: 4 ani. Aceasta fie ca va convine, fie ca nu!
3. Nu spune nimeni sa fie un Consiliu profesoral format exclusiv din profesori. De altfel, aceasta este interpretarea Dumneavoastra si nu ceea ce am spus eu. Consiliul profesoral trebuie format din reprezentanti ai principalilor detinatori de interese: profesori (asigura latura operationala a educatiei), parinti (asigura materia prima pentru sistem si sunt cei mai interesati de educatia copiilor lor), reprezentanti ai specialistilor in domeniu la nivel local (pot fi ONG-uri si/sau persoane reprezentative pentru educatie- asigura mentinerea/cresterea nivelului de profesionalism) si reprezentanti ai autoritatilor locale (asigura optimizarea costurilor educationale). Prin acest proces democratic se asigura o congruenta mai mare a diferitelor interese. Daca tot ati adresat o intrebare legata de un profesor alcoolic, va intreb si eu: cum veti putea impedica o "pila" a primarului, un incompetent cu diploma obtinuta la o universitate "no name" sa obtina un post intr-o scoala in detrimentul unui profesionist, in conditiile in care toti vor tacea de frica? La sate asa se va pune problema, in conditiile in care locul de munca devine nesigur nu pe criterii de competenta, ci de relatii. 4. legat de problema "gastilor" universitare, un singur argument: numirile pentru posturi de conferentiar si profesor se acorda de Ministerul Educatiei, pe baza unei metodologii clare, fara sa poata interveni "gasca" de mai sus. Din moment ce se respecta conditiile impuse de lege, unde e problema Dumneavoastra?
din punctul meu de vedere, bineinteles reactionar, depasit si retrograd, sistemul de pe vremea comunistilor, cand scolile generale erau pana in clasa a x-a, acolo unde era nevoie, in paralel cu prima treapta de liceu, este mult mai viabil.
asta e inca o etapa din ciclul masurilor prin care se incearca sa se rezolve probleme stringente fara bani in plus. in forma actuala, vor fi ani la rand in care acele clase din rural nu vor avea profesori.
actualmente, si cu o tendinta descendenta a numarului de copii, in foarte multe din unitatile scolare din mediul rural, invatamintul este organizat in clase SIMULTANE.
adica un invatator, de exemplu, lucreaza simultan cu 2-4 clase .
e un cosmar ! si el va fi agravat prin atasarea grupei pregatitoare la ciclul primar.
minim 15 elevi intr-o clasa de gimnaziu, cind actualmente asta e cam media in foarte multe comune, inseamna practic ca elevii vor face clasa a IX-a fie prin naveta fie la simultane.
care-i marele beneficiu?
Nu se poate face scoala de calitate, sau costurile ar fi prea mari, in comunitati care mai au pana in 20-30 de elevi. Dispersia aceasta din mediul rural trebuie sa dispara in timp.
Scoli puternice in comune mari, cu baza materiala (calculatoare si internet, caldura si grupuri sociale moderne), trebuie sa atenueze, impreuna cu alte atribute de civilizatie, diferenta intre sat si oras. Aceste scoli pot evolua in timp spre statutul de licee si scoli profesionale.
1. Admiterea la liceu este momentul în care elevii sunt separaţi după capacităţi, elevii capabili intră la un liceu unde exigenţele sunt ridicate, se face mult şi dirijat spre admiterea la facultate, iar elevii mai puţin capabili continuă cu o şcoală mai modestă, în care se merge într-un ritm mai lent şi orientat spre o meserie fără studii superioare. Dacă amânăm momentul acesta de la 14 la 16 ani, sunt 2 ani pierduţi pentru elevii capabili şi, în acelaşi timp, 2 ani în plus în care să se piardă cei mai puţin capabili.
2. Nu mai ştiu ce s-a ales din programa şcolară în urma marilor transformări din ultimii vreo 12 ani, însă înainte era destul de logic împărţită pe cele 3 cicluri. A muta un an de la liceu la şcoala generală necesită regândirea din temelii a programei.
3. Abandonul şcolar are cauze economice, care ar trebui corectate prin finanţări potrivite. În loc de asta, mutarea clasei a 9-a la gimnaziu nu face altceva decât să ascundă gunoiul sub preş: elevul care se opreşte după şcoala generală din lipsă de bani, deşi ar fi capabil să continue, nu mai figurează în statistica „abandon şcolar”. Iar ceea ce se propune la „pro” 3c nu este decât celebrul „seral”.
4. În legătură cu instruirea practică precară de la filiera tehnologică, de la „contra” 2, ar trebui făcute eforturi de corectare a acestei situaţii, nu de desfiinţare/minimizare a filierei tehnologice.
În concluzie, avem destul de multe şi de puternice argumente contra, iar practic singurul argument „pro” este cel legat de abandonul şcolar, care nici măcar nu este rezolvat, ci doar ascuns.
2.Simultam este gandita o reforma curriculara profunda, care oricum era necesara pentru ca suntem in urma in aceasta zona, actuala curricula nu tine cont de piata muncii, de caracteristicile de varsta ale elevilor, de cele 8 competente cheie.
3. Elevii din rural vor fi avantajati, pentru ca nu trebuie sa se mute la oras sa faca inv. obligatoriu. Abandonul scolar se reduce in mod sigur.
3c nu inseamna seral, inseamna traseul liceal normal la zi.
4.Nu exista bani pentru echiparea atelierelor scoala cu tehnologii moderne. Ideal este ca elevii sa faca practica direct la agentii economici, unde sa-si asigure, pe cat posibil, un loc de munca, invatamd pe utileje moderne.
3. Nu văd avantajul, din perspectiva elevului. Dacă, pe sistemul vechi,părintele nu mă trimite la oraş să urmez învăţământul obligatoriu, pe sistemul nou sigur rămân cu 9 clase, chiar dacă pot mai mult. Afară de cazul că muncesc să mă întreţin la şcoală (la asta mă gândeam când am zis de seral; scuze de neclaritate). Singurul avantaj e că am 9 clase (+ anul pregătitor) în loc de 8.
4. Agentul economic nu are nici pregătire didactico-pedagogică, nici interesul de a-l învăţa pe elev altceva decât strict necesarul lui de moment. Una este a face practică la agentul economic (lucru foarte bun), alta este a înlocui complet şcoala profesională cu „calificarea la locul de muncă” oferită de agentul economic (lucru foarte rău, după părerea mea).
Învăţământul de calitate costă. Mă întreb cum au putut comuniştii, în condiţii economice mult mai dificile, să plătească decent (comparativ cu salariile vremii) cadrele didactice, să plătească burse elevilor şi studenţilor, să construiască şcoli, să le utileze (prin anii '60-'70 se utilau excelent laboratoarele şcolare, ulterior a început sărăcia, iar după '89 s-au cumpărat numai calculatoare), iar noi ne plângem că învăţământul costă prea scump.
Ideea este sa crestem calitatea si eficienta scolii rurale, pentru a deveni, in timp, liceu. Altfel ramane comuna la 'coada vacii" mult si bine
2. Un elev bun de la tara, care nu poate merge la oras dupa 9 clase, nu mergea nici dupa 8. Dar acum are mai multe competente si o varsta mai buna pentru piata muncii. In timp, daca il trage mintea, isi va completa studiile.
3. Agentul economic in parteneriat cu scoala, care contribuie cu ingineri si maistri-instructori, atatia cati mai sunt, au competente pedagogice sa urmareasca instruirea practica.
Pomparea de bani intr-un sistem nereformat, ramas in paradigma comunista, care nu raspunde actualelor cerinte economice, sociale, e o mare prostie.
un studiu pe care l-am facut la facultatea de automatica si calculatoare din bucuresti arata ca sub 5% din studenti vin din mediul rural (aproape de marja de eroare). in conditiile in care ii tinem inca un an la scoala la sat distanta dintre ei si cei de la oras va creste, va exista asa cum a identificat foarte corect dl Mircea si problema auto-suficientei (am facut 10 clase, pot sa muncesc deja...).
Nu exista si nu va faceti iluzii nici nu vor exista prea curand acele facilitati majore pentru a trimite profesori buni la sat. Nu exista aproape deloc facilitati pentru a tine cei mai buni studenti in universitati ce sa mai vorbim de profesori de matematica sau de informatica intr-un sat izolat din munti.
Vorbiti de competente de comunicare si TIC. Cine se duce sa predea calculatoare la sat pe 8 milioane salariu care nu stii daca-i iei cand poti sa iei cateva sute de euro min ca programator la cea mai amarata firma.
Oferiti facilitati fiscale si burse pentru copiii buni de la sat sa studieze la licee bune din orase. Construiti cateva camine pentru aceste licee. Costurile vor fi mai mici, selectia va fi mai buna, copiii vor fi mai motivati sa invete. Asa nu facem decat sa bifam o rata de terminare a scolii mai mare si sa ne imbatam cu apa rece ca acei copii au competente de comunicare si de lucru cu calculatorul cand ei au dificultati sa scrie si sa citeasca.
3 - cei din rural care vroiau liceu, gaseau resurse. candva erau scoli generale rurale care ofereau clasa a X-a inclusiv ptr cei care nu vroiau specializare. vad in noul sistem un motiv ptr multi parintii din mediul rural de a nu-si mai da copiii la liceu "a facut deja 9 clase, ce sa'l mai dau, e suficient de mare sa mearga la munca"..
vorbiti la 'pro' pct.4 de parca s'ar pregati ptr nasa. meseriile tehnice obisnuite pot fi incepute la 14 ani, castigandu-se un an. meseriile complicate necesita oricum un timp mai mare de aprofundare, incepandu-se de regula cu bazele teoretice si introducand treptat aspectele practice. nu stiu scoli profesionale care sa dureze doar un an, iar 'aprofundarea' meseriilor din constructii nu incepe cu munca pe macara.
in tarile unde sistemul asta merge, probabil exista o mare implicare a societatii in educatie. probabil exista si alta mentalitate, elevii sunt invatati sa respecte niste valori si se formeaza sub seriozitate, pragmatism, profesionalism. la noi sub incertitudine, smecherie, lipsa de caracter. schimbati mentalitatea, si restul va urma firesc. scoala-i serioasa intr-o societate sanatoasa..
Intre timp, solutia, atat pentru elevi cat si pentru profesorii din liceele bune "mi s-a relevat" singura: unul cate unul, liceele bune au inceput sa-si "creeze" cate una-doua clase de gimnaziu, cu un "examen" mai mult sau mai putin mascat, la sfarsitul clasei a 4-a. In Bucuresti asta se intampla deja in cateva Colegii, si, din cate mi-am dat seama, directorii acestora deja se "zbat" sa mareasca numarul claselor de acest fel. Din cate rezulta de pe internet, la Iasi 11 din cele mai bune licee deja au acest sistem bine implementat.
Bănuiesc ca sunteţi un om cultivat si cu lecturi peste medie, in domeniul educational. Cum de puteţi vorbi despre "curricula", cand o minima lectura unor materiale străine v-ar fi indicat faptul ca termenul reprezintă pluralul latin al substantivelor neutre? O astfel de eroare compromite, din start, toate lucrurile deştepte pe care le gândiţi. Ar însemna că o citaţi pe Olguţa Vasilescu sau Adriana Săftoiu .... alte căzute în eroare.
Vă stimez pre mult pentru a nu vă atrage atenţia şi, dacă sunteţi omul deştept pe care îl prezumez, sper să nu vă supăraţi.
Profesor Şirinian