Comentarii privind admiterea la liceu, sesiunea iulie 2010
de Stefan Vlaston CampusNews
Joi, 1 iulie 2010, 20:47 NEWS | OPINII
Primele impresii, la cald, in cele ce urmeaza.
Procentul este comparabil cu acela de anul trecut, iar in primul trimestru din anul scolar trecut, inca 4% au abandonat scoala. Ceeace ridica la 20% abandanul scolar la acest palier. Explicatiile cu plecarea in strainatate, la parintii care lucreaza, nu mai tine, pentru ca romanii plecati afara se intorc pe capete, din lipsa de joburi in tarile UE.
Acest argument a si justificat plasarea clasei a IX-a la gimnaziu, pentru a nu fi nevoie ca tinerii sa-si paraseasca domiciliul.
Au ramas neocupate, la nivel de tara, 22.416, bineinteles, aproape toate, la liceele tehnologice. Doar 1107 elevi au ramas nerepartizati, probabil din motiv de insuficiente optiuni pe fisa de inscriere.
In Bucuresti situatia se prezinta astfel : Din 14.120 de locuri oferite, s-au ocupat in filiera teoretica 8330, adica 59%, in filiera tehnologica 4870, adica 34% si au ramas neocupate 920, adica 7%.
Se confirma in continuare prapastia dintre structura pe filiere a liceului si structura pietei muncii. Piata muncii ofera aproximativ 80% joburi in sfera productiva, adica preponderent pentru absolventi de filiera tehnologica. Noi bagam capul in nisip si respectam propunerile liceelor teoretice, care raspund orientarii paguboase a parintilor. Unde sa se angajeze aproape 60% absolventi de filiera teoretica? Chiar daca urmeaza o facultate, se amana scadenta cu 3-4 ani.
Cand se intorc in piata muncii tot fara nicio calificare. Dar cu ce pierdere, de timp si de bani, pentru ei si pentru stat. Asa se face ca vedem taximetristi, instalatori, finisori, lucratori comerciali in supermarketuri cu studii superioare, care nu-i ajuta, decat in mic procent, sa se angajeze. Presa a prezentat chiar si estimarea ca doar 20% dintre absolventii de studii superioare isi gasesc un loc de munca in specializare urmata. Adica, invatamantul superior, pe bani bugetari sau din taxe platite de studenti, functioneaza cu un randament de 20%! Nicio tara nu si-ar permite asa o risipa.
Avem aici si rezultatul absentei orientarii scolare si profesionale de specialitate, care sa lamureasca parintii si elevii ca nu este suficient sa-ti doresti profilul matematica-informatica, mai trebuie sa ai si inclinatiile si resursele intelectuale cerute de acest profil. Poti sa ajungi un foarte bun meserias, cu castiguri pe masura, in loc sa devii un functionar mediocru, in cel mai bun caz. In cel mai rau, somer. Parintii viseaza pentru copiii lor meseria de “boier”. Doar ca nu exista in piata muncii o astfel de meserie. Iar sa te bazezi doar pe pile si cunostinte este riscant, pentru cei mai multi.
Iata si repartitia pe note in doua cazuri.
In Mehedinti, total elevi admisi 2371, 22% au medii intre 9-10, cu medii intre 8-10, 45%! Suntem un popor de genii! Pacat ca nu se vede in productivitatea muncii! 44% cu medii 6-8, iar cu medii sub 6, 11%.
In Bucuresti, total elevi admisi 13.209, 23% au medii intre 9-10, 50%(!) au medii intre 8-10, (se confirma “geniul”), 40% au medii intre 6-8, iar restul, cca 10%, sub 6.
Aceste rezultate, asemenea celor din anii trecuti, sunt departe de a se inscrie pe curba lui Gauss, ceeace reprezinta dovada clara ca nu sunt conforme cu realitatea.
Intrarea la liceu pe aceasta baza este triplu nociva. Elevii din scolile unde profesorii si elevii au avut demnitatea sa nu “triseze” la tezele unice sau sa nu-si cumpere notele curente prin “atentii”, pierd locurile de la liceele bune, la care aveau tot dreptul, acestea fiind ocupate de cei “descurcareti”. Acesti descurcareti castiga doar aparent, pentru ca de-alungul anilor vor constata ca nu fac fata pretentiilor unui liceu de elita si se vad in situatia de repetentie sau de abandon, cu toate consecintele ce decurg de aici. Liceele de elita, obligate de acest sistem sa primeasca elevi pe care nu-i pot testa la intrare, vor face si ele compromisuri, altfel risca sa ramana fara elevi.
Legea Educatiei Nationale, in asteptare la Senat, rezolva in mica masura aceste neajunsuri, dand dreptul liceelor performante sa stabileasca prin examene sau orice teste, un procent de 30% din media de admitere la liceu. Insuficient, in opinia mea. Poate doar impreuna cu portofoliul educational, luat de asemeni in consideratie la admiterea in liceu, sa duca lucrurile pe un fagas normal.
In concluzie, decizia impartirii cifrelor de scolarizare, intre filiere, fara a tine cont de structura joburilor din piata muncii, ci de cu totul alte criterii, face ca economia sa nu beneficieze de forta de munca calificata de care are nevoie. Iar productivitatea economiei este strans conditionata de calitatea sistemelor de educatie si formare profesionala.
Daca nu vom actiona si in directia aceasta, nu vom avea o economie performanta, care sa ne aduca o viata mai buna.
Citeste mai multe despre inscriere liceu 2011 | liceu in strainatate | Bucuresti Sesiunea | LICEU | rezultate admitere liceu | inscriere la scoala | Sesiunea Tezelor | 14 iulie | 22 iulie | 23 iulie












Iar inv. obligatoriu, pana la 16 ani, le da ocazia sa intre in piata muncii, sa obtina achizitii prin educatia nonformala si informala, achizitii certificate apoi prin mecanisme clare. Eventual sa-si completeze mai tarziu liceul. Daca simt utilitatea aceasta.
Mie mentalitatea mi se pare principalul motiv pentru ca care nu se indreapta spre scolile profesionale.
Pot sa faca si 6 clase de gimnaziu ei tot vor merge la facultate, amana deznodamantul, cum ati spus si dvs.
Inteleg ca ultima varianta a legii presupune 5 clase de gimnaziu si 4 de liceu deci vor termina liceul pe la 20 de ani, foarte tarziu, cred eu. Si exclude posibilitatea de a face 2 ani in unul. Un sistem perfect pentru aplatizarea varfurilor care ar putea face performanta in mediul academic.
Problema este daca romanului trebuie sa-i faci "binele" cu forta!
Profesori se pot recicla, autoformarea continua este simpla prin accesul la internet.
E drept, unele mai au in secundar ceva teste de limba, sau cer un eseu de prezentare-motivare de 500-700 cuvinte.
Ba la scoala au teste nationale la care scriu cu creionul....
Ce e putred in Romania ca nu merge asa cum merge pe la altii?
Parerea mea umila este ca acea "scara a valorilor" pe care o pomenea Eduard Victor Gugui (cine mai e si asta, o sa ma intrebati) in seara de 22 decembrie 1989 (iar vii din vremuri imemoriale) a ramas la fel de intoarsa.
Cu profesori ce nu-s in stare sa ia la titularizare nici 5, cu politicieni ce chiulesc in masa de la munca lor, dar ne invata democratia la tv, cu sefi de stat si de guvern mediocri in perioada studiilor, cu doctori ca Mischie, Beuran -copiuta, Oprescu-fara articole, cu academicieni fara opera-Birladeanu, cu scriitori-hoti-plagiatori- Eugen Barbu, Ion Gheorghe, Romania va avea ceva virfuri, dar nu o populatie educata.
Circula pe net o poveste despre studenti si limba engleza si nemultumirea profesorului respectiv.
Dar decit sa se plinga pe net intrebarea legitima este de ce i-a trecut?
Cind eram student am avut o discutie cu un profesor: noi sustineam ca facultate vine de la "ca e facultativ sa vii la scoala (in special cursuri)", dumnealui sustinea ca vine de la "ca e facultativ" sa terminam sau nu.
Cred ca ambele tabere aveau dreptate.
Iar reforma invatamantului trebuie sa mai cuprinda ceva: posibilitatea de a te intoarce oricind la scoala. Evident cu costuri (taxe, viata familiala, servici ziua si scoala seara), dar sa fie.
Si mai cred ca trebuie sa dispara catalogul ca spatiu public. Nota este o chestie personala de evaluare.
De urmarit acesti tineri cu zece pe linie sau aproape.
Dupa parerea mea tezele unice au fost o idee buna pentru simplu motiv ca elevul este constient ca trebuie sa invete din clasa a V-a pana in clasa a VIII-a. De asemenea copiii care au probleme, pot fi atentionati din timp ca mai au de invatat. Principala problema este, ca de obicei, implementarea.
In primul rand copiatul sau mai grav profesori care ajuta elevii, cred ca s-ar putea elimina in mare parte daca s-ar da tezaele in centre regionale iar paza la examen ar fi asigurata de profesori care predau la liceu.
O a doua problema este faptul unei profesori corectori nu sunt seriosi si pun note in functie de nota profesorului de la clasa. Acesta problema cred ca s-ar putea elimina daca s-ar gasi o modalitate prin care profesorii sa nu stie ce note au pus colegii lor.
Nu in ultimul rand cred ca ar trebui sa nu se ia in considerare media notelor din timpul anului sau introducerea unor testari multidisciplinare prin care sa se testeze pe langa cunostintele de matematica, limba romana si istorie si cunostintele de stiinte, limbi straine etc. Din pacate media notelor din timpul anului, apare si noua lege a invatamantului.
Cel mai grav lucru care se poate intampla in educatia unui copil este sa i se puna note nemeritate. Pana la urma este vorba de dezvoltarea unei natiuni bazata pe furt.
Ca si in cazul examenului de capacitate este problema implementarii, iar solutia cred ca a gasit-o d. Andronescu: desfasurarea bacalaureatului in centrele universitare. Numai ca logistica pentru a deplasa si caza atatia ar fi greu de asigurat.
De aceea poate desfasurarea unui bacalaureat B (o idee mai veche de altfel) pentru cei care vor sa urmeze o facutate si care sa se desfasoare in centrele universtare poate ar fi o solutie. In general, cu cat sunt mai putine centre de examinare cu atat este mai usor sa se asigure corectitudinea examenului.
M-am uitat din curiozitate la forma legii invatamantului si articolele despre finantarea de baza mi se par confuze.
Articolul 205 din legea invatamantului adoptata in Camera Deputatilor:
"(4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului asigura finantarea de baza pentru universitatile publice, prin granturi de studii calculate pe baza costului mediu per student echivalent, per domeniu, per cicluri de studii si per limba de predare. Fondurile vor fi alocate prioritar spre acele domenii care asigura dezvoltarea sustenabila si competitiva a societatii, iar in interiorul domeniului, prioritar, celor mai bine plasate programe in ierarhia calitatii acestora.
(5) Finantarea de baza este multianuala, asigurandu-se pe toata durata unui ciclu de studii."
Ce se intelege din textul de mai sus?
Pana la urma finantarea respecta principiul de care pomenea d. Basescu inainte de a fi d. Funeriu ministru si apoi si de d. Funeriu, ca finantarea se va face in functie de numarul studentilor din anul I? Sau vom continua a promovam studenti care nu merita?