Stefan Vlaston
Foto: Arhiva personala

Examenul de bacalaureat - parte a minciunii nationale

de Stefan Vlaston CampusNews

Miercuri, 7 iulie 2010, 19:34    NEWS | OPINII

Print YM E-mail Mai mare| Mai mic Comentarii

Avem deja un exemplu: consecintele minciunii economice. In aprilie, vizita delegatiei FMI ne-a aratat oglinda adevarului. Ce suntem, cat muncim, cat mintim, cat ne fofilam dupa cires, cat ne lasam amagiti de promisiuni desarte. Bomba minciunii a explodat atunci cand au disparut resursele.

S-au terminat banii din privatizari, banii trimisi de capsunari, din exporturi, din fluxurile financiare externe.

Din minciuna statului social (concretizat in venitul minim garantat, pensia minima garantata, salarii bugetare dublu garantate, pensii triplu garantate, posturi garantate in educatie, administratie centrala si locala), s-a ales praful. S-a transformat totul in minciuna. Doar de cateva saptamani conducatorii au inceput sa spuna adevarul economic.

Bacalaureatul reprezinta varful minciunii din educatie. Cererea a creat oferta. Parintii si elevii au presupus, de multe ori cu temei, ca diplomele obtinute, indiferent cum, iti asigura un salariu mai bun, mai ales in domeniul bugetar. Educatia a ramas in tiparele comuniste. Acelasi curriculum, aceeasi nelegare a salarizarii de performanta si rezultatele muncii, management politizat de partidul aflat la putere, lipsa de control si verificare post finantare.

In lipsa controlului, anchetei si sanctiunii administrative din partea statului, piata a decis soarta educatiei. Cum? Fabrici de diplome in invatamantul superior, examene de absolvire fraudate, diplome universitare si doctorale fara acoperire, toate platite cu bani grei si trafic de influenta politica. Acesta este cadrul general in care s-a derulat Bacalaureatul 2010.

Principala caracterizare a examenului a fost “dezastru national”

Dezastru in raport cu ce ? Cu pretentiile si aspiratiile parintilor si elevilor. Care si-au propus sa obtina diplome, cat mai inalte, indiferent de calitati si resurse intelectuale. Dar proportional cu banii de care dispun pentru a cumpara aceste diplome. Daca aspiratiile si pretentiile elevilor si parintilor pot fi greu combatute, mai ales tinand cont de lipsa orientarii scolare si profesionale si a educatiei superioara a parintilor, conducerea statului, a Ministerului Educatiei nu are nici o scuza pentru acceptarea.

Se pot consemna si cateva lucruri pozitive: faptul ca n-au mai avut loc scurgeri de subiecte si informatii din Minister, ca nu s-au mai publicat subiectele pe internet, prilej de “concepere” ante factum a unor mijloace de fraudare, un control mai riguros la intrarea in centrele de examen si, posibil, un numar mai mare de profesori care au avut demnitatea sa nu intre in scenariul coniventelor scoala-elevi.

Ce se intampla cu examenul de bacalaureat?

A devenit prilej de vanzare-cumparare a diplomelor, cu furnizori si beneficiari. In acest an incepe sa apara varful aisbergului. In primul rand sunt pe rol patru anchete ale DNA sau procuraturii, pentru cazuri de flagrant de luare de mita (Podul Tucului-Bacau, unde directorul Dumitru Ţopa, adjuncta Doina Antohi şi secretara Tatiana Moraru puseseră la punct o adevărată organizaţie criminală, care se ocupa cu vânzarea notelor de Bac), Cluj (42 de lucrări de la proba de Limba şi literatura română au fost anulate, întrucât existau suspiciuni că ele ar fi fost xeroxate), Botosani (dosar penal pe numele presedintelui Comisiei de bacalaureat, prof univ. dr. Leonache Dragoi, de la Universitatea “Gheorghe Asachi” Iasi, a vicepresedintelui Mihaela Prajinaru, care este si inspector scolar, dar si a membrilor comisiei), Galati (la un liceu privat).

Posibil sa fie si altele, care n-au beneficiat. Apoi au inceput sa apara unitati scolare cu procent de promovare zero. Inclusiv in Bucuresti, cazul Grupului Scolar Timpuri Noi. (Alte exemple: Grupul Şcolar Puskas Tivadar şi Grupul Şcolar Gaman Janos, ambele din Sfantu Gheorghe, Smeeni-Buzau Grupul Şcolar Coţuşca-Botosani, Grupul Şcolar de Arte şi Meserii a Cooperaţiei "Spiru Haret", din Ploieşti, etc.). Alte unitati scolare au avut procente de promovare foarte mici, sub 10%. Prin contrast cu Grupuri Scolare din mediul rural care au procente de promovare de 98-100%.

Singura explicatie este ca presedintii comisiilor de la centrele de examen cu zero promovati n-au acceptat compromisul. N-au luat mita pentru a inchide ochii.

Si aici gasim prima vinovatie a sistemului, condus de ministru. De ce sa fie secreta componenta comisiilor de examen ? Cine a decis asa ? De ce sa nu stie toata tara cine accepta mita si cine nu?

Prima solicitare adresata ministrului educatiei: faceti imediat publica componenta tuturor comisiilor de examen pentru toate centrele de examen si corectare. Faceti publice, intr-o lista separata, rezultatele pe fiecare unitate scolara, pe fiecare judet.

A doua solicitare: permiteti accesul la copiile xerox ale tezelor catorva licee din rural care au 98-100% procent de promovare, unei comisii independente, care sa aiba in componenta si ziaristi. Fara sa apara pe teze numele elevilor si fara pretentia anularii tezelor. Doar pentru a vedea daca s-a copiat si daca au fost corect notate. In caz contrar exista suspiciunea ca in multe centre cu procente de promovare uriase s-a copiat pe rupte. (Cobadin-Constanta 99%, Vanju Mare-Mehedinti 98%, Halanga-Mehedinti 96%, Bozovici-Caras Severin 96%, Castelu-Constanta 96%, Siret-Suceava 96%, etc.)

Diferente mari intre judete

Diferente inregistrate an de an, de zeci de puncte procentuale intre procentele de promovare ale judetelor, nu pot fi acceptate prin prisma legilor statisticii. Cand este vorba de mii de elevi, nu se pot deosebi doua judete atat de mult, incat diferenta intre ele sa fie de la simplu la dublu. Adica sa acceptam ca in judetul Suceava, de exemplu, s-au adunat cei mai buni profesori din tara, cei mai buni elevi, care nu chiulesc, care invata pe rupte, cei mai buni parinti care se ocupa de copiii lor, iar in judetul Galati, anul trecut pe ultimul loc iar anul acesta pe penultimul loc, s-au adunat dimpotriva, cei mai lenesi elevi, cei mai incomptemti profesori.

Cine poate crede asa ceva?

Explicatia este alta. In judetele an de an fruntase s-a instalat o cultura a fraudei. Aceiasi oameni conduc an de an comisiile de examen, aceiasi suravegehetori si corectori aplica aceeasi partitura de succes. Pentru toata lumea: pentru elevi, parinti, pentru cei care astfel ascund gunoiul sub pres (profesori, directori, inspectori, minister), ba se mai aleg si cu ceva cadouri si bani. Si toata lumea e multumita. (Suceava 87%, Bihor 86%, Hunedoara 85%, Arad 85%, Neamt 84%, Timiş 82,68 %, Mehedinţi 82,62 %.

La polul opus: Ialomita 45%, Galati 50%, Calarasi 50%, Dambovita 51%) Pe urma nu sunt de inteles procentele mirobolante privind mediile de absolvire.

43% dintre absolventi au medii intre 8-10, aproape de idealul educational, in timp ce evaluarile internationale (testele PISA, TIMSS, PIRLS) ne pun la colt si
plaseaza educatia romaneasca pe ultimele locuri din Europa si din lume. Cine minte?

Mediul de afaceri se plange ca nu are de unde angaja personal calificat, investitorii straini care fac studii de piata a muncii isi amana investitiile pentru ca nu gasesc oameni calificati in tehnologiile moderne. Este una din explicatiile absentei unei productii de bunuri si servicii vandabile. Se stie ca productivitatea unei economii este strans legata de calitatea sistemelor de educatie si formare profesionala.

Ce vina are sistemul pentru aceasta situatie?

Foarte mare. Este si explicatia pe care o invoca profesorii si sefii de comisii cand inchid ochii la fraude, chiar neinsotite de coruptie.
a . Sistemul si-a propus sa duca majoritatea elevilor, daca se poate pe toti, pana la stadiul de cotizanti la fabricile de diplome din invatamantul superior. Asa se
explica desfiintarea scolilor de meserii, care indrumau elevii spre situatia de muncitori calificati, dar fara diplome de Bacalaureat sau de invatamant superior.
Asa se explica absenta oricarui criteriu de selectie la intrarea in liceu.
b . Lipsa orientarii scolare si profesionale, care sa arate fiecarui elev si fiecarei familii care este traseul educational optim, coerent cu inclinatiile, potentialul si
talentele tanarului.
c . Nu exista un sistem de evaluare unitar care sa genereze acel necesar feedback, pentru elevii care s-au ratacit pe trasee educationale neconvenabile si care sa
conduca la redirectionarea lor pe traseele care le convin.
d . Nu exista un curriculum flexibil, care sa poata fi adecvat personalitatii si potentialului elevilor, particularitatilor de varsta si pietei muncii.
e . Nu exista un corp profesoral motivat si interesat prin corelarea salarizarii cu propria performanta si cu rezultatele muncii.
f. Nu se apeleaza, in cazul examenelor de absolvire, la inlocuirea factorului subiectiv, profesorii, care au dubla calitate, aceea de furnizori si de evaluatori
a rezultatelor propriei munci. Ei pot fi inlocuiti, in cazul evaluarii, de aplicatii informatice care sa genereze subiecte tip grila, personalizate, similare dar neidentice, atatea variante cati candidati sunt. Corectarea se face tot informatic, asigurandu-se astfel corectitudinea examenelor.
g . Nu exista o transparenta necesara in privinta componentei comisiilor de examen, a persoanelor responsabile de derularea examenelor.

Absenta probei de sport si a notelor de la examenele orale in media generala a avut ca efect imediat scaderea procentului de promovare. Sa nu ne facem insa iluzii.
Putina lume urmareste sesiunea a doua de examen, aceea din august. Daca adunam numarul promovatilor din iulie cu acela al promovatilor din august, ajungem, in anii
trecuti, la frumuselul procent de 97-99% promovati in cele doua sesiuni. Spre fericirea universitatilor care ii asteapta cu bratele deschise sa le ia banii. Contra unor diplome fara acoperire in competente obtinute.

Am inceput prin a evoca explozia bombei economice produse in primavara aceasta, cauzata de 20 de ani de minciuna.

Aceeasi situatie este in educatie. 20 de ani de minciuna se vor razbuna. Mai devreme sau mai tarziu. Si atunci va exploda o noua bomba, care poate lua diferite forme:
incetarea recunoasterii diplomelor romanesti in afara granitelor; amanarea sau incetarea investitiilor straine in Romania; descalificarea corpului profesoral nelegat prin salarizare de perfomanta; incetarea finantarii bugetare pentru un sistem educational care nu produce rezultatele asteptate; privatizarea unei parti insemnate a unitatilor scolare.

In luna iunie am vazut masura iresponsabilitatii clasei politice prin pozitia fata de Legea Educatiei Nationale. Desi educatia poate usor fi considerata ca transpartinica,
ambitiile politice au dus la blocarea Legii in Senat, pentru a cata oara nici nu mai stim.

Asteptata sa ofere o schimbare de paradigma educationala, sa puna bazele unei educatii moderne, europene, n-a fost sa fie nici de data asta. Comisia de Invatamant a Senatului a decis sa ingroape proiectul pentru nu se stie cat timp. Pentru a plati polite politice partidelor aflate la guvernare.

Si vara viitoare vom discuta iarasi despre un Bacalaureat corupt, parte a minciunii.
Citeste mai multe despre     |   |   |   |   |   |   |   |   | 

  
5831 vizualizari
  • 0 (0 voturi)    
    Din pacate... (Miercuri, 7 iulie 2010, 19:46)

    valiflo [anonim]

    ...foarte adevarat. Calitatea personalului din sistemul educational lasa de dorit. Spre exemplificare a se urmari forumurile educationale. Respect.
  • 0 (0 voturi)    
    excelent (Miercuri, 7 iulie 2010, 19:48)

    MIRELA [anonim]

    O radiografie complexa si reala a starii acestei natiuni.Dramatic!
  • 0 (0 voturi)    
    eu nu inteleg (Miercuri, 7 iulie 2010, 20:00)

    vali plesca [anonim]

    ce atata bataie de cap cu educatia in tara asta? competenta, responsabilitatea si bunul simt, derivate din educatie riguroasa, nu sunt la nici o cautare pe aici. pentru marlanie, agresivitate, nesimtire si hotie, valorile supreme pe taramurile astea, n-ai nevoie de scoala...
    • 0 (0 voturi)    
      Dar (Joi, 8 iulie 2010, 8:29)

      Vlaston Stefan [utilizator] i-a raspuns lui vali plesca

      Trebuie sa trecem de acest nivel. In primul rand scoala poate contribui la depasirea acestei etape.
  • 0 (0 voturi)    
    Din păcate... (Miercuri, 7 iulie 2010, 20:18)

    Moraru Mihai [anonim]

    Din păcate aveţi dreptate. Am trăit pe pielea mea ca şi elev dar şi ca profesor (ulterior) această minciună. Avem un sistem prost şi fără rezultate reale. Ne lăudăm cu rezultatele excepţionale obţinute pe plan internaţional de câţiva tineri străluciţi, dar, nu vedem că media (acel procent de 75-80%) este mult sub nivelul de pregătire aşteptat. Ascundem mizeria sub preş, după care vorbim de viitorul acestei ţări fără să ne dăm seama că acest viitor, fără tineri educaţi, cu adevărat specilizaţi în meseriile pe care le vor practica NU Există! Păcat că nu ne putem întoarce înapoi cu 20 de ani. Atunci se putea face ceva, acum, cred că e prea târziu.....
  • 0 (0 voturi)    
    Bacalaureatul (Miercuri, 7 iulie 2010, 20:34)

    Ion [anonim]

    Daca domnia voastra credeti ca a avut loc un Bac pe bune va inselati.Daca era pe stiinta procentele erau invers si nu exagerez deloc.Dar esenta acestui esec este in nereformarea si neadaptarea invatamantului la realitatea actuala.Programele scolare si cerintele sunt aceleasi ca acum 30 -40 de ani.Problema e ca nimeni nu vrea sa schimbe nimic.
  • 0 (0 voturi)    
    obiectiv (Miercuri, 7 iulie 2010, 20:43)

    john doe [anonim]

    ... mi se pare mie articolul. interesant. sunt de acord cu el in proportie de 90%.
  • 0 (0 voturi)    
    Multumesc d-le Vlaston (Miercuri, 7 iulie 2010, 21:00)

    carat [anonim]

    Un articol bine structurat, bine documentat, foarte pertinent si impartial cum nu intalnesti prea des in presa din Romania. Multumesc d-le Stefan Vlaston.
    • 0 (0 voturi)    
      Sunt (Joi, 8 iulie 2010, 8:38)

      Vlaston Stefan [utilizator] i-a raspuns lui carat

      Incantat ca articolul este apreciat.
  • 0 (0 voturi)    
    Wow (Miercuri, 7 iulie 2010, 21:14)

    laurs [utilizator]

    Super articolul!
  • 0 (0 voturi)    
    invatamantul preuniversitar (Miercuri, 7 iulie 2010, 21:30)

    Niura Dumbrava [anonim]

    Apreciez simtul obiectiv in cele spuse de d-voastra. Lucrez de 15 ani in sistem, putem vorbi de "cadere libera".
    Cel mai rau este ca si cei de la catedra suntem la fel de vinovati. Cu un simt al reactiei atrofiat, preocupati, mult prea preocupati de de continua noastra "jena finanaciara" , vedem, tragem concluzii individuale, cel mult la nivel de grup mic si mergem pe acelasi drum. Stim si ca nu-i pasa nimanui ca muncim mai bine, ori mai rau, egalizarea noastra e o constanta. Sistemul te inregimenteaza, pe cand te dumiresti e prea tarziu sa-l mai parasesti.
    Noul proiect de lege insemna ceva in ce priveste diferentierea, atat a elevilor, cat si a profesorilor. Probabil demararea in formula propusa ar fi creat convulsii, dar in timp lucrurile s-ar fi asezat si ar fi inceput o revalorizare. Dar cum noi suntem tot noi, cine stie....
    • 0 (0 voturi)    
      Exact (Joi, 8 iulie 2010, 8:38)

      Vlaston Stefan [utilizator] i-a raspuns lui Niura Dumbrava

      Fara salarizare diferentiata, functie de performanta fiecaruia si de rezultatele muncii, atitudinea profesorilor nu se va schimba.
  • 0 (0 voturi)    
    Partial adevarat (1) (Joi, 8 iulie 2010, 0:07)

    stefan [anonim]

    Minciuna nu e de 20 de ani, ci de peste 65 de ani. Si cind vii sa construiesti ceva cu baza minciuna, acesta este rezultatul.
    Ati uitat de aceleasi gen de raportari mincinoase? Cincinalul in 4 ani si jumatate, 6000 de Kg de griu la hectar, 11-12000gk de purumb la hectar, tonele de sfecla, zecile de hectare arate si insamintate, miile de tone de otel, hirtie,etc, etc, ce ni se spuneau la radio, tv, in ziarele vremii? SI apoi crunta realitate? Economia de curent, lipsa de caldura si apa calda, piinea pe cartela, zaharul, ouale, uleiul, mezelurile... Lipsa hirtiei igienice (ca despre calitate nu mai vorbim), a scobitorilor, cozile la lapte, carne, lipsa cafelei, cozile la carti. Acesta era sistemul din care provin azi politicienii nostri. De ce ar proceda azi altfel decit ieri?
    Umila mea parere este ca avem nevoie nu de o singura lege a educatiei nationale, ci de mai multe astfel de legi care sa acopere acest aspect al societatii. O lege privind gradinitele, alta privind invatamintul general si liceal, alta privind pe cel universitar si postuniversitar. Lege privind un sistem de burse. Lege privind invatamintul continuu sau pentru cei ce vor dupa o anumita virsta sa mai faca ceva sau pentru cei ce nu si-au terminat studiile sa si le termine mai tirziu. Lege pentru a crea un sistem de economii pentru parinti.
    Bacalaureatul in Ro este problema nationala. Nimic mai fals. Este asa pentru ca practic avem acelasi examen de peste 50 de ani. Nu conteaza ca sunt 2,3 sau 7 probe. Este acelasi.
    Pe la inceputul anilor 90, intr-o Tribuna Scolii citeam despre bacalaureatul de atunci din Franta. Ce-mi mai amintesc este ca erau mai multe tipuri de bacalaureat si ca admiterea la facultate era conditionata de bacalaureat. (nu te puteai duce la medicina daca aveai un bacalaureat in matematica si fizica. Sau nu mergeai la inginerie daca aveai babalaureatul la literatura si limbi). Ca liceul era de 5 ani cu un an pregatitor pentru bacalaureat...
    • 0 (0 voturi)    
      Macar (Joi, 8 iulie 2010, 8:36)

      Vlaston Stefan [utilizator] i-a raspuns lui stefan

      Inainte de 90 aveam scuza dictaturii. Nu puteam misca in front. Dar faptul ca 20 de ani de "democratie" n-au reusit sa schimbe paradigma e absolut dezolant.

      In adevar, prevederea ca in inv. superior tehnic sa acceada doar absolventi de filiera tehnologica ar da mai multa greutate liceelor tehnologice. Si selectia riguriasa la intrarea in liceu. Ideea ca toti trebuie sa faca liceul mi se pare paguboasa, pentru ca nu toti au resursele intelectuale necesare. de asta am ajuns aici cu bacul.
      • 0 (0 voturi)    
        Un posibil raspuns? (Joi, 8 iulie 2010, 17:14)

        stefan [anonim] i-a raspuns lui Vlaston Stefan

        Ce persoana a condus vreun minister si asupra ei n-au planat nici o suspiciune?
        Romania nu trebuie sa reinventeze nimic.
        Ministrul Funeriu a trait in diverse tari si a vazut destule, n-a fost numai in vizite ca altii.
        Ar trebui intii de toate sa comunice, sa explice si apoi sa purceada la schimbari. (Am sa incerc sa scot din exprimare REFORMA-nu mai are sens in Ro).
        Bacalaureatul azi si-a pierdut valoarea. Este un nonsens. Trecerea acestui examen nu inseamna aproape nimic. Dreptul de a accede spre invatamintul Universitar.
    • 0 (0 voturi)    
      raportari (Vineri, 16 iulie 2010, 12:35)

      bedexe [anonim] i-a raspuns lui stefan

      Ce ma distreaza oamenii care fac afirmatii despre subiecte de care habar nu au.

      6T grau la hectar se pot obtine intr-o agricultura organizata. Fara mari eforturi, dar datorita conditiilor meteo din zona, am obtinut 5T si nici eu sau mama nu suntem ingineri agronomi.

      Dvs habar n-aveti de agricultura , dar dati ce-ati auzit .

      Acele cantitati se pot atinge.
      Acele lipsuri se datorau efortului de a plati datoria externa.

      Asa-i cu obiectivismul asta pe la noi... dam numai o parte a situatiei ...
  • 0 (0 voturi)    
    Partial adevarat(2) (Joi, 8 iulie 2010, 0:28)

    stefan [anonim]

    ....ca existau mai multe intilniri scoala-elev-familie pentru a fi canalizat si indrumat.
    Pot spune ca o astfel de perceptie este si azi la admiterea in facultati in vest. Trebuie sa ai promovate anumite cursuri pentru a acede la un program sau altul.
    Evident, societatile evolueaza si isi schimba legile in functie de nevoile societatii.
    Imediat dupa 1989 toate liceele au redevenit teoretice (nu ca inainte ar fi fost prea practice). Catalogul este un act public, ceea ce in vest nu e asa. Elevul si parintii lui au intilnire cu cine trebuie la scoala. Fara tam-tam. Chiar si notele de la examene sau lucrari nu-s facute public de profesor, ci de elev, daca vrea.
    AM mai spus si o repet. In romania profesorul vine la ora. In vest e invers: elevul vine la ora, adica isi schimba clasa si cind ajunge in general gaseste profesorul acolo. E o nuanta de inversare de responsabilitate.
    Notarea trebuie precizata de la bun inceput X% prezenta, nu mai mult de 10%, y% activitatea in clasa, participare, proiecte, teme. Ceva de genul10-15%. O lucrare in saptamina A, cu pondere z%, o alta in sapt B, cu pondere z% si inca una in una din ultimele 3 sapt de scoala cu o pondere in general intre 30 si 40%, mai mare decit celelalte 2. Sau cu lucrari saptamanale de 2-5% si una finala de 30%. Ideea ar fi ca de la bun inceput toti stiu ce au de facut, cind, ce pondere si cit e baremul minim de trecere.
    Este cazul sa schimbam nenorocitele alea de banci de 2 locuri si sa punem pupitre individuale. Tentatia copiatului scade exponential.
    La ciclul primar temele de acasa sa tinda spre 0.
    Programele scolare trebuie aerisite la maxim. Trebuie incurajata munca in echipa, activitatea practica.
    Explicati-mi de ce trebuie sa se faca ecuatia de gradul 2, derivate si integrale, limite de siruri si trigonometria aia complicata, cind peste 90% din elevi nu le vor utiliza practic niciodata?
    De ce atitea comentarii literare elaborate?
    • 0 (0 voturi)    
      "De ce e militienii asa de prosti?" (1) (Joi, 8 iulie 2010, 7:48)

      Contras Ioan [anonim] i-a raspuns lui stefan

      Autorul comentariilor "Partial adevarat" utilizeaza o sintagma din logica fuzzy (L.A. Zadeh), logica care ar trebui predata si in scoala. Intre "fals" (0) si "adevarat" (1) exista o infinitate de adevaruri/falsuri partiale, cu valori cuprinse intre 0 si 1. Nu putem judeca lucrurile doar prin valorile de adevar aristotelice, pe baza principiului tertului exclus. Nu exista, in sens absolut, numai alb sau negru, numai bun sau rau, numai viu sau mort etc. Autorul nostru are dreptate cand combate ideea nostalgicilor care zic ca inainte de '89 aveam un invatamant mai bun.
      De 50 de ani imi fac veacul prin salile de clasa, ca elev, student si apoi ca dascal preuniversitar si universitar.
      Noi, dascalii mai batrani de acum, suntem vinovati de starea proasta a invatamantului de azi, tocmai datorita faptului ca am copiat multe metehne ale invatamantului comunist. Am vazut pe viu o doctorita in acele vremuri, care manca din memorie textele cu punct si virgula si care mi-a prescris pentru copil, tot din memorie, o reteta impotriva viermisorilor intestinali, medicament cu care puteam linistit sa-mi omor copilul, daca nu se sesiza farmacista.
      Predam si acum orice, oricat, oriunde, uitand ca viata omului e prea scurta pentru ca s-o iroseasca invatand "ecuatii cu derivate partiale", cand el nu are nici o sansa de a deveni matematician sau cercetator in domeniul ingineresc.
      Incercam in continuare sa transmitem cunostinte in loc sa incercam sa formam deprinderi. Predam la ingineri teoreme, cu demonstratii cu tot, si le cerem la examen sa reproduca demonstratiile predate la curs. Le cerem sa memoreze formule, in loc sa-i invatam unde sa le caute si, mai ales, sa le formam deprinderi cum sa le aplice in domeniul lor. Asa era si inante si multi dintre noi, dascalii, ne mandrim cu faptul ca am absolvit inainte de '89 intr-un centru traditional (Bucuresti, Iasi, Cluj sau Timisoara). Degeaba inveti chiar si la Paris "la gat cravatei cum se leaga nodul..."
    • 0 (0 voturi)    
      "De ce e militienii asa de prosti?" (2) (Joi, 8 iulie 2010, 8:17)

      Contras Ioan [anonim] i-a raspuns lui stefan

      Raspunsul la intrebarea din titlul este:
      "Pentru ca au avut dascali ca noi!"
      Noi dascalii, trebuie sa ne asumam partea nostra de vina, de la mic la mare.
      Un invatamant de calitate are nevoie de o Lege de calitate. E o conditie necesara, dar nici pe departe suficienta. Mai e nevoie de dascali cu chemare, cu mintea dechisa la nou si nu plina de prejudecati bazate pe o logica strict aristotelica (booleana).
      Eu nu sunt nici bun nici rau, nici urat nici frumos, nici destept nici prost, ci doar sunt. Inca. Mai corect, la varsta mea, sunt mai aproape de "nu sunt" decat de "sunt".
      Dar noua generatie de dascali, care e mai aproape de "a fi" decat de "a nu fi", trebuie sa se gandeasca in mod serios la "globalizarea informatiei", la "explozia informationala", la "acompaniamentul muribunzilor" .
      Da, noi dascalii, de fapt pregatim niste muritori. Majoritatea din ei trebuie doar sa supravietuiasca o vreme si nu tind sa devina nemuritori. Cu exceptia educatiei morale, care nu trebuie sa lipseasca niciodata, educatia si instruirea trebuie sa fie orientate pe supravietuire.
      Pregatirea micului procent de nemuritori e treaba Cercetarii si, mai ales, a lui Dumnezeu. Marii nemuritori in stiinta au fost mai mult autodidacti decat produsul unui invatamant performant.
    • 0 (0 voturi)    
      de ce trigo (Joi, 8 iulie 2010, 8:41)

      vlad [anonim] i-a raspuns lui stefan

      @stefan: sunt subiecte pentru mate-info. absolventii de la aceste licee vor studia mai departe la o facultate tehnica sau economica. Si la una si la alta ai nevoie sa intelegi variatia unei functii in timp. Ecuatia de gradul 2 este cea mai simpla functie care trebuie inteleasa pentru ca pornind de la intelegerea ei vei reusi sa intelegi functii mai complicate. Trigonometrie complicata? Nu a existat subiect de trigonometrie la bac. Comentariile literare nu sunt o prostie ca idee ci doar modul in care se fac este un pic idiot. Scopul lor este ca elevul sa fie in stare sa citeasca o opera literara, sa inteleaga ceva din ea si apoi sa exprime ce a inteles in mod coerent. Nu cred ca se puncteaza ceva din asta ci doar reproducerea unor texte invatate pe dinafara.
      • 0 (0 voturi)    
        Subiecte pentru nimic (Joi, 8 iulie 2010, 17:46)

        stefan [anonim] i-a raspuns lui vlad

        In opinia mea, procentul celor ce trebuie sa ajunga la Facultate nu trebuie sa depaseasca 30%. Deci pentru si mai putin (unii vor face litere, limbi, medicina, filozofie, drept, biologie, istorie....) nu se justifica aceste lucruri abstracte.
        De asemenea, avem nevoie de meseriasi: croitori, instalatori, electricieni, etc, carora sin x si derivatele le sunt "nemaipomenit de utile".
        O tara plina de absolventi de facultate dar care pusi in fata unei probleme practice nu stiu de unde sa o inceapa e o mare prostie...
        Un invatamint ce se opreste la 18 ani sau 24-25 de ani (hai spre 30 cu masterate sau doctorate) este un alt nonsens.
        Eu de exemplu, nu-s un mare admirator al lui Eminescu. Motivele sunt subiective (prea l-am studiat incepinc cu clasa a II-a si practic aceleasi poezii, de fapt fragmente din Scrisoarea a III-a, Imparat si proletar, Luceafarul si vreo 2-3 poezii de dragoste si mai nimic din Minulescu, Bacovia). Cit despre literatura universala nu mai vorbesc. De ce trebuie sa-l comentez pe Eminescu asa cum vrea comisia si nu cum il percep eu?
        Am invatat mai multa geografie calatorind in tara (pe atunci era mai usor sa faci o excursie de o saptamana cu elevii. Erau internate unde puteai ramane peste noapte). La fel si istorie. Chimia ce o stiu este datorita experientelor facute in clasa de fiecare dintre noi. Despre tranzistor si alte rezistente stiu de la cercul de pionieri si am priceput mai usor apoi teoria de la fizica.
        Citi dintre absolventii de INFO stiu sa folosesca cit de cit EXCEL? Citi stiu sa faca un mic program intr-un limbaj actual. Eu mai stiu inca in Basic si Fortran. Citi pot monta un ordinator dindu-le piesele componente? Citi il pot formata si pune un sistem de operare si o lista de utilitare?
        Si mai ales, au invatat asta la scoala sau acasa, jucindu-se cu cel propriu?
        Sa nu uitam ca peste 50% din ingineri vor utiliza si exploata ceva ce e deja proiectat, deci practica va fi importanta.
    • 0 (0 voturi)    
      Adevarat (Joi, 8 iulie 2010, 9:06)

      profesor pensionar [anonim] i-a raspuns lui stefan

      Subscriu la afirmatiile din articol. Asa stau lucrurile, iar aspecte negative mai sunt, din pacate, chiar mai multe si mai grave.
      In legatura cu cinstea evaluatorilor, prin comparatie, in unele tari din vest, este permis sa fie luate tezele acasa de corectori, fara a exista frauda la notare etc. Cand se va ajunge si la noi la un nivel de normalitate, de adevar, de cinste ?
  • 0 (0 voturi)    
    Adevarat (Joi, 8 iulie 2010, 1:28)

    Laurentiu H. [anonim]

    In 1988 aveam colegi de liceu care citeau silabisind si incurcandu-se la fel ca in primara.
    Au trecut bacul cu note peste 7.Unul a facut Spiru,m-am intalnit cu el acum cativa ani.
    Am crezut ca stupiditatea si absurdul comunismului romanesc a provocat asa ceva.
    Acum sunt sigur ca reteta este in spiritul locului.
    Solutia este duritatea justitiei.
  • 0 (0 voturi)    
    o intrebare (Joi, 8 iulie 2010, 1:57)

    c [anonim]

    Dle Vlaston imi permit sa va intreb dvs unde ati studiat si unde v-ati sustinut examenul de Bacalaureat mai apoi? Sper ca nu o sa-mi raspundeti ca dl Basesecu ca ati avut profesori buni care acum sunt la pensie cu toate ca e o umbra de adevar si in aceste vorbe. Eu cred ca nu putem arunca vina doar pe unii pt ca aceasta este impartita intre fostii si actualul ministru al educatiei, profesori, elevi si parinti. Dvs ce credeti?
    • 0 (0 voturi)    
      Am terminat (Joi, 8 iulie 2010, 13:46)

      Vlaston Stefan [utilizator] i-a raspuns lui c

      La liceul Traian din Drobeta Tr. Severin.

      Contextul e altul, acum vin la liceu 80% din cohorta, pe vremea mea doar 25-30%. Cu provocarea masificarii inv. liveal se confrunta multe alte tari. Acum 30 de ani nu trebuia fraudat bacul, il luam pe bune, pentru ca aproape toti aveam resurse intelectuale pentru asta. Acum trebuie adus fiecare elev pe traseul educational care i se potriveste, nu neaparat liceu. Aici e drama.
  • 0 (0 voturi)    
    Să trăiască... (Joi, 8 iulie 2010, 2:13)

    Paganel [anonim]

    ... "partidul struţilor"! Hai să ne facem că nu vedem că de peste 20 de ani NIMENI NU A FOST INTERESAT să elaboreze, pe bază de studii pertinente (am fi avut cine să le facă din ţară sau, dacă nu - comandam unul făcut de vest-europeni sau americani) legate de necesarul REAL de forţă de muncă în România, pe baza căruia să fi reajustat numărul de locuri pe profile şi specializări la licee, şcoli profesionale şi facultăţi. La acestea se puteau adăuga un să zicem 10% în plus şi să se fi făcut corecţii şi reajustări, în funcţi de evoluţia ulterioară a "pieţei muncii". Noi... nu: ca să nu plătească statul (care avea nevoie de votanţi, cânt mai mulţi şi cât mai uşor de manipulat!) ajutor de şomaj pentru absolvenţi de bacalaureat sau/şi licenţă/diplomă, s-au "inventat" locurile cu taxă la facultăţi, fie pentru studiile universitare, fie pentru cele postuniversitare. În timpul lor, cei deştepţi oricum prind o bursă "afară" şi îşi cumpără, la plecare, doar bilet pentru "dus", iar pentru "cohortele"... din ce în ce mai "fără număr" de absolvenţi pe bază de "copy-paste" ai liceelor şi facultăţilor ori îi trimitem în vest, ori ajung ei pe la vreun supermarket sau la vreo tonetă (după ce-şi pun "în cui" diploma de studii absolvite). DE CE NU VREŢI SĂ PRIVIŢI ŞI ACEST ADEVĂR???? SUFERIŢI CUMVA DE AUTISM????? Nu vă daţi seama că într-o generaţie, două (sau, poate, chiar mai repede) poporul român va deveni o simplă "populaţie", adică o turmă, pentru care vor gândi alţii, deoarece turma va fi pre(a)ocupată doar să-şi ţină cât mai bine capul pe umeri ca să nu-i plouă în gât??????? NU AŞTEPT NICI UN RĂSPUNS, FIINDCĂ NU AM UITAT CĂ LA DUMNEAVOASTRĂ, STIMATE DOMNULE VLASTON, NOŢIUNEA DE "RESPECT" FAŢĂ DE CADRELE DIDACTICE, ÎN SPECIAL ŞI FAŢĂ DE OAMENI, ÎN GENERAL, SE REDUCE DOAR LA SALARIU!!!!!!!!!!!!!!!!
    • 0 (0 voturi)    
      La clasa a IX-a (Joi, 8 iulie 2010, 13:49)

      Vlaston Stefan [utilizator] i-a raspuns lui Paganel

      La liceu au intrat 60% in filiera teoretica si 35% in filiera tehnologica. Pentru acestia din urma piata muncii ofera cam 80% joburi. Inca o falie: intre structura pe filiere a inv. si structura joburilor in piata muncii.
      • 0 (0 voturi)    
        exact (Vineri, 9 iulie 2010, 11:51)

        hm [anonim] i-a raspuns lui Vlaston Stefan

        si, de parca nu era destul, la acest bac au fost "lasati" sa treaca majoritatea elevilor de la uman, in timp ce realistii, de care totusi am avea mult mai mare nevoie, au fost examinati la sange. bacul umanist a fost NUL. singurul motiv pentru care au picat asa de multi a fost ca examenul de matematica a fost neobisnuit de dur si au picat cei ce ar fi trebuit sa pice, dar si elevi de o suta de ori mai buni decat cei de la uman, care au trecut in bloc.
        si da, sunt de acord, dintre elevii mei foarte multi ar fi trebuit sa fie la filiera tehnologica, dar pentru asta ar trebui regandit si reorganizat invatamantul vocational din tara noastra. pentru ca nu cred ca se mai poate vorbi de invatamant teoretic in momentul in care este obligat sa accepte elevi cu note de 2 si 3 la examenul de capacitate...
  • 0 (0 voturi)    
    bac (Vineri, 9 iulie 2010, 0:22)

    ionut crisan [anonim]

    Total de acord cu articolul. Profesorii promoveaza deseori incultura sprijinind incompententa si comoditatea. Nu e normal ca notele sa se ofere pentru a incuraja elevul, chiar daca el greseste. Este si vina facultatilor care au criterii de admitere media anilor de liceu!
    Bacalaureatul nu este un examen care sa diferentieze elevii in functie de cunostinte, ba din contra ii uniformizeaza, notele nu reflecta cunostintele, iar cei prosti (dar cu influente) ajung la notele celor care au invatat si s-au pregatit pentru acest examen!


TOP5

Ultimele
stiri
    Nu există niciun articol deocamdată în această categorie

FORUM

Ultimele
discutii