Ce invata elevii in scoala?
de Stefan Vlaston CampusNews
Vineri, 30 iulie 2010, 17:44 NEWS | OPINII
Studiul intitulat "Publicul romanesc si stiinta", din care rezultatul cel mai spectaculos este ca 42% dintre romani cred ca "Soarele se invarte in jurul Pamantului", ne obliga sa raspundem la intrebarea: ce se invata in scoala? Mult si prost. Este raspunsul simplu.
Pentru ca scoala este un „pat al lui Procust”, in care se simt bine doar unii, putini, care au inclinatii spre teoretic si conceptual, invata cu placere „teorie”, merg apoi la studii superioare de succes si, eventual, pleaca sa lucreze in strainatate. Cam 25-30%. Tot atatia veneau la liceu acum 35-40 de ani.
Ceilalti, Dumnezeu cu mila. Se prefac ca invata, trec precum gasca prin apa, ajung la Bacalaureat, apoi la studii superioare iar la 23-24 de ani se intorc in piata muncii fara nicio calificare. Si o iau de la zero.
Cum s-a ajuns aici? Pentru ca de 20 de ani asteptam proiectarea unui curriculum modern, adecvat noului context economic, social, care sa raspunda provocarii globalizarii, al pietei fortei de munca unice, europene.
Asteptam degeaba. Tocmai ce ne-a anuntat dl ministru Daniel Funeriu ca pe langa cei 20 de ani trecuti mai este necesar inca un an pentru realizarea acestui obiectiv de anvergura „planetara”!
Ce caracteristici trebuie sa indeplineasca un curriculum scolar?
Flexibilitate, adecvare la piata muncii si la particularitatile de varsta ale elevilor, atractivitate, sa tina treaza curiozitatea elevilor, sa reprezinte un sistem coerent de cunostinte, un permanent dialog al stiintelor, sa fie accesibil, sa contina teme de investigatie, de formare a abilitatilor de invatare individuala, continua, sa fie util traiului zilnic al viitorului adult.
Sa genereze creativitate, gandire logica, initiativa, abilitati de lucru in echipa.
Sa ajute elevii sa raspunda la intrebari de genul: cum este lumea in care traiesc, cum ma raportez eu la aceasta lume, ce responsabilitati personale si colective trebuie sa asum, ce traseu profesional mi se potriveste, cat am strabatut si cat mai am de strabatut pe drumul cunoasterii.
Iata, fara alte comentarii, extrase din manualele scolare.
Biologie, clasa a X-a, filiera reala:
“Porţiunea dintre două membrane Z succesive se numeşte sarcomer şi este unitatea morfofuncţională a miofibrilelor" sau "Cordonul lemnos este format din vase metaxilem de calibru mare dispuse spre cambiu intrafascicular şi din vase protoxilem de calibru mic dispuse spre periferie”
Manualul de biologie clasa a IX-a, (14-15 ani), din dictionarul de termeni de la sfarsitul cartii, doar la litera „c”!:
calus, cambiu, capsida, cariokineza, carpela, catabolism, celom, chemosinteza, chim, cicloza, ciclul litic, ciclul lizogen, ciclul Krebs, clivare, coenzima, corion, corm, cormofite.
Manualul de ecologie clasa a IX-a:
Pag.62: termeni de retinut: climax, hidroserie, concurenta interspecifica, ecogeneza, xeroserie, eceza, reactie biocenotica.
Definitie: daca dezvoltarea vegetatiei se face de la spatiu abiotic arid pana la un biotop mezofil umed, succesiunea este numita xeroserie.
O serie completa de succesiune primara cuprinde 6 stadii: denudarea biotopului, imigrarea, eceza, concurenta interspecifica, reactia biocenotica.
La matematica clasa a V-a, (10-11 ani):
„Utilizarea, in contexte variate, a unor multimi infinite de numere naturale (multimea multiplilor unui numar natural-in particular multimea numerelor pare; multimea numerelor impare; multimea termenilor unui sir care respecta o regula data).
Clasa a VI-a : (11-12 ani) "Exercitii de recunoastere a semnificatiei unor ponderi diferite in calculul mediei ponderate"
Clasa a VII-a (12-13 ani) "Exercitii de determinare a unor multimi finite A si B atunci cand se da reprezentarea geometrica a produsului cartezian".
Clasa a VIII-a "Exercitii de determinarea minimului si/sau maximului unei expresii algebrice in evaluarea si interpretarea rezultatelor".
Manualul de limba romana, clasa a VIII-a, concepte: omniscient, artefact, eponim, perspectiva auctoriala, ezoteric, transgresarea timpului, sincretism de limbaje, personaj reflector.
Manualul de limba romana clasa a IX-a: conjectura, fastidios, aliteratia, amfibrahul, oximoronul, troheul, toponomastica, omorganic, inextricabil, acronie, analepsa, anticalofilie, climax, anticlimax, cronotop.
Iata, pentru comparatie, cateva intrebari dintr-o culegere de fizica, veche de 30 de ani:
- Se pot efectua salturi cu parasuta pe luna? De ce?
- Cine obliga o locomotiva sa se abata de la drumul drept, cand intra intr-o curba, mecanicul sau sinele?
- Cine lasa urme mai adanci pe zapada, o gasca sau un curcan, despre care stim ca au aceeasi greutate?
- Cum trebuie sa fie curelele unui rucsac, late sau inguste? De ce?
- Daca viteza sunetului n-ar fi 340m/s, ci 340mm/s, cum s-ar desfasura o convorbire intre doua persoane?
- Cum explicati indepartarea prafului din covoare prin batere?
- Cum explicati operatia de umplere a unui stilou cu cerneala?
- Pentru a se apara de frigul iernii pasarile isi zburlesc penele iar animalele parul. Cum explicati?
- Ce se intampla cu flacara unui chibrit in conditii de imponderabilitate?
- De ce se usuca rufele, iarna, pe balcon?
Doua conceptii despre educatie. Doua lumi educationale diferite. Noi vrem sa-i facem pe toti savanti sau macar cu studii superioare si rezultatele sunt cele relevate de studiul citat la inceput.
N-am invatat ca prima cerinta a unui curriculum este flexibilitatea, sa ne apropiem de idealul educational conform caruia fiecare elev ar trebui sa invete ce corespunde mai bine structurii sale intelectuale, personalitatii, inclinatiilor, potentialelor, aspiratiilor, nu ce vrea „patul lui Procust” al invatamantului romanesc. Iar cultura generala sa fie obtinuta in gimnaziu, cu intrebari simple si legate de viata reala, asa cum sunt cele de mai sus.
Pana la urma, ce ar trebui sa invete elevii in scoala? Decat mult si prost, mai bine mai putin, mai relevant si mai util.
Citeste mai multe despre elevi | scoala
Elevii si studentii sunt sacrificati,aglomerati cu materii,cursuri perfect inutile,stresati efectiv pentru ca personalul didactic sa isi justifice posturile si salariile.
Pe acest fundal orice este posibil,chestia cu soarele care se invarte in jurul pamantului e banala...
Cred ca la un sondaj similar 15-20% dintre profesorii romani raspundeau la fel!
La cat mai multe articole bune in continuare!
Actionarii sistemului de invatamant,romanii de pe strada, au in aceste conditii si calitatea de beneficiari,de victime directe sau indirecte ale rebuturilor care s-au strecurat si se strecoara in spatele catedrelor,prin inspectoratele scolare sau mai sus.
Nu este treaba mea sau a ta cand aflam ca tolomocaul de fecior al vecinului de palier isi face scoala pe bani si numai datorita banilor.Dar cand tolomacul cu pricina ajunge sa defileze cu diploma in fata,in acelasi stil, prin administratia publica,prin justitie sau in sanatate este si treaba mea si treaba ta,este cosmarul nostru!
Cred ca marea nostra problema este ca avem prea multi premianti de pomana si prea putini repetenti!
Si sunt momente in care repetentii si premiantii se confunda!
Profesorul de la catedra recomanda aceste carti fiindca ii iese si lui ceva. Ministerul Educatiei aproba aceste carti, multi dintre cei care ar trebui sa le verifice sunt pusi pe pile, nu au habar de materia respectiva. Sa nu ignoram exprimarea mult prea complexa a textelor, termeni inventati de autor sau tradusi dintr-o alta limba dupa ureche.
Vina elevilor sau a studentilor, lipsa de interes a lor, scoala nu mai trezeste interesul de a explora, dotari invechite, prea multa teorie iar parctica aproape inexistenta, totul incepe sa se reduca la ceva mecanic, nu se mai starneste interesul elevilor de a cerceta ceva. Le este mai usor sa descarce un referat de pe internet decat sa isi bata ei capul sa caute materiale.
Cred ca trebuie gasita o legatura intre a starni interesul pentru un obiect si acel obiect in sine.
Daca ai fi auzit nu scriai prostioara de mai sus.
Logca ta ar fi fost buna daca miscarea studiata ar fi fost inertiala.Miscarea fiind in camp central de forte se poate face o diferentiere intre cele doua cazuri.
Sa revii la vara cu lectile facute !!
Acea intelectualitate de atunci a disparut fie natural, fie datorita represiunii.
Cei putini care au mai rezistat au mai transmis ceva valori, dar incet, incet si acestea s-au pierdut.
Societatea romana nu este bolnava de 20 de ani, ci de 65 de ani. Daca vom continua sa punem bariera si sa nu privim dincolo de anul 1989 vom gresi fundamental.
Ca om in virsta ce sunteti (dupa fotografia publicata), trebuie sa stiti mai bine decit mine acest lucru. Obligatia invatarii limbii ruse, disparitia revistelor occidentale, imposibilitatea de a face calatorii, lipsa cartilor occidentale si decuplarea de la acel sistem de valori au facut rau.
In plus invatamintul s-a degradat continuu. Promovarea strict pe criterii de dosar, admiterea in anumite locuri tot pe baza de dosar (drept, militie, ziaristica...) au facut ca incet, incet lucrurile sa ajunga aici.
Am mai pus intrebarea si o mai pun. Exista cineva in Romania de astazi intr-o functie publica si care sa nu fie contestabil? Fie de colaborare cu Securitatea, fie cu un doctorat ciudat, fie cu o avere cam mare si greu de justificat?
Acel sistem de valori de care (ma repet iar, dar e necesar) vorbea in 22 decembrie seara Eduard Victor Gugui n-a fost reasezat niciodata la locul lui.
Romania are valori. Este cert asta. Dar aceste valori sunt gonite de sfertodoctii de azi care ne conduc.
Nu se face nici o proiectie in concret, nici o referire la istoricul conceptului si nici o referire la unde este aplicat. In schimb, rezolvam multe probleme, culegeri, exercitii pierzand ansamblul.
Ce putem face ca aceasta discutie sa nu ramana doar discutie?
Din pacate prea putini se incumeta sa comenteze sau sa se pronunte pe un asemenea subiect.Comparati numarul de comentarii de la acest material cu puzderia de comentarii la alte articole...Aici este drama,la nivelul indiferentei de care amintea mai sus dl.Vlaston...
Multor romani le-a ajuns cutitul la os,Cel putin asa se spune sau se pretinde.Dar dupa cate constat,cutitul la os nu este cea mai buna reteta de combatut indiferenta romanului.Glumind amar as spune ca punctul de fierbere,punctul la care mamaliga romaneasca explodeaza se tot ridica...
unde sint oare orele de logica din programa scolara?