Mihai Coman, decanul FJSC
Foto: HotNews.ro

Vanzatorii de iluzii - explozia pseudo-scolilor de jurnalism

de Mihai Coman FJSC CampusNews

Marţi, 21 septembrie 2010, 0:47    NEWS | OPINII

Print YM E-mail Mai mare| Mai mic Comentarii

In Romania, la ora actuala, sistemul de formare academica in jurnalism si comunicare este supra-dimensionat atat in raport cu nevoile pietei, cat si cu resursele de competenta universitara existente. Daca in 2003 erau acreditate 22 de programe de formare universitata in jurnalism si 12 in relatii publice, in 2008 erau acreditate 25 de programe de jurnalism, 30 de relatii publice si 5 de publicitate. La nivel de licenta, pentru ca la nivel de mastere totul pare scapat de sub control, iar masterele de comunicare se nasc in toate facultatile, indiferent de profil. 

Ma bucur ca acest lucru, pe care il sustin de multa vreme (a se consulta, intre altele, analiza pe care am facut-o in cadrul proiectului "Educatie de calitate pentru piata muncii", Ed. Universitara, 2009, cap 6), incepe sa fie dezbatut si de reprezentantii profesiei - pornind de la cifrele date de Eurostat, Cristian Orgonas arata ca "intre 1999 si 2008, numarul studentilor la Jurnalism si Comunicare a crescut de la 5.200 la peste 20.000, iar numarul absolventilor de la 1.000 in anul 1999, la peste 6.000 in 2008" (cand insa au terminat doua generatii, cele pre-Bologna si cele Bologna). 

Acest sistem a crescut nu atat pentru ca exista un potential de formare (cadre didactice bine pregatite, profesionisti dispusi sa isi transmita experienta tinerilor, fonduri pentru echipamente si carti etc), ci pentru ca el oferea posibilitatea de a obtine venituri suplimentare prin marirea numarului de studenti la jurnalism si comunicare.

Imaginea unor cohorte de potentiali candidati care isi platesc studiile a sclipit orbitor pentru multe universitati, indiferent daca erau de stat sau particulare. Ca un efect pervers al acestui sistem de finantare, sectiile si facultatile de jurnalism si comunicare au devenit "vacile hranitoare" pentru sectiile si facultatile depopulate, fiind alipite fortat in mega-facultati si fiind obligate sa inmatriculeze sute de studenti - uneori toti cei care s-au inscris la admitere, pentru a finanta din taxele acestora supravietuirea celorlalte catedre.

Ceea ce inseamna ca, din miile de studenti care se inroleaza la facultatile din acest profil, mai multe de 50% platesc pentru a fi studenti - si evident ca platesc degeaba, pentru ca, pe de o parte piata muncii nu poate absorbi asemenea cohorte si, pe de alta parte, majoritatea cumpara o diploma de fara valoare, deoarece ea provine de la o facultate fara prestigiu si nu garanteaza ca absolventul detine competentele necesare.  
Mult mai grava este calitatea inegala a corpului didactic:  formarea de cadre didactice capabile sa predea la standarde apropiate de cele ale invatamantului jurnalistic de comunicare occidental este un proces lent si foarte costisitor. Iar multe din facultatile nou create nu aveau timp si, uneori, nici interesul unor investitii pe termen lung. In consecinta ele au trecut la "pseudo-conversia" din mers. In multe cazuri cadrele didactice care apar ca titulare de cursuri de jurnalism si comunicare nu si-au schimbat profilul, ci l-au deghizat prin "re-botezare" - de altfel majoritatea nu au obtinut titlul didactic in comisia de profil a CNATDCU). 

In loc sa treaca la parcurgerea bogatei bibliografii de specialitate, sa extraga din aceasta elementele necesare conceperii unui cursa sau laborator modern, sa adapteze exercitiile practice la situatiile concrete din profesie, sa isi completeze cunostintele prin imersiunea in redactii, multi dintre acestia vand, sub titulaturile specifice cursurilor din acest domeniu, vechile cursuri familiare lor: lingvistica, stilistica, istoria limbii romane, sociologie, istoria literaturii, filosofie, automatica, samd. Din aceasta perspectiva, ca si sistemul presei post-comuniste, cel al relatiilor publice si publicitatii, sistemul invatamantului jurnalistic si de comunicare post-totalitar este abia la inceputul procesului de profesionalizare - altfel (si mai putin diplomatic) spus, este neprofesional si, mai grav, este macinat de incompetente pretentioase si de veleitarismul imoral.

Acest fapt explica inflatia de produse pseudo-academice: goana dupa pozitii in sistemul universitar si criteriile cantitative folosite in mecanismele de titularizare si promovare a condus la o explozie de carti si, mai recent, reviste care incalca grosolan cele mai elementare standarde academice. La edituri de universitate, la edituri anonime din capitala si provincie, chiar la unele edituri mai cunoscute (dar fara coordonatori de colectie competenti) au aparut zeci de lucrari, in cele mai fericite cazuri colaje si pastise, foarte frecvent plagiate ordinare dupa titluri straine sau dupa titluri de autori din Romania. Prin aceste titluri s-au validat dosare de concurs si s-au creat feude academice. 

In plus, studentii respectivilor autori au fost obligati sa cumpere si invete numai dupa aceste lucrari, propagandu-se astfel si dogmatizandu-se pseudo-cunostinte. Cu alte cuvinte, doar in putine cazuri este recomandat, ca principala sursa, un reader de referinta, recunoscut prin prestigiu, tiraj, organizare a materiei. Destul de frecvent, titlurile dominante sunt cele ale titularului de curs, publicate la edituri cvasi-necunoscute sau la editura universitatii. Aceste carti nu au circulatie nationala, in fapt ele circula doar in mediile studentesti din respectiva facultate unde studentii sunt obligati sa le cumpere. In ciuda faptului ca au fost traduse lucrari de specialitate fundamentale din bibliografia occidentala, acestea sunt mai putin recomandate studentilor, in favoarea "operei" localnicilor.

In ultima instanta sistemul de formare universitara in domeniul jurnalismului si comunicarii a fost modelat de interesele actorilor: urmarind satisfacerea intereselor personale ei au distorsionat continutul educational (modelul formativ de tip occidental) si au deformat mecanismele de selectie si control academic. Prin numar, acesti migratori academici sunt dominanti in interiorul sistemului, ceea ce inseamna ca, in viitor, ei vor exercita presiuni pentru a isi apara privilegiile si a mentine structurile clientelare prin care au promovat in acest mediu.

Prof. dr. Mihai Coman este unul dintre fondatorii Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii (FJSC) - Universitatea Bucuresti, imediat dupa 1989. In prezent, este decanul acestei facultati.
Citeste mai multe despre     |   |   |   |   |   |   |   |   | 

  
1896 vizualizari
  • 0 (0 voturi)    
    propria curte? (Marţi, 21 septembrie 2010, 1:45)

    trustman [anonim]

    fara suparare si cu tot respectul: ce-ar fi sa va uitati in propria curte: Evenimentul zilei publica de cateva saptamani un serial despre imigratia romana din Canada care a fost publicat initial in revista facultatii pe care o conduceti.

    Daca articolul cu pricina ar contine impresiile autoarei, totul ar fi ok. Doar ca el a fost prezentat in revista dvs. si in Ev. Zilei ca fiind un studiu stiintific.

    Daca dvs. consideratii aceasta studiu stiintific si-l publicati in revista dvs. (in conditiile in care oferiti si un master in studii canadiene) atunci poate ca in Romania ar trebui sa se deschida o facultate de jurnalism adevarat.

    Nu mai vorbim despre plangerile studentilor dvs. pe mai toate blogurile de media.
  • 0 (0 voturi)    
    În general... (Marţi, 21 septembrie 2010, 2:23)

    Paganel [anonim]

    ... această "luare de poziţie" este salutară, lăudabilă! Asta, în condiţiile în care "jurnalişti de trei parale" practc "inundă" mass-media cu agramatisme, cacofonii şi mostre de incultură crasă (din nefericire, doar la HotNews am semnalat câteva în ultimele 24 de ore; despre alţii nu mai scriu/tehnoredactez, deoarece nu îi citesc datorită calităţii ultra-sub-mediocre a "produselor" lor "jurnalistice"). Totuşi, fiindcă "se pare" că este o "obişnuinţă" a "centrului", mi-aş permite o observaţie: poate schimbaţi sintagma "la edituri anonime din capitala si provincie", cu una de genul "la edituri anonime din capitala si DIN ŢARĂ", fiindcă Alexandru Ioan Cuza, un moldovean, a decis, la 1862, stabilirea DEFINITIVĂ, a Capitalei noului stat România la Bucureşti, în primul rând din raţiuni strategice. Nu văd ce "provincii" vor fi cucerit Bucureştii ca să se erijeze cetăţenii săi în cei care să-i numească pe ceilalţi români "provinciali"! Mai ales că mulţi din actualii "bucureşteni" s-au născut în aşa-zisa "provincie"! Sper să nu fie cazul să precizez de unde (şi de când) apare termenul "provincie" şi care îi va fi fost sensul iniţial...
  • 0 (0 voturi)    
    mizeria societatii (Marţi, 21 septembrie 2010, 2:40)

    iulian [anonim]

    Traim in Romania, nu ne mai mira nimic , cu atat mai mult lipsa de profesionalism a "jurnalistilor "si a "dascalilor" din ziua de azi.Calitatea oamenlor iesiti de pe bancile universitatii ar trebui sa va intereseze mai mult si nu numarul lor.

    "Acest fapt explica inflatia de produse pseudo-academice: goana dupa pozitii in sistemul universitar si criteriile cantitative folosite in mecanismele de titularizare si promovare a condus la o explozie de carti si, mai recent, reviste care incalca grosolan cele mai elementare standarde academice"- si atunci ne mai miram ca profesorilor li s-au taiat mai mult de 25% din salar?

    "mai multe de 50% platesc pentru a fi studenti - si evident ca platesc degeaba" - Cu toate acestea ii pacaliti anual pe candidatii la jurnalism nu-i asa d-le PROFESOR DOCTOR DECAN- Mihai Coman?

    Dar cum ar zice un contemporan:
    Curat murdar , mon cher.
    Sau mai pe intelesul unora: v-ati pus cenusa in cap....
  • 0 (0 voturi)    
    Jurnalisti? Care jurnalisti??? (Marţi, 21 septembrie 2010, 4:34)

    Gigel [anonim]

    Sa fim seriosi, jurnalismul adevarat in Romania (care inca exista, dar e mai mult simbolic din punct de vedere al impactului) e nesemnificativ in raport cu cantitatea de nesimtire de tabloid sau pupincurism de oportunitate.

    Ca sa nu mai spunem ca mare majoritatea a "jurnalistilor" sunt de o incultura atat de crasa si indolenta atat de mare, incat te miri cum de ii angajeaza cineva... pana cand te gandesti pt ce ii angajeaza ;)
  • 0 (0 voturi)    
    autocaracterizare (Marţi, 21 septembrie 2010, 8:34)

    sage [anonim]

    Este al doilea articol pe care il scrieti si pe care il citesc si aprob. Doar ca dumneavoastra nu sunteti un observator din afara sistemului ci unul care a pus serios umarul la situatia existenta. Sa fiu mai clar:
    - situatia inflatiei de studenti -
    FJSC - facultatea de stat pe care o conduceti a scos la randul ei la concurs sute de locuri peste capacitatea existenta si le-a bagat la ID sau alte forme ciudate doar ca sa faca niste bani in plus
    - situatia titlurilor universitare -
    Normal ca nu exista doctori si profesori universitari in jurnalism. Daca nu ma insel, doctoratul il puteti acorda doar dumneavoastra si ati avut grija sa evitati acordarea lui.
    - situatia manualelor-
    Va inteleg tristetea. Pe vremea mea trebuia sa cumparam doar manualele editate de dumneavoastra si de sotia dumneavoastra. Acum au aparut si altii pe piata. Avantajul e ca din zece carti se gaseste si una buna. Cat despre metoda cumpararii manualului profesorului titular, ei bine cine a initiat-o?
    Asadar, domnule profesor va consider vinovat de starea actuala a sistemului de invatamant in jurnalism si a jurnalismului in general.
    Ati avut si aveti competente serioase in domeniu, dar in loc sa creati un sistem deschis si sa promovati jurnalismul de calitate, v-ati inchis in FJSC si ati promovat un sistem clietelar care s-a considerat superior oricarei facultati private. Ei bine, pana la urma, progresul v-a ocolit si consecintele sunt vizibile.
    PS Jurnalistii din Romania sunt asa un dezastru si datorita sistemului de invatamant anterior facultatii. Facultatea nu te invata notiuni elementare ca scrierea si vorbirea corecta.
    • 0 (0 voturi)    
      Sage (Miercuri, 22 septembrie 2010, 6:53)

      jiojk [anonim] i-a raspuns lui sage

      Scrierea si vorbirea corecta ar trebui sa fie conditii pentru admiterea la facultate.
  • 0 (0 voturi)    
    Foarte elementar (Marţi, 21 septembrie 2010, 10:06)

    misu [anonim]

    Citeam eu articolul si ma gandeam ca facultatea pe care am absolvit-o, FJSC, sufera si ea de metehnele atat de bine descrise. Chiar imi era simpatic autorul, pana sa cedez curiozitatii. Adevarul e ca intotdeauna iti strici lectura daca sari direct la final. Puteam sa mai am putina rabdare. Pentru ca iata, "cele mai elementare standarde academice" sunt abia dincolo de jumatate.
  • 0 (0 voturi)    
    in cadrul Politehnicii Timisoara... (Marţi, 21 septembrie 2010, 13:31)

    bobo [anonim]

    exista un astfel de departament, de comunicare si limbi straine (!), care "pregăteşte specialişti în relaţii publice, administraţie publică precum şi în traducere şi interpretare".
    initial s-a pornit ca un colegiu de comunicare profesionala, ai carui absolventi ("interpreti profesionali, specialisti in traducere si comunicare") cu greu si-au putut gasi un loc de munca pe piata, in mare majoritate in secretariat.
    multi au ales mai devreme sau mai tirziu sa-si continue studiile, insa initial facultatile "clasice" nu au acceptat echivalari.
    una peste alta, acel ciudat hibrid nu a produs valoare profesionala si nici nu a acoperit vreo nevoie a pietei de munca.
    si ca un amanunt suplimentar negativ: profesorii se scoleau pe masura ce predau studentilor... oare ce?!


TOP5

Ultimele
stiri
    Nu există niciun articol deocamdată în această categorie

FORUM

Ultimele
discutii