Asumarea raspunderii pe Legea Educatiei Nationale nu este posibila (II)
de Stefan Vlaston CampusNews
Miercuri, 6 octombrie 2010, 9:37 NEWS | OPINII
Scriam in primul articol pe aceasta tema ca Decizia Curtii Constitutionale nr. 1557 din 18 noiembrie 2009 interzice asumarea raspunderii Guvernului pe Legea Educatiei Nationale. Intre timp, au aparut mai mult reactii care vin sa lamureasca pozitia actorilor principali in aceasta controversata problema.
Pozitia premierului
Premierul Emil Boc a declarat urmatoarele: „Vreau sa raspund criticii ca nu ar fi posibila angajarea raspunderii din cauza unei decizii a Curtii Constitutionale. Acea decizie facea referire ca nu ar fi existat o dezbatere pe marginea acestei legi si era prea importanta ca sa fie promovata prin angajarea raspunderii.
Acum aceasta critica a disparut datorita faptului ca atat in societatea civila, cat si in Camera Deputatilor au fost dezbateri timp de patru luni". In opinia premierului, "partea de dezbateri asupra Legii educatiei nationale a fost acoperita astfel incat angajarea raspunderii nu ar avea nicio problema".
Premierul Boc da si un ultimatum: daca in 7-10 zile Comisia de Invatamant din Senat nu finalizeaza dezbaterile, guvernul isi va asuma raspunderea pe LEN.
Numai ca decizia Curtii spune in mod explicit: "Asa fiind, Curtea considera ca ocolirea procedurii de examinare si dezbatere a proiectului de lege, atat in cadrul comisiilor de specialitate, cat si in plenul FIECAREI (s.n.) Camere a Parlamentului, potrivit competentelor stabilite de art. 75 din Constitutie si recurgerea la angajarea raspunderii asupra unui proiect de lege nu-si gasesc o motivare in sensul celor aratate."
Mai direct spus, CCR obliga Parlamentul sa dezbata LEN in fiecare din cele doua camere ale sale, asa ca sustinerea premierului este contrazisa de CCR. Nu exista nicio indoiala ca in lupta acerba dintre putere si opozitie se va folosi orice glont, inclusiv sesizarea CCR pentru nerespectarea deciziilor sale.
Sa aiba premierul Emil Boc asigurari de la CCR asupra faptului ca legea va trece de controlul Curtii? Greu de spus.
Pozitia lui Mihail Hardau
Mai interesanta mi se pare pozitia presedintelui Comisiei de Invatamant a Senatului, Mihail Hardau, membru PD-L, exprimata intr-un comunicat de presa, pozitie care contravine flagrant deciziei forului conducator al PD-L:
"lideri (PD-L) care au o sursa unilaterala si preferentiala de informare, si anume Ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, sursa facila si interesata in orientarea unui anumit tip de discurs. „Resping orice acuzare de politizare sau de tergiversare a lucrarilor Comisiei la acest proiect de lege”, „Comisia din Senat se confrunta cu un text incoerent sub aspectul obiectivelor trasate in Pactul National si presarat cu contradictii de fond”.
„Consider ca un termen de 7-10 zile pentru finalizarea raportului Comisiei la proiectul Legii educatiei nationale este insuficient si ineficient conducand voit la asumarea raspunderii Guvernului. Posibila sau nu din punct de vedere Constitutional, asumarea raspunderii din partea Guvernului pe o lege cu caracter organic de importanta fundamentala este nu doar o eroare, dar si o fortare a actului legislativ in conditiile in care se doreste ca Senatul sa voteze, fara o minima analiza prealabila, varianta proiectului de lege aprobata in Camera Deputatilor, varianta inoperabila pentru sistemul national de invatamant. Pretextul blocajului legii serveste eliminarii actului legislativ si rolului Senatului ca si Camera decizionala”.
„Ca Presedinte al Comisiei pentru invatamant, sunt convins ca dezbaterea pe marginea proiectului de lege este necesara si utila si nu inteleg ratiunea unei asumari guvernamentale in conditiile in care la nivelul Comisiei s-a stabilit finalizarea raportului la lege in luna noiembrie 2010, termen comunicat Premierului si Presedintelui tarii deopotriva.
In ambele cazuri, este necesara elaborarea unei legislatii secundare, iar intrarea in vigoare a legii este posibila numai la 01 septembrie 2011. Nu numai ca asumarea nu este necesara, dar ea nu schimba cu nimic data intrarii sale in vigoare. Unde este urgenta acestui demers?"
Exista o logica in argumentarea lui Mihail Hardau, mai ales ca forma LEN rezultata de la Camera Deputatilor are destule lacune si hibe, pe care o sa le prezint in continuare. Daca exista posibilitatea ca dintr-o lege de asemenea importanta, 80% buna, sa facem una 95% buna sau foarte buna, aceasta sansa nu trebuie ratata.
Interesanta este si regula "consensului", impusa de Mihail Hardau, in conditiile in care opozitia are majoritatea de 6 la 5. Sa vedem, in final, la ce fel de "pace" au cazut membrii comisiei, care apara interesele educatiei sau pe ale profitorilor ei.
Membrii Comisiei de Invatamant a Senatului nu pot explica de ce au sacrificat LEN, asteptata de 4 milioane de elevi si studenti, fara sa socotim cadrele didactice si parintii, pentru a-si petrece concediul in liniste si pace, in lunile iulie si august. Nu merita educatia din Romania un sacrificiu de doua luni? Probabil acum legea era gata de trimis plenului Senatului.
Pe de alta parte, nu putem sa nu luam in considerare si o alta ipoteza. Exista posibilitatea ca actualul guvern sa pice la motiunea de cenzura, sa se creeze o alta majoritate parlamentara, noul guvern sa retraga, ca initiator, actualul proiect al LEN si totul sa fie luat de la capat.
Adica noul ministru sa doreasca o alta lege a educatiei, dupa chipul si asemanarea sa. Este constient Mihail Hardau, de un astfel de risc? Caz in care, toate prevederile actualului proiect, referitoare la descentralizare, depolitizare, asanare a viciilor vietii universitare sa dispara si ca in mitul lui Sisif sa luam totul de la zero. Pentru a cata oara nici nu mai stim.
Poate aceasta sa fie motivatia premierului Emil Boc cand a dat un ultimatum Comisiei de Invatamant a Senatului.
Iata prevederi proaste ale LEN, asteptate a fi corectate de Senat.
Prevederi ce trebuie corectate
• Astfel, la art. 82 se mentine prevederea aberanta:
“(5) Salarizarea personalului didactic si a celui didactic auxiliar din unitatile de stat se face si in functie de performantele profesionale, conform legii”
Mi-am exprimat de la inceput consternarea asupra acelui “si” din textul legii. Adica salarizarea se face, in principal, pentru alte criterii decat performanta profesionala iar, ca o concesie nedorita, dar care sa dea bine la “vitrina”, apare “si” in functie de performanta profesionala.
• (3) Consiliul de administratie este organul de conducere al unitatii de invatamant si este format, in invatamantul public, din: 50% membri cadre didactice alese de catre personalul didactic al scolii, 50% reprezentanti ai parintilor si ai
Consiliului Local, in procente egale de cate 25% fiecare, alesi de catre consiliul reprezentativ al parintilor, respectiv autoritatile administratiei publice locale si care nu pot fi cadre didactice in unitatea scolara respectiva. Directorul este membru de drept al consiliului de administratie...»
Se observa ca profesorii impreuna cu directorul scolii au majoritatea in Consliliul de Administratie, deci vor avea cuvantul final. Nu parintii, nu administratia locala. Problema este ce interese vor fi mai bine aparate in felul acesta, ale beneficiarilor sau ale salariatilor ? De exemplu, in cazul alocarii unor fonduri, intre salarii si mijloace de invatamant absolut necesare unui proces instructiv de calitate, care va fi decizia unui Consiliu astfel format? Raspunsul e clar.
Din informatii de presa se pare ca articolul cu pricina a fost modificat de comisia de la Senat, astfel incat profesorii nu mai au majoritatea in Consiliul de Administratie.
Tot din informatii „pe surse” am aflat ca a fost reintrodusa scoala profesionala ca alternativa la studiile liceale, un lucru bun, care va readuce la alte standarde formarea profesionala pentru piata muncii.
• La art. 120 se prevede:
“b) situatiile de conflicte de interese si incompatibilitati, incluzand prevederea ca in aceeasi facultate nu pot ocupa simultan functii de conducere, la oricare nivel, soti, afini si rude pana la gradul III, inclusiv;
Autor: Deputat PDL Marius Spinu
c) in invatamantul superior particular si confesional situatiile de conflict de interese si incompatibilitati se stabilesc prin Carta universitara;”
Autor: Deputat PSD+PC Cristian Sorin Dumitrescu
Prevederea din lege a redus nivelul interdictiei, de la universitate, la facultate. Adica, daca la facultati diferite ale aceleiasi universitati, decanii sunt membri aceleiasi familii, totul e in regula! De asemeni, prevederea nu interzice situatia in care un conducator de universitate are rude in randul personalului didactic, fara functii de conducere.
Cum nepotismul este una din pricipalele plagi ale invatamantului nostru superior, legea nu rezolva nici pe departe aceasta problema. Incaodata interesele clientelare au invins.
De asemeni, in invatamantul superior privat nu sunt interzise relatiile de rudenie, chiar intre conducatori, in ciuda deciziei CCR conform careia nu trebuie sa existe diferente de tratament legislativ intre universitatile de stat si cele private. Sa fie de vina influentele rectorilor din invatamantul privat asupra membrilor comisiei?
• Art. 195. "7) Durata mandatului de rector este de 4 ani, cu posibilitatea reinnoirii conform prevederilor Cartei universitatii"
S-a mentinut prevederea din proiectul initiatorilor, fara sa se prevada un numar maxim de mandate pentru rector, adica cel mult doua.
Daca se mentine actualul calendar si Comisia de Invatamant a Senatului trimite Raportul asupra proiectului LEN in luna noiembrie, este inca timp ca, in functie de textul rezultat din comisie, toti cei interesati sa faca observatii asupra formei finale, in speranta ca va fi corectata, in ultima clipa, de catre membrii Senatului.
Ce ar trebui sa contina LEN si nu contine inca.
1. Un cadru didactic universitar titular intr-o universitate publica nu poate cumula norme didactice sau de cercetare in alte Institutii de Cercetare finantate de la bugetul de stat.
2. Activităţile didactice care exced norma didactică proprie sunt remunerate în regim de plata cu ora, care nu poate depasi o norma didactica, cu aprobarea rectorului universitatii in care titularul detine functia de baza.
3. Durata mandatului de rector este de 4 ani, reînnoibil o singura data.
4. Un departament poate avea în componenţă centre sau laboratoare de cercetare,
ateliere artistice, şcoli postuniversitare şi extensii universitare. Numarul minim de membri ai unui departament este 35
5. CNATDCU stabileste situatiile de plagiat la sesizarea oricarei persoane fizice sau juridice. Deciziile sunt asumate de ministrul educatiei si se publica sub forma unor ordine de ministru.
6. In cazul titlurilor universitare si doctorale a caror validare prezinta suspiciuni, MECTS poate solicita unor organisme specializate europene revalidarea acestora
7. Membrii Consiliului de Administratie din unitatile scolare beneficiaza de indemnizatie de sedinta, prevazuta in bugetul de venituri si cheltuieli, conform legii.
8. Salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar se face de catre Consiliul de Administratie al unitatii scolare.
Salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar se face în funcţie de performanţele profesionale, masurate prin: progresul scolar al elevilor, satisfacerea cerintelor beneficiarilor, performante competitionale sau pentru incluziune scolara. Resursele pentru salarizarea personalului didactic sunt: bugetul central, bugetele locale sau judetene, venituri extrabugetare, din care se realizeaza salarizarea suplimentara celei prevazute in legea unica de salarizare.
9. Universitatile au obligatia ca toate posturile scoase la concurs sa fie postate pe pagina web a universitatilor, insotite de programa aferata concursului, cu cel putin doua luni inainte de concurs.
In concluzie este bine ca lucrarile Comisiei din Senat sa continuie pana la dezbaterea tuturor articolelor, cu conditia sa repare erorile existente in varianta primita de la Camera Deputatilor.
Daca insa actioneaza in sensul prezervarii intereselor profitorilor educatiei si nu a beneficiarilor ei, vom fi primii care sa denuntam aceste manevre.
Asumarea raspunderii pe Legea Educatiei Nationale nu este posibila Citeste mai multe despre legea educatiei nationale | asumarea raspunderii | legea educatiei | Legea Educatiei Fizice | legea unica de salarizare | dezbatere legea educatiei | ministrul educatiei daniel funeriu | Educatiei Nationale | proiect legea educatiei | legea unitatii nationale
Mai intai si intai, scoala a inceput si nu prea mai conteaza anul acestace prevede legea. Deci se poate deja adopta pana la inceptul anului viitor. Mai ales ca pana la alegerea rectorilor mai e mult.
Pe urma, chiar crede cineva ca PD-Lul va risca sa isi asocieze numele cu predarea Istoriei si Geografiei in limba maghiara? Eu ma indoiesc.
Dar daca nu acepta limba maghiara, PD-Lul pierde voturile UDMR-ului. Si atunci solutia este sa amane legea educatiei pana cand ii va fi convenabil sa scape de UDMR.
Orice pacaleli sunt bune pentru amanare: intarziere in Comisia de Educatie a Senatului sau prefacerea ca se vrea adoptarea in procedura de urgenta cand se stie ca acest lucru a fost deja blocat de Curtea Constitutionala.
Ca urmare, avem parte doar de circ politic si nimic altceva. S-ar putea sa avem si o asumare pentru ca oricum se stie ca se va anula de Curtea Constitutionala.
Singura solutie sa avem o lege a educatiei (probabil proasta - pentru ca nimeni din Parlament nu este cu adevarat interesat sa iasa bine, ci eventual sa le convina parlamentarilor: sprijin pentru particularele proprii, cresterea varstei de pensionare samd) este ca UNPR sa ajunga mai puternic decat UDMR, pentru ca acestia din urma sa nu conteze la aritmetica din coalitia de guvernamant. In mocirla de la noi nu mai trebuie sa ne mire nimic.
Simplu si mizerabil, cu lacrimi de crocodil de la ministru pana la parlamentari, cum ca ei vor si nu se poate.
Mie, personal, mi-e indiferent, dar partidelor nu. Aici vad eu problema in utilizarea legii educatiei pentru promisiuni si aranjamente politice.
Sa nu imi spuneti ca in doua saptamani, legea nu poate fi amendata (chiar rescrisa, daca e nevoie).
Eu vad totul ca un joc politic, si asta deja e mizerabil.
De exemplu, inexistenta unui sector privat de afaceri suficient de puternic face ca performanta absolventilor sa nu poata fi masurata in nici un fel.
Niste dosare analizate la ARACIS si niste jdemii de institutii "de asigurare a calitatii" nu fac doi bani daca un absolvent bun nu este apreciat mai bine (=cu un salariu mai mare, de exemplu) fata de unul mai slab.
Prin ricoseu, nici universitatile nu pot fi cotate (cat timp absolventii lor nu pot fi).
Restul e doar o picatura de apa de trandafiri...
Din cauza criteriilor Hardau nu au mai putut promova cei cu valoare, dar promovau de zor altii, care indeplineau "echivalarile".
Sa asteptam sa-l judecam dupa produsul finit. Am mai spus ca sunt un optimist incurabil...
insa o decizie a CCR nu are valoare de lege generala, ea se aplica strict doar asupra spetei si in contextul in care a fost data.
desigur, CCR poate invoca anumite cutume, precedente etc, si-si poate motiva decizia printr-o decizie mai veche.
insa tot trebuie sesizata, si parerea mea este ca atunci a abuzat interzicand guvernului sa-si exercite o prerogativa constitutionala:
ART.114 (1):
"Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege."
faptul ca CCR vine si hotaraste, pe care proiecte de legi sa-si asume guvernul raspunderea si pe care nu, ce e aia lege "complexa" si "importanta", cand aceste concepte nu exista la nivel constitutional, este un abuz atat fata de litera Constitutiei cat si fata de propriile atributii.
avand in vedere ca CCR si-a modificat intre timp componenta, sper ca astfel de abuzuri sa nu se mai repete.
un prim semnal pozitiv a fost dat prin decizia la legea ANI, acolo unde vechea CC a comis iarasi abuzuri incalificabile.
dupa mine, per ansamblu contributia noii legi la sporirea calitatii invatamantului este infim.
sa va dau un exemplu recent: UMFT are o specializare de master (laborator clinic) unde accepta si absolventi ai altor specializari adiacente (biologie, chimie etc...).
locuri cu si fara plata. admitere pe media generala de absolvire+interviu (sic!).
o colega de-a sora-mii, cu medii foarte bune in toti anii, licenta etc ... primeste 5 la interviu si intra la plata!!!
alta, tot din an cu ele, o parasuta care s-a tarat prin facultate, ia 9 la interviu si intra la fara plata.
de ani de zile se stie ca la specializarile de master mai cautate, locurile sunt aranjate dinainte.
deci domnul Vlaston, iaca la ce a dus descentralizarea si autonomia unitatilor de invatamant superior.
in nici un caz la cresterea calitatii, ci la un fenomen de coruptie si nepotism GENERALIZAT.
si noua lege nu prea face nimic in acest sens, ba dimpotriva.
Principiul subsidiaritatii spune ca decizia trebuie luata de cei pe care ii afecteaza cel mai mult respectiva decizie. Poate asa se invata minte...
tot legat de acest exemplu, se vede ca decizia nu se ia de catre cei afectati, ci de o clica de indivizi cu interese materiale.
da, era mai bine pe sistemul vechi, cu examen de admitere.
nu cu un rahat de "interviu".
si cu subiecte nationale, alese si transmise in ziua examenului, in toate situatiile unde acest lucru este posibil.
sunt adeptul angajarii profesorilor pe baza unei certificari clare, ziceti-i "centralizata", "nationala" sau cum doriti, si nu pe baza umorilor unui director.
si o spun din prisma unuia care a obtinut candva titularizarea clasandu-se primul in sesiunea respectiva, la specializarea respectiva.
uitati-va numai ce curatenie a facut Funeriu la Bac, pe acest sistem.
ce s-ar intampla daca inlocuim examenul de bac cu un "interviu"?
ce se va intampla daca inlocuim titularizarea cu un "interviu"?
cine-mi garanteaza ca directorul si o mana de oameni plantati in consiliul de administratie nu vor trata unitatea scolara ca pe propria mosie, asa cum se intampla de mult timp in facultatile de stat?
Acum intr-adevar ca si la Senat fac exces de zel: au introdus sanctionarea cu abatere disciplinara pentru profesorii care fac meditatii cu propriii elevi mergand pana la excluderea profesorului din sistem. Ca si cum pregatirile la olimpiada si facultate nu se fac cu profesorii de la clasa, sa vedem daca trece in plen.
O persoana poate fi rector la o universitate numai 2 mandate. Acestea pot fi si consecutive. Durata mandatului este de 4 ani.
1. Un cadru didactic universitar titular intr-o universitate publica nu poate cumula norme didactice sau de cercetare in alte Institutii de Cercetare finantate de la bugetul de stat.
Un cadru didactic universitar titular intr-o universitate nu poate cumula norme didactice sau de cercetare in alte Universitati sau Institutii de Cercetare.
Parca spuneati ca CCR a spus ca nu trebuie sa existe diferente intre tratamentul universitatilor de stat sau particulare.
Personal, consider metoda de salarizare UTOPICA, si IREALIZABILA.
Sa nu uitam totusi ca lucrati cu oameni. Si atunci profesorul Vlaston de undeva de la un liceu fara nume nu se poate compara cu profesorul Vlaston de la Liceul Spiru Haret(numai cu titlu de exemplu), desi primul poate depune mai mult efort, are mai multa imaginatie...
Concursurile scolare sunt un mod, nu un scop. Un mod de a se intilni elevii, de a schimba idei profesorii. In vest olimpiadele scolare sunt practic neglijate in raport cu loturile si pregatirea ce se face in Ro.
SChimbata un pic metodele de evaluare: numai scris, la intervale regulate si anuntate din vreme.
Teza eliminata si inlocuita cu un examen final in ultima parte a semesstrului cu o pondere similara.
Cadrul didactic sa poata acorda o nota nu mai mult de 10% pentru prezenta si implicare.