Rezultatele testului PISA pe 2009
de Stefan Vlaston CampusNews
Marţi, 7 decembrie 2010, 18:26 NEWS | OPINII
Iata rezultatele:
In 2009, la studiu au participat peste 500.000 de elevi din peste 70 de tari si teritorii, iar Romania s-a clasat pe locul 49 la lectura, 47 la matematica si 48 la stiinte, in Europa doar Muntenegru si Albania avand punctaje mai slabe.
In cele trei evaluari anterioare (2003, 2006), Romania a iesit de asemeni foarte prost, acesta fiind primul semnal de alarma care a zguduit increderea oarba in invatamantul romanesc, pe care multi il vedeau suficient de bun.
Ulterior, lucrarile Comisiei Prezidentiale conduse de Mircea Miclea, punand cap la cap si alte evaluari internationale (TIMSS, PIRLS, evaluarea Bertelsmann Stiftung), precum si evaluari interne, ale mediului de afaceri, ale ONG-urilor cu preocupari in domeniul educatiei, au tras concluzia: invatamantul romanesc este ineficient, inechitabil, irelevant si de proasta calitate. Insulele de excelenta existente, atat in invatamantul preuniversitar cat si in cel universitar nu pot ascunde marea de mediocritate si, uneori, de impostura.
Toti specialistii explica esecul Romaniei in aceste evaluari prin continuturile si filosofia educationala diferita de la noi, comparativ cu alte tari.
Noi am mostenit si mentinem un cadru educational bazat doar pe continuturi teoretice, nu si aplicative si interdisciplinare. Acest cadru o fi fost valabil atunci cand la liceu ajungeau 20-30% din cohorta, care treceau oarecum simplu de la cunostinte la competente. Odata cu masificarea invatamantului, paradigma educationala s-a schimbat considerabil. Evaluarea fundatiei Bertelsmann a masurat sistemul educational pe baza a patru piloni: a invata sa stii, sa faci, sa fii, sa traim impreuna. Noi avem doar primul pilon.
Toate studiile internationale ne arata ca ariile obligatorii ale unui curriculum national sunt: teoretica-conceptuala, aplicativa, interdisciplinara si generatoare de competente de formare continua. Noi avem curricule care cuprind doar prima arie. Sa adaug ca totul ar trebui sa porneasca de la lista competentelor asteptate si planificate pe cicluri de invatamant, pentru ca apoi sa fie definite continuturile, capacitatile si atitudinile. La noi asa ceva nu exista.
Iata, pentru comparatie, acelasi exemplu de item in viziunea romaneasca si in aceea a testelor PISA.
La noi: "Sa se afle perimetrul poligonului din figura alaturata"
In testele PISA: “Curtea unei familii are forma si dimensiunile din figura alaturata. Familia doreste sa-si construiasca un gard, format din scanduri de latime 10 cm. Cate scanduri vor fi necesare, avand in vedere ca pierderile la montare sunt de 10% , iar intre scanduri se lasa un spatiu de 1 cm.”
Aceasta e diferenta intre filosofia educationala romaneasca si aceea din tarile cu educatie performanta.
Criticam, intr-un articol anterior, faptul ca nu suntem in stare, de 20 de ani, sa producem un curriculum adecvat realitatilor sociale si economice ale timpului nostru si facem eroarea grosolana sa-l mentinem pe cel mostenit de la regimul comunist, fara sa acceptam ca noul cadru economic-social pretinde o cu totul alta paradigma educationala.
Platim aceasta neputinta, inclusiv cu plasarea pe locuri codase in clasamentele internationale. Mai grav, prin lipsa de productivitate a economiei romanesti si neatractivitatea pietei muncii in ochii investitorilor straini.
Citeste mai multe despre rezultate | teste pisa | romania
Tot consider că dintr-o lege este greșeala: cea care cere studii superioare pentru a accede în anumite posturi (de altfel triviale) și care permite creșterea salariului, la bugetari, în funcție de studiile justificate de diplome, și nu de competențe.
Dacă toate astea ar dispărea, precum un castel de nisip s-ar spulbera fabricile de diplome și învățământul superficial, căci am începe să învățăm din nou pentru a cunoaște, nu pentru a fi recunoscuți.
2. intr-o tara in care legea invatamantului este negociata cu sindicatele, nu se poate vorbi de progres. Nu dezvolt pentru ca este evident. Intr-o tara in care 2 rectori modifica un proiect de lege in interes propriu...
Lista poate continua
Sincer cred ca daca legea actuala se va aplica, lucrurile se vor aranja de la sine. Cine va fi dispus plateasca, va fi primi educatie de calitate. Cine nu va invata in clase de 30 de elevi iar rezultatele vor fi tot astea. Cred in privatizarea invatamantului romanesc. Este singura mutare care va genera salarii mai mari pentru profesorii de calitate.
Ca in orice domeniu, calitatea se plateste.
si pot sa spun ca sunt neobisnuite din p.d.v. al modului in care ele sunt expuse. Noi nu suntem obisnuiti deloc cu genul asta de abordare.
Vreau sa spun ca fiind de studii superioare, profil real, nu stiu dc as fi reusit sa rezolv problemele in timpul dat de ei.
Problemele in sine nu sunt grele, doar ca necesita timp sa transpui in cifre/ecuatii. Noi nefiind obisnuiti sa gandim asa, irosim timp pretios doar cu asta.
Exemplu: sunt date 2 grupe de studenti, care au dat test.
Rezultatele testelor sunt cuprinse in 2 grafice diferite.
Din motive tehnice nu pot reda graficul.
Grupul A de studenti sustine ca a facut per anamblu la test mai bine decat grupul B
Argumentati dupa parerea dvs care grupa a facut mai bine.Adaug ca graficele sunt facute in fct. de nota si nr de studenti si ce nota au obtinut.
Graficele sunt doar un pic diferite, si e greu de interpretat la prima vedere, pt ca dintr-o grupa sunt note mai mari, dar mai putin studenti care au atins nota aia, in schimb in grupa cealalta sunt note mai mici, dar obtinuti de majoritatea studentilor
Peste toate, sunt diferente remarcabile intre sistemele de invatamant din Europa, de ex. intre cel francez, german si anglo-saxon. Primele doua au o intensitate mai mare inca din clasele primare, asemanator cu ceea ce avem noi, cel de-al doilea e cu mult mai lejer la inceput si pune acceptul pe sedimentarea in timp a notiunilor de baza. Am un copil in scoala generala intr-o alta tara care invata in sistemul englezesc si am fost tare dezamagit de el la inceput. In clasele primare se pune foarte mult accentul pe matematica mentala, mai multa geometrie decat la noi, multa literatura si lecturi. In schimb sunt cu mult mai putine notiuni predate decat la noi (noi suntem cu mai bine de un an in avans per total), accentul se pune pe ridicarea mediei si al celor slabi iar elevii buni se cam plictisesc.
La noi exista foarte multe teme pentru acasa, dincolo cu mult mai putine si mai simple. Unii parinti sunt chiar deranjati daca volumul de teme pentru acasa e mare si necesita atentia lor suplimentara. E drept ca filosofia din tarile dezvoltate este cumva diferita de cea de la noi, ei isi arunca repede copiii in viata si timpul acordat lor este cu mult mai mic decat la noi.
La noi metoda educationala este axata pe predarea curriculei si mai putin pe elevi ; cine e capabil sa inteleaga repede ceea ce se preda e mai destept decat omologul sau european sau american. In schimb procentul de elevi care raman cu materie de baza neasimilata este mai mare la noi din aceasta cauza. La noi se plictisesc in clasa si
Ministerul și ARACIP-ul, ARACIS-UL și ISE -ul și academiile de orice fel dar și Universitățile se luptă cu... morile de vânt pentru a-și păstra bugetele grase fără să facă nimic decât CONSTATĂRI. Bine că are cine să verifice dacă instituțiile pot fi acreditate dar nu are cine să verifice dacă elevii aceia nu sunt cumva deja pierduți din momentul în care intră în mașinăria teoretico-informațională a învățământului românesc. Da, dar avem vreo 0,5% olimpici.
Daca nu facem ceva acum, ma refer la schimbarea legilor educative, inbunatatirea claselor, sa renuntam la spaga findca mai bine lasi copilul sa repete anul decat sa treaca ca magarul clasa. ...ce sa mai zic.. complect deceptionata.