Rectorii nu au de gand sa respecte Legea Educatiei Nationale
de Stefan Vlaston CampusNews
Joi, 3 februarie 2011, 8:15 NEWS | OPINII
Nu este clar cum s-a validat aceasta Rezolutie, intrucat participantilor la Consiliul National nu le-a fost prezentata spre a obtine un acord macar formal. Reprezinta acest comunicat vointa majoritatii membrilor comunitatii universitare? Cand si cum au fost consultati? Daca este, asa cum banuim, doar pozitia conducerii Consiliului National al Rectorilor, ar fi trebuit sa si-l asume in mod explicit.
In Rezolutia Consiliului National al Rectorilor (CNR) se spune ca:
"o aplicare imediata si irationala a legii va duce la imposibilitatea continuarii procesului didactic si de cercetare, precum si imposibilitatea atingerii obiectivelor asumate de Romania in fata Uniunii Europene";
Logica elementara este faultata in mod grav de exponenti de frunte ai scolii romanesti. Aplicarea unei legi nu este nici imediata nici intarziata, este exact asa cum se spune in legislatia romaneasca, la 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial, adica pe 9 februarie. Unde-i lege nu-i tocmeala asupra datei de intrare in vigoare. Cat despre aplicare irationala vs. aplicare rationala, nu s-a mai auzit asa ceva in jurisprudenta romaneasca sau internationala.
La punctul 5 al Rezolutiei se spune:
"Consiliul National al Rectorilor considera ca Legea Educatiei Nationale necesita amendarea, in regim de urgenta, pentru a asigura functionalitatea sistemului de invatamant";
Acum devin clare solicitarile: amendarea Legii Edcuatiei Nationale pentru a nu se aplica asa cum este ea publicata in Monitorul Oficial.
Si ce nu le convine?
"Actuala Lege a Educatiei anuleaza autonomia universitara, generand efecte negative asupra functionarii sistemului prin recentralizarea deciziilor;"
"Pensionarea profesorilor universitari la implinirea varstei de 65 de ani cu pierderea calitatii de titulari"
"Ca urmare se solicita solutionarea, de urgenta:
• pentru a nu perturba anul universitar in desfasurare;
• pentru a nu pune universitatile in situatia de a nu mai indeplini criteriile de acreditare;
• pentru a beneficia de resursa umana cu cea mai inalta calificare;
• pentru a nu reduce potentialul de cercetare stiintifica si de conducere a lucrarilor de doctorat;
• pentru a nu decapita invatamantul superior prin pensionarea in acest an universitar a circa 2000 de profesori universitari".
Trecem peste constructia logico-gramaticala schiopatanda, care la un asemenea nivel nu este permisa, pentru a remarca durerea cea mare: pensionarea la 65 de ani. Desi profesorii considerati merituosi de catre Senatele universitare isi pot continua activitatea in calitatea de profesori netitulari, iar postul respectiv ar putea fi scos la concurs, atunci cand se vor debloca posturile, cei 2000 de profesori universitari (din 5500), trecuti de varsta de pensionare, nu se pot obisnui cu ideea ca pleaca de la "functie".
De mentionat ca in tarile cu sisteme universitare consolidate iesirea la pensie la 65 de ani nu se discuta, se aplica fara contestari
O alta mare durere:
"Cu privire la clasificarea universitatilor si ierarhizarea programelor de studii, rectorii au aratat ca inexistenta criteriilor, standardelor si procedurilor fac aceasta prevedere inaplicabila si nerealista si genereaza, in randul studentilor, insecuritatea cu privire la studii";
Legea prevede ca prima evaluare in vederea ierarhizarii universitatilor si programelor de studii trebuie realizata de catre Agentii de Evaluare a Calitatii in Educatie straine, inscrise in EQAR, Registrul European al Agentiilor de Evaluare. Daca tot ne laudam ca am intrat in SEISC (Spatiul European al Invatamantului Superior si Cercetarii), ar fi normal ca referentialele in raport de care se va face evaluarea sa fie exact aceleasi care se utilizeaza si in UE.
Faptul ca in comparatie cu ARACIS, care a gasit 2/3 dintre universitatile romanesti perfecte, acordandu-le "grad ridicat de incredere", agentiile europene ar putea fi mult mai exigente, este de natura sa trezeasca fiori celor care se stiu departe de standardele de calitate europene. La ARACIS, format din universitari, a functionat principiul: eu vin la tine, tu vii la mine si amandoi iesim bine. Cu agentiile din EQAR s-ar putea sa nu mai functioneze obiceiurile balcanico-dambovitene. De aici groaza universitatilor noastre in perspectiva evaluari de catre alte agentii.
Despre autonomia universitara, numai de bine. La adapostul ei s-au intamplat toate cate le-am vazut: fabrici de diplome, nepotism, plagiate, venituri uriase ilegale, clanuri universitare, etc. Cine trebuie sa ne apere de asemenea manifestari negative? Statul, prin aplicarea legii. Prin functionarea zonei de control, ancheta si sanctiune administrativa.
Acest rol al statului este prevazut in art:
Art. 124. — (1) Raspunderea publica obliga orice institutie de invatamant superior, de stat sau particulara:
a) sa respecte legislatia in vigoare, carta proprie si politicile nationale si europene in domeniul invatamantului superior;
b) sa aplice si sa se supuna reglementarilor in vigoare referitoare
Iar daca nu se intampla asa, la art 125 se prevad ca masuri:
a) revocarea din functie a rectorului, in baza propunerii Consiliului de etica si management universitar, cu consultarea senatului universitar
b) reduce sau elimina temporar sau definitiv accesul la finantarile din surse publice, la propunerea Consiliului de etica si management universitar;
c) propune Guvernului initierea unui proiect de lege de reorganizare sau desfiintare a institutiei de invatamant superior in cauza.
Adica, daca dupa 9 februarie, Ministrul Educatiei constata neindeplinirea uneia sau mai multor prevederi din Lege, poate trece la aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 125.
Mai spune Rezolutia Consiliului National al Rectorilor:
"De asemenea, actualele norme ale legii educatiei vor genera migrarea profesorilor universitari si a conducatorilor de doctorat spre tarile cu un sistem educational simplificat si eficient (conditii clare pentru obtinerea titlului de conducator de doctorat, proces birocratic simplificat, sistem educational inteligibil si stabil, etc)"
Ne-am exprimat mirarea si in alte documente asupra sperantei amatorilor de emigrare ca vor fi primiti la alte universitati fara opera stiintifica personala, recunoscuta la nivel international, cu titluri si doctorate obtinute pe usa din dos, etc.
Este adevarat ca trebuie sa apara lamuriri prin legislatie secundara, asupra modului in care va opera legea in privinta mentinerii in functie pana la sfarsitul mandatului pentru cei cu functii de conducere, asupra modului de eliminare a incompatibilitatilor (pana pe 9 februarie rectorii din parlament trebuie sa aleaga intre statutul de rector si cel de parlamentar) si inca asupra multor aspecte naclarificate.
Este esential ca intrarea in importantele organisme prevazute de lege pentru a controla universitatile si acordarea titlurilor (CNADTCU, CEMU, CNFIS, CNCS, etc.) sa se faca prin concurs national si transparent, altfel exista riscul sa nu se schimbe nimic, Legea Educatiei Nationale sa fie pervertita exact de aceia care trebuie sa asigure aplicarea ei.
Rezolutia Consiliului National al Rectorilor reuseste sa demonstreze teama acestora fata de prevederile noii Legi, care le afecteaza privilegiile, puterea si banii de care se bucura de 20 de ani.
Speram ca ministrul Funeriu sa mearga pana la capat cu aplicarea legii, primul semnal in acest sens il asteptam pe 9 februarie.
Citeste mai multe despre legea educatiei nationale | legea educatiei | proiect legea educatiei | Educatiei Nationale | Ministerul Educatiei Nationale | Ministerul Educatiei Cercetarii | Legea Invatamantului Superior | consiliul national al rectorilor | functie de conducere in universitati | norme de control
Anul de invatamant se incheie in luna septembrie ori legea intra in aplicare din 11 februarie... Ce pot face rectorii si directorii de scoli cu aceia care au contracte de munca, cu institutia scolii, pana la sfarsitul anului? Cine anume va prelua problemele didactice ale personalului disponibilizat? Toti cei nedreptatiti vor merge in instanta si vor CASTIGA. Este o lege cu multe imperfectiuni. Numai cine nu cunoaste, si nu vrea, nu-si da seama de lipsurile acestei legi. Ea NU SE POATE APLICA fara o completare urgenta cu precizari referitoare la modul de aplicare. Altfel se va perturba sistemul de invatamant. Cine isi permite sa distruga invatamantul romanesc? De ce tac sindicatele?
1. Daca membrii Curtii Constitutionale ar fi avut rabdare sa citeasca LEN, ca juristi, nu ar fi dat un aviz favorabil. Sunt prea evidente imperfectiunile. Exemplu: se vorbeste de membri ai catedrei dar nu avem catedra, conform acestei legi;
2. Contractul de munca este un acord de vointa intre parti si ca urmare este esential ca la desfiintare sa aiba acordul ambelor parti. Luati in evidenta aspectul cum ca cel incadrat pe baza de concurs si pensionat fortat nu doreste sa mai tina orele. Daca ati fi rector cui ati aloca orele? ...posturile sunt blocate...si orele nu pot fi alocate oricui...;
3. Am incredere in tineri si sustin promovarea lor. Nu doresc altceva decat sa se adopte acte normative aplicabile, clare, concise, logice, fara sa lase loc la interpretari, astfel incat cei lezati sa nu poata castiga in instanta;
4. Actele legale in vigoare sunt valabile, ele nu pot fi lovite de nulitate prin vointa politica.
Pentru ca i final sa va pun eu o intrebare: cine va opreste sa va completati veniturile salariale cu bani obtinuti din cercetare!? De granturile ERC pentru tinerii cercetatori ati auzit!?
Sa nu-mi spuna mie un profesor de marketing de 65 de ani, care nu a lucrat niciodata intr-o firma pe un astfel de post insa este doxa de teorie, ca poate sa fie atat de actual cu informatiile incat sa aduca acea plus valoare care trebuie sa se gaseasca in universitati...si sunt atatea si atatea discipline care nu au profesori "antici"
Mai degraba m-as simti nesigur cu privire la studii cand trebuie sa invat dintr-un curs neschimbat din anii '70 si din niste carti de pe vremea parintilor mei!
Restul (cu promovarea tinerilor si altele asemenea) sunt pure bazaconii, pana nu se face lustratie nu exista baza pe care sa se poata construi.
Competenta este un criteriu, pentru universitati si cercetare, iar al doilea este cererea de pe piata muncii. Liberalizarea fondurilor sttului in edu si r&d, accesul atat al celor de stat cat si a celor private la toate fondurile si programele, promovarea (cu cap si pe criterii valorice) a tineretului.. toate astea trebuie facute acum sau .... lasate fosilele politice in functii de rectori si pupati in continuare in c** .
Eu le propun domnilor rectori o sala proprie pentru respectivul consiliu si un sediu... la muzeul Antipa!
Hai Funeriule! Hai baiatule! Hai ca te bagam in istorie!
Te umfla risul nu alta: stiu un pensionabil de vreo 67 de anisori, care nu a mai scris nimic in stiinta de peste 30 de ani, care nu a publicat ISI decit vreo 10 pagini (ultima data prin 1972), dar care e profesor la noi, la romanica.
Ce ne facem daca il fura Oxfordul? Hmmm?
CNR nu are o lege de organizare si nici nu are un act constitutiv de organizare legal, validat de Judecatorie ca orice asociatie, fundatie, organizatie profesionala. Pe rezolutia CNR este pus in mod straniu "'Ministerul Educatiei..." iar ca adresa este data adresa cabinetului de rector a doamnei Andronescu de la Poli.
Mai mult decit atit din informatiile pe care le avem la sedinta de la Iasi: ce e scris acolo in comunicatul CNR s-a spus intr-adevar la sedinta doar de catre citiva reprezentanti ai universitatilor mari: UBB, UPB, etc. Pe scurt NU toti participantii impartaseau acolo acele puncte de vedere.
Rezolutia rectorilor NU a fost supusa votului participantilor. Cam asta e totul.
Mai sunt in parlament 4 rectori in aceeasi situatie. Mai sunt cateva zile si ne vom lamuri.
se vor gasi rezolvari
stai calm
plimbare
liniste
amintiri placute
ca oricum marea majoritate sunt slabi, incompetenti, usor coruptibili, perimati.
2. Legea isi va da roadele peste 20-30 de ani. Avand in vedere, inclestarea cu care s-a votat sunt sanse mari ca
3. Calitate in invatamantul superior nu poate exista fara o salarizare corespunzatoare. Salariul unui profesor universitar este egal cu salariul unui student bun cu 6-7 ani de experienta din domeniul privat. Salariul unui asistent este mai putin de jumatate din salariul unui student bun cu 1-2 ani experienta din domeniul privat.
La Sibiu sunt 258 de cadre univ cu salariul peste 5000RON/luna.
Asa ca nu mai vorbi in dodi.
Platesti tu diferenta pana la 5000 de lei?
Stiu ce vorbesc. In fiecare luna ma intreb de ce mai raman in invatamant in conditiile in care studentii de la master se angajeaza cu de 2 ori salariu meu. Asa ca nu mai generaliza un exemplu o situatie pentru intreaga tara.
Daca aveti copii ar fi bine sa puneti bani deoparte pentru studii in strainatate. In ritmul asta in 10 ani univeristatile din Romania vor ajunge la nivel de scoli postliceale. Numai anul acesta au renuntat la invatamant 2 dintre cei mai buni colegi ai mei care s-au format profesional in 12 ani de munca.
Platesti tu diferenta?
Ceea ce nu se intelege este ca in invatamant este la fel ca la piata cand cumperi 1 kg de cartofi. Calitatea costa.
Daca aveti copii va recomand sa puneti bani deoparte pentru a ii scoli in strainatate. Eu asa fac. Imi este greu cu salariul care il am, dar banii pentru studii in pun deoparte putin cate putin.
Odata stricat invatamantul superior se reface in 20-25 de ani. Numai anul acesta au plecat din invatamant doi dintre cei mai buni colegi ai mei, cu 12 ani de experienta. Au plecat la firme mari din strainatate. Si ma bucur pentru ei. Nu va da facultatea faliment si in afara de cativa studenti buni, nu o sa ii planga nimeni. Dar puteau fi 2 profesori universitari foarte buni in domeniile lor. In momentul acesta este un gol in facultate. Lipsesc cadrele didactice care ar trebui sa aiba 35-50 de ani. Si credeti ca au plecat ca nu ii lasau sa promoveze "dinozaurii"?? Marea majoritate predau deja un curs. Au plecat incet incet pentru o viata mai buna.
Cred ca singura solutie pentru invatamantul superior este sa convingim romani care au plecat in strainatate, au acumulat experienta sa vina sa candideze pe posturile de conferentiari si profesori.
In nici un caz nu ii veti putea convinge in conditiile legii salarizarii unice sau spunandu-le, asa cum a argumentat t , ca 500 euro este suficient, pentru ca in Romania asta inseamna de 1.5 ori salariul mediu pe economie si ca in Franta este de fapt la fel.
Asa ca daca tineti la copiii vostri, puneti bani deoparte!
sursa:
http://www.enseignementsup-recherche.gouv.fr/cid22657/maitres-de-conferences.html
de remarcat cateva aspecte:
* un salariu brut de 2068 euro = un venit lunar net de aprox 1600 euro (asta in conditiile in care chiria unei camere de 9 (noua!!!) metri patrati in Paris costa intre 500 si 600 de euro, iar chiria unei locuinte de aprox 30 metri patrati intr-un oras de peste 300 mii locuitori incepe de la minim 400 euro)
* un angajat din privat cu o pregatire echivalenta conferentiarului sau un tanar cercetator din industrie (ambii cu experiente de 2-3 ani si cu tot atâtea stagii cât un conferentiar incepator) pot avea salarii brute cuprinse intre 2500 si 5000 de euro pe luna, in functie de domeniul de activitate.
* un profesor universitar emerit, cu o bogata activitate, cu vechime, cu zeci de ani in care a coordonat teze de doctorat etc ajunge la sfârsit de cariera la un salariu lunar de aprox 5.000 euro (sa nu uitam ca nu toti universitarii ies la pensie cu gradul de profesor emerit etc), ceea ce inseamna un venit anual de 60-70.000 euro. spre comparatie 1° un broker in vârsta de 30 de ani care lucreaza in City of London poate castiga 50-70.000 euro anual, iar un cercetator de top activ in industrie (având varsta, vechime si prestigiu similare profului emerit in prag de pensionare) poate castiga de la 100.000 de euro / an in sus, in functie de domeniul de activitate si de profitul potential imediat antrenat de activitatea de cercetare.
Si mai este un fapt care se uita. Sunt locuri de munca pentru care mobilitatea este foarte mare. A se vedea cazul medicilor. Si asa se va ajunge la concluzia care se trage si cand cumperi 1 kg de cartofi: calitatea costa. Inclusiv in invatamant.
Asa ca puneti bani deoparte pentru studiile in strainatate ale copiilor. Eu asa fac si nu pot sa pun deoparte cat as vrea; uneori raman fara bani la sfarsitul lunii, dar banii pentru studii ii platesc.
Odata stricat invatamantul preuniversitar, dureaza cam 10-15 ani pentru a-l insanatosi. Cel universitar se reface in 25-30 de ani.
Draga t, tu ai putea sa imi dai un motiv sa raman in invatamant in conditiile in care absolventii care ii recomand angajotorilor castiga in perioada de proba de 2 ori mai mult ca mine? Aceeasi intrebare si pentru Ionel. Multumesc.