documente
(10 Feb 2011) DOC, 34KB

De ce le este frica rectorilor din Romania de noua lege a educatiei

de Asociatia Ad Astra CampusNews

Joi, 10 februarie 2011, 14:06    NEWS | OPINII

Print YM E-mail Mai mare| Mai mic Comentarii

Atitudinea rectorilor cu privire la noua lege a educatiei denota teama de schimbare si opozitia fata de asezarea sistemului universitar pe baze noi, performante, racordate la bunele practici internationale. Aceasta atitudine nu este intamplatoare avand in vedere ca rectorii actuali ai universitatilor sunt profesori universitari ce raporteaza "normalitatea" la propriul nivel stiintific, care, asa cum se va arata in continuare, este cu indulgenta mediocru.

In data de 28 ianuarie 2011, Consiliul National al Rectorilor s-a reunit la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi, punctele aflate pe ordinea de zi incluzand, printre altele, noua Lege a Educatiei Nationale (Legea 1/2011) si criteriile de ierarhizare a universitatilor. Rezolutia adoptata de CNR cu ocazia acestei  reuniuni (vezi Anexa) lasa  sa se intrevada o puternica opozitie fata de schimbare si prezinta argumente care, in opinia noastra, nu au sustinere in realitate.

Asociatia Ad Astra s-a exprimat recent in privinta LEN apreciind ca aceasta lege creeaza premisele pentru o reforma reala a sistemului educational din Romania. Prin contrast, rezolutia rectorilor incearca  sa arunce in derizoriu intentiile reformatoare ale LEN  si sa ingreuneze implementarea legii, folosind argumente fara fundament.

Printre afirmatiile cel putin lipsite de eleganta din rezolutia sus-mentionata, remarcam punctul 11, conform caruia clasificarea universitatilor si ierarhizarea programelor de studii ar fi "inaplicabila si nerealista si genereaza, in randul studentilor, insecuritatea cu privire la studii".

Afirmatia mascheaza de fapt teama universitatilor de a fi evaluate corect, pentru prima data, de comitete internationale de experti.

Evident, clasificarea si ierarhizarea se pot realiza imediat dupa stabilirea criteriilor de evaluare, iar universitatile ar trebui sa contribuie in mod activ la elaborarea acestor criterii in loc sa blocheze procesul de evaluare. Mai departe, rectorii recurg la argumente Ad Astra Asociatie a oamenilor de stiinta romani din intreaga lume ce sunt sub demnitatea pozitiei prestigioase pe care o ocupa.

Punctul 12 sustine un argument fals, potrivit caruia LEN contine "legiferarea discriminarii pe criterii de varsta", cand in realitate legea aliniaza sistemul universitar la bunele practici internationale in ce priveste pensionarea. Mai mult, LEN elimina orice criterii de vechime pentru promovare, ceea ce inlatura de fapt discriminarea si stimuleaza promovarea pe criterii exclusiv de performanta.

Tot tendentios este si punctul 14 al rezolutiei, potrivit caruia "Legea Educatiei va genera promovari artificiale si fortate, in incercarea de a compensa resursele umane performante obligate la pensionare", cand in realitate legea interzice doar accesul la functii de conducere, indrumare sau control dupa varsta de pensionare (art. 215, alin. 1).

LEN permite astfel ca profesorii pensionati sa poata desfasura activitati didactice, salarizate prin plata cu ora, dupa implinirea varstei standard de pensionare (art. 284).

Mai mult, senatul poate decide continuarea activitatii unui cadru didactic sau de cercetare dupa pensionare, in baza unui contract pe perioada determinata (art. 289). In fine, pentru a fi concisi lasam la o parte celelalte puncte dar remarcam punctul 17 din rezolutia CNR care aduce un argument de-a dreptul socant, daca nu ar fi si absurd.

Conform acestuia aplicarea LEN ar conduce la "scaderea drastica a absorbtiei fondurilor europene, a veniturilor proprii  si a colaborarilor internationale realizate de catre universitati, ca urmare a pensionarii conducatorilor echipelor de cercetare  si de doctorat".

Cu alte cuvinte, rectorii universitatilor din Romania sustin ca o masa importanta de profesori universitari conducatori de doctorat au o varsta de peste 65 de ani, ceea ce inseamna ca tinerii au fost promovati foarte putin si ca resursa umana din universitatile pe care le pastoresc este profund imbatranita.

Acest lucru nu face decat sa demonstreaze si mai mult necesitatea aplicarii LEN pentru reimprospatarea resursei umane din universitatile romanesti. O reinoire  si revigorare a personalului universitar, facuta pe baze meritocratice, ar aduce cu sine extragerea cercetarii romanesti din lancezeala mediocra ce o caracterizeaza in prezent.

Atitudinea rectorilor cu privire la LEN denota teama de schimbare si opozitia fata de asezarea sistemului universitar pe baze noi, performante, racordate la bunele practici internationale. Consideram ca aceasta atitudine nu este intamplatoare avand in vedere ca rectorii actuali ai universitatilor sunt profesori universitari ce raporteaza "normalitatea" la propriul nivel stiintific, care, asa cum se va arata in continuare, este cu indulgenta mediocru.

In contextul dezbaterii asupra reformei educatiei  si cercetarii, relevante sunt nu calitatile lor manageriale ci capacitatea rectorilor de a intelege  si sustine normalitatea din sistemul academic, asa cum e ea inteleasa la nivel international.

Asociatia Ad Astra a analizat productivitea stiintifica a rectorilor din CNR, conform listei disponibile. S-a cuantificat numarul articolelor  stiintifice publicate si impactul acestora masurat prin citari (care indica utilitatea lucrarilor stiintifice pentru comunitatea academica), utilizandu-se ca sursa de informare baza de date ISI-Thomson.

Metodologia  si rezultatele detaliate sunt disponibile aici. Sumarizand rezultatele analizei, mentionam ca dintre cele 48 de persoane considerate, 29 au publicat mai putin de 5 articole de specialitate. Avand in vedere ca la nivel international un om de stiinta activ publica in medie cel putin un articol pe an, analiza indica faptul ca aproximativ 60% dintre universitatile din Romania sunt conduse de profesori universitari care au nivelul unui cercetator incepator.

Situatia este si mai dramatica daca se considera si calitatea articolelor stiintifice publicate, masurata prin impactul acestora, adica prin citari.

Lucrarile a doar 8 din cei 48 rectori au adunat mai mult de 5 citari in intreaga cariera, ceea ce e comparabil cu nivelul unui student la doctorat sau postdoc din tarile cu un sistem educational decent. Mai mult, dintre cei 8 rectori cu peste 5 citari, doar 3 au avut lucrari citate in medie cel putin odata. Prin comparatie, profilul unui  rector dintr-o universitate de nivel mediu din Germania este disponibil aici.

Consideram ca in contextul implicarii rectorilor in dezbaterea privind reforma educatiei si cercetarii ar trebui sa primeze calitatea lor de profesori universitari si mai putin capacitatile lor manageriale sau administrative. In acest sens, evaluarea realizata de asociatia Ad Astra dezvaluie faptul ca majoritatea rectorilor care conduc universitatile din Romania sunt oameni de stiinta cel mult mediocri.

Opozitia acestora fata de schimbarea sistemului universitar din Romania nu ar trebui, asadar, sa mire pe nimeni. Modificarea procedurii de desemnare a rectorilor prin art. 209 din LEN confera pentru prima data posibilitatea tuturor cadrelor didactice  si de cercetare din universitati de a decide modul in care vor fi desemnati cei care ii conduc.

Indiferent de solutia pentru care ar opta, asociatia  Ad Astra  isi exprima speranta ca universitatile din Romania vor alege sa fie conduse de acum incolo de oameni care sa le smulga din mediocritate si sa le duca spre performanta.
Citeste mai multe despre     |   |   |   |   |   |   |   |   | 

  
4454 vizualizari
  • 0 (0 voturi)    
    dupa cum spuneam (Joi, 10 februarie 2011, 15:49)

    ION I [anonim]

    Nu stiu cum e in "lumea civilizata", dar nu vad de ce un academician, un profesor, sau alt intelectual cu importanta in functia si actiunile pe care le intreprinde , nu poate legifera.

    Omul ala poate fi destept, poate fi capabil.
    De ce sa nu poata avea un cuvant de spus in cadrul Parlamentului, unde SE FAC LEGI, legi care ar trebui facute de oameni capabili si cu experienta in domeniile in care sunt date?
    • 0 (0 voturi)    
      Acum, nu! (Joi, 10 februarie 2011, 16:20)

      neagoe [anonim] i-a raspuns lui ION I

      Actualii sunt rectori-academicieni nu pentru ca ar avea merite stiintifice, educationale sau in management.

      Sunt convins ca nu exista rector care sa nu fi plagiat din lucrarile altcuiva. (Macar partial si tot a facut-o.) Aceasta practica era folosita si in vremea rapostatilor si oricine a trecut prin universitatile din Romania stie acest lucru. Ar fi interesant sa aflam ce stie cu adevarat Abramburica din lucrarile sale publicate. Probabil nu mare lucru...

      Exemple au aparut prin toata media romaneasca, dar "profesorii" s-au dovedit imuni.

      Aceasta lege a educatiei s-a nascut greu si este tinuta la reanimare tocmai pentru ca rectorii sunt cel mult mediocrii!

      A-i intreba pe rectorii de acum cum sa se legifereze in domeniul educatiei ar fi ca si cand i-ai intreba pe hoti cum sa se modifice Codul Penal.
    • 0 (0 voturi)    
      nu-i dupa cum spuneai (Joi, 10 februarie 2011, 16:22)

      Algernon [anonim] i-a raspuns lui ION I

      ... pentru ca in RO profesorul nu face legi destepte in parlament, ci face politica proasta in universitati
    • 0 (0 voturi)    
      pt ION I (Joi, 10 februarie 2011, 16:48)

      coco [anonim] i-a raspuns lui ION I

      Nu se poate pentru ca un rector nu ar trebui sa aiba timp sa se ocupe de altceva in afara. La fel, un parlamentar nu ar trebui sa aiba timp fizic sa faca si pe rectorul.
    • 0 (0 voturi)    
      din cate inteleg eu, (Joi, 10 februarie 2011, 17:28)

      gogu [anonim] i-a raspuns lui ION I

      nu-l opreste nimic sa mearga in parlament sa faca legi atata vreme cat nu cumuleaza acest lucru cu functia de la Universitate. Hai sa fim seriosi, cat de eficient poti fi ca rector si parlamentar in acelasi timp?!
    • 0 (0 voturi)    
      multumesc pentru raspunsuri.. (Joi, 10 februarie 2011, 18:54)

      ION I [anonim] i-a raspuns lui ION I

      @ neagoe , Algernon :
      o lege este data pentru viitor (cel putin ar trebui sa fie pe termen lung, nu din cauza unor specimene - daca se demonstreaza ca au un management prost la Uni. sa ii dea afara, daca se demonstreaza ca implica uni. in politica, iar sa ii dea afara si tot asa...)

      @ gogu , coco :
      ok, dar daca omul ala are resursele necesare sa se descurce? daca are idei care pot fi bune pentru societatea asta si modalitatea (fiind parlamentar) de a le propune?
      e ca si cand tu nu ai putea gandi altceva decat ce e legat de job-ul tau, dar totusi poti sa fii parinte, sa dai idei asociatiei de locatari cum sa faca o lucrare, sa dai idei unui primar / institutii publice despre cum ar fi mai bine sa faca / arate ceva, pe scurt sa te implici si in alte activitati....

      tu ca om, si nu ma refer la faptul ca "romanu' e bun in toate", poti avea o idee sau o gandire mult mai buna decat a altuia - fiindca asta ne diferentiaza - asa ca , o persoana competenta ar putea avea un alt impact asupra anumitor legi (iar acea persoana poate fi un rector, medic, avocat, pilot etc.)
    • 0 (0 voturi)    
      In lumea civilizata (Vineri, 11 februarie 2011, 2:41)

      Mihai [anonim] i-a raspuns lui ION I

      ...un rector/profesor/student isi mananca pumnii cateodata findca nu-i ajunge timpul si ma refer la studii, nu la altceva.
  • +1 (1 vot)    
    Impostorul de Sibiu (Joi, 10 februarie 2011, 20:21)

    Ion Tinarog [anonim]

    La Sibiu, la stat, la Lucian Blaga, rectorul Oprean este inginer de organe de masini, dar preda de 7 ani Adminsitratie publica (cateva norme pe care nu le efectueaza, ci trimite alti ingineri sa predea), dar conduce doctorate in Management. Nivelul este jalnic! In rest: abuzuri, autoritsm-dictatorial, promovarea non-valorilor, excluderea unor personaliti, minciuna institutionalizata...
  • 0 (0 voturi)    
    să nu cădem din lac în puț... (Joi, 10 februarie 2011, 21:05)

    Tibi [anonim]

    E drept că profesorii universitari din România, rectori sau nu, lasă mult de dorit în domeniul calității. De aici până la a crede că această nouă lege va rezolva ceva, e cale lungă...

    În primul rând, articolul "uită" să facă o statistică a rezultatelor pe care profesorii "de rând", care nu sunt rectori, le au. Cred că dacă ar face asta, ar observa că nu sunt foarte diferite de rezultatele pe care le-au citat în cazul rectorilor. Deci dacă îi dăm pe cei de acum jos, nu înseamnă că avem cu ce să-i înlocuim.

    În al doilea rând, articolul atacă anumite puncte din documentul rectorilor, dar sare, în mod foarte convenabil, peste câteva care sunt foarte pertinente. De exemplu faptul că această lege este din nou impusă printr-o pleiadă de hotărâri de guvern, sărind din nou peste Parlament, care de mult nu mai are nici un cuvânt de spus.

    De asemenea, se sare peste faptul că se cere evaluarea universităților pe criterii de competență _care nu au fost încă stabilite_! Dacă legea asta trebuie să intre în vigoare, nu trebuie aplicată? Ca să o aplicăm, nu trebuie să știm exact ce ne cere? Altfel cei de la putere se laudă că au "făcut reformă", și ceilalți trebuie să se scalde în ilegalitate, fiind forțați să nu respecte legea, pentru că legea nu e clară.

    Cu toții vrem un sistem educațional competent în România. Schimbarea, însă, trebuie să pornească de la primele clase de școală---studenții obișnuiți 12 ani să copieze la orice lucrare nu vor deveni dintr-o dată studenți-model, și nu vor deveni nici profesori-model mai departe în carieră; în plus, schimbarea trebuie să implice disponibilitatea fondurilor în cantitate suficientă la toate nivelurile, de la școala primară până la doctorat. În România, profesor se face, de cele mai multe ori, cine nu găsește ceva mai bun (a se citi: mai bănos) de făcut, și nu poate pleca în străinătate. Dacă vrei să te angajezi undeva, nu vrei să-ți scrie pe CV că ai fost profesor. De unde, atunci, să găsim profesori competenți?
  • 0 (0 voturi)    
    Ei spera o amanare (Joi, 10 februarie 2011, 22:10)

    denvarel [utilizator]

    Macar inca vreo 5 ani sa mai stea ca nu si-au facut plinul. Si ala micu nu a apucat sa fie promovat ca a fost mai lenes... Prea din scurt i-a luat Funeriu! N-au avut timp de pregatiri, nu si-au lasat prin testament locul de rector copiilor...
  • 0 (0 voturi)    
    un text pe care il aud pe la toate colturile (Vineri, 11 februarie 2011, 7:19)

    Ioinut [anonim]

    ......pe baze noi, performante, ........
    a fost suficient pentru mine sa inteleg cat de "bun" este articolul, e un text de trei lei repetat de la basescu pana la ...radio shantz........ asa sunt satul de experti nascuti pe la toate colturile internetului.
  • 0 (0 voturi)    
    De ce? (Vineri, 18 februarie 2011, 20:12)

    daniel macovei [anonim]

    De ce le este teama? Simplu. Sa luam de exemplu Universitatea Ovidiu din Constanta: universitate atestata plina de premii de competenta academica, blah, blah , blah. Din pacate dau si titluri de doctor in ce o fi! De ce din pacate, din moment ce sunt atat de buni? Pai ei probabil sunt buni (sic!) dar nu sunt bune poamele carora le dau diplome de doctori. Exista un caz in cadrul Facultatii de Matematica al UO, in care individa respectiva a teminat Facultatea de Matematica de la UB cu o medie de aproape 6 (pentru cei 4 ani de facultate) si acum isi face bine mersi doctoratul. Media din facultate nu o situeaza nici macar in randul mediocrilor. Pai cu doctorat poate sa ajunga si ea rector la un moment dat sau mare profesor universitar. De ce sa nu-i dam si ei o sansa? Vorbind serios: daca s-ar face o reevaluare a tuturor universitatilor, a profesorilor si a studentilor (!) si s-ar aplica legea, probabil tara asta amarata si jefuita de toti (inclusiva de domnisoara aspiranta la titlul de doctor) ar avea un viitor mai bun.


VIDEO
Niciun videoclip
FOTO
Nicio imagine

TOP5

Ultimele
stiri
    Nu există niciun articol deocamdată în această categorie