Metodologia-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor didactice si de cercetare vacante din invatamantul superior

de Stefan Vlason CampusNews

Vineri, 6 mai 2011, 9:19    NEWS | OPINII

A fost aprobata in sedinta de miercuri a guvernului HG privind aprobarea Metodologiei-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor didactice si de cercetare vacante din invatamantul superior. Piesa de rezistenta in implementarea Legii Educatiei Nationale, metodologia in discutie isi propune sa elimine "potecile" si aranjamentele prin care nepotismul universitar a devenit caracteristic pentru 90% dintre universitatile romanesti, cum a stabilit raportul CUC (Coalitia pentru Universitati Curate).

Nepotismul, lipsa de criterii si mecanisme de selectie, plagiatul, acestea sunt fenomene au condus la transformarea universitatilor in fabrici de diplome si pe care legea si legislatia secundara incearca sa le combata.

Reforma si modernizarea  invatamantului trebuie sa tina cont de dimensiunea sa: patru milioane de elevi si studenti si jumatate de milion de angajati, intr-un sistem inertial si conservativ, cum sunt toate sistemele sociale. E si bine, e si rau. Bine pentru ca nu plonjeaza in necunoscut, in experiente cu final incert si rau pentru ca opune rezistenta la schimbari necesare.

Orice interventie brutala poate destabiliza sistemul pana la limita griparii sale. De aici rezulta grija si caracterul de maxima finete si prudenta in implementarea schimbarilor.

Metodologia in discutie este una cadru, ea poate fi completata cu metodologii proprii ale universitatilor, care insa nu pot excede si ignora prevederile metodologiei cadru, aprobata de guvern si se refera la posturile libere incepand cu  anul scolar 2011-2012.

Dupa declaratiile ministrului Funeriu s-au deblocat 894 de posturi de asistenti si lectori, la nivelul intregii tari, iar posturile de conferentiari si profesori vor fi deblocate atunci cand starea economiei si finantelor tarii va permite acest lucru. Nu este mai putin adevarat ca la noi, in Romania, piramida este intoarsa: sunt mai multi profesori si conferentiari decat asistenti si lectori, cand, normal, ar trebui sa fie invers!

Prima si poate cea mai importanta schimbare de paradigma in ocuparea posturilor din universitati o constituie transparenta. Sunt numeroase articole care se refera la acest aspect.

Art. 3

• (1) Anuntul privind organizarea concursului se publica cu cel putin 2 luni inainte de data desfasurarii primei probe de concurs. Inscrierea la concurs incepe in ziua publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, a postului scos la concurs, si se incheie cu 15 zile calendaristice inaintea desfasurarii primei probe de concurs.
• (2) Anunturile se publica cel putin prin urmatoarele modalitati:
• a) la loc vizibil, pe pagina principala a site-ului web al institutiei de invatamant superior;
• b) pe un site web specializat, administrat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului;
• c) in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a;

Art. 4
Pe pagina web a concursului si pe site-ul web al institutiei de invatamant superior vor fi publicate, cel mai tarziu in termen de 5 zile lucratoare de la data limita pentru inscrierea la concurs, pentru fiecare dintre candidatii inscrisi si cu respectarea protectiei datelor cu caracter personal, in sensul legii, urmatoarele:
a) curriculum vitae;
b) fisa de verificare a indeplinirii standardelor minimale.

Aceasta inseamna ca orice candidat sau cetatean poate afla si evalua candidatii la respectivul concurs.  Iar daca este un singur candidat, tot trebuie sa indeplineasca criteriile minimale, nu ocupa postul in lipsa concurentei si in virtutea relatiilor privilegiate cu sefii respectivei institutii.

A doua importanta schimbare fata de actuala situatie este ca HG decide standardele minime si obligatorii, valabile pentru intreg sistemul de invatamant, la inscrierea in concursul de ocupare a posturilor didactice si de cercetare din invatamantul superior, aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, potrivit art. 219 alin. (1) lit. a) si art. 295 alin. (1) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, numite in continuare standarde minimale nationale. Universitatile pot opera si alte standarde proprii, dar „standardele universitatii nu pot deroga de la standardele minimale nationale” (art. 1, alin 3).

Aceste standarde minimale sunt acum in procedura de elaborare la CNATDCU, presupun ca vor tine cont de vizibilitatea internationala a operei stiintifice a candidatilor.

Art. 5
(3) Concursurile au caracter deschis.
La concurs pot participa persoanele care indeplinesc conditiile de inscriere la concurs, fara nicio discriminare, in conditiile legii.
(4) Metodologia de concurs nu poate face referire la vechime si nu poate contine prevederi care sa dezavantajeze candidatii din afara institutiei sau din afara tarii.

De remarcat ca intre conditii nu mai exista vreuna referitoare la vechime, asa cum este in prezent, o cale pentru tinerii valorosi sa intre in competitie pentru posturi si/sau functii oricat de inalte.

Sunt stabilite si incompatibilitatile necesare pentru persoanele angrenate in derularea concursurilor:
Art.6 (2) Nu pot fi implicate in procedura de concurs persoane care:

• a) sunt soti, afini si rude pana la gradul al III-lea inclusiv cu unul sau mai multi candidati;
• b) sunt angajate in aceeasi institutie cu un candidat care detine o functie de conducere si sunt subordonate ierarhic candidatului;
• c) sunt asociati cu un candidat in societati comerciale in care detin fiecare parti sociale care reprezinta cel putin 10% din capitalul societatii comerciale;
• d) sunt sau au fost remunerate prin proiecte de cercetare la care un candidat a avut calitatea de director de proiect, in ultimii 5 ani anteriori concursului;
• e) beneficiaza ori a beneficiat in ultimii 5 ani anteriori concursului de servicii sau foloase de orice natura din partea unui candidat

Art. 10

• (1)Institutia de invatamant superior poate sa organizeze concurs pentru ocuparea pe perioada nedeterminata a unui post didactic sau de cercetare numai dupa publicarea de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a postului scos la concurs in Monitorul Oficial.
• (5) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului verifica structura posturilor, in raport cu prevederile legale in vigoare.
• (6) Declansarea procedurilor de concurs poate fi demarata doar dupa publicarea in Monitorul Oficial a postului scos la concurs.
• (7) Propunerea de organizare a concursului pentru un post vacant se face de catre directorul departamentului sau conducatorul scolii doctorale in structura caruia se afla postul, prin referat avizat de consiliul departamentului sau de consiliul scolii doctorale si de consiliul facultatii.

Fata de proiectul de metodologie nu se mai vorbeste de „avizul” ministerului ci de publicarea, de catre minister, a postului scos la concurs in Monitorul Oficial. Este o concesie facuta autonomiei universitare dar si faptului ca actuala metodologie, ca si Legea Educatiei Nationale,  nu discrimineaza intre universitati de stat si private. Adica, indiferent de forma de proprietate toate universitatile se supun acelorasi reglementari. (inclusiv prezentei reglementari).

Aceasta este o consecinta a Deciziei 731 a Curtii Constitutionale a Romaniei, din 7 mai 2009, care constata:

„In acest sens, Curtea observa ca prevederile constitutionale consacra si garanteaza o singura forma de autonomie, si anume cea universitara, indiferent ca este vorba de invatamantul superior de stat sau de invatamantul superior particular, autonomie al carei continut trebuie sa fie identic in ambele cazuri.”
Ori, era dificil sa ceri unei universitati private sa-i cenzureze ministerul, prin aviz, politica de angajare a cadrelor didactice.

Intrebarea ramane: este corecta interpunerea ministerului in procesul intern de scoatere la concurs si derularea propriu-zisa a concursului? Fata de fenomenele negative constatate in trecut, fata de faptul ca societatea a mandatat  guvernul,  ministerul, sa gestioneze  banii stransi din taxe si impozite, fata de faptul ca zona de reglemntare, control si sanctiune administrativa este slab reprezentata, mi se pare corecta aceasta interpunere. Poate se va reusi o stavila in calea abuzurilor si neregulilor din invatamantul universitar.

La art. 11  sunt prevazute conditiile de ocupare a functiilor, ca de exemplu pentru profesor universitar:
(8) Pentru functiile de profesor universitar sunt necesare cumulativ:

• a) detinerea diplomei de doctor;
• b) detinerea atestatului de abilitare sau a dreptului de a conduce doctorate obtinut inaintea intrarii in vigoare a Legii educatiei nationale nr. 1/2011;
• c) indeplinirea standardelor minimale nationale de ocupare a posturilor didactice, specifice functiei didactice de profesor universitar, aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului potrivit art. 219 alin. (1) lit. a) al Legii educatiei nationale nr. 1/2011;

Cea mai importanta prevedere ar fi fost „detinerea atestatului de abilitare”, un filtru inventat de actuala lege, pentru a elimina titlurile, doctoratele si atestatele obtinute in trecut pe bani sau influenta politica. Din pacate, prevederea a fost indulcita cu „detinerea dreptului de a conduce doctorate obtinut inaintea intrarii in vigoare a Legii Educatiei Nationale nr.1/2011”. Si daca acest drept a fost obtinut in trecut in conditii cel putin dubioase? Iata o prima cedare la fermitatea cu care ne obisnuise ministrul Funeriu.

Art. 16 mai aduce o noutate:

2) Candidatii la posturile de profesor universitar sau cercetator stiintific gradul I trebuie sa includa in dosarul de concurs cel putin 3 nume si adrese de contact ale unor personalitati din domeniul respectiv din strainatate, din institutiile de invatamant superior si de cercetare din lista aprobata prin Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului elaborat conform art. 216 alin. (2) lit. f) din Legea educatiei nationale 1/2011, care au acceptat sa elaboreze scrisori de recomandare privitoare la calitatile profesionale ale candidatului.

Art 21:
Competentele profesionale ale candidatului se evalueaza de catre comisia de concurs pe baza dosarului de concurs si, aditional, printr-una sau mai multe probe de concurs, incluzand prelegeri, sustinerea unor cursuri sau altele asemenea, conform metodologiei proprii. Pentru toate posturile pe perioada nedeterminata, cel putin o proba de concurs este, obligatoriu, reprezentata de o prelegere publica de minim 45 de minute in care candidatul prezinta cele mai semnificative rezultate profesionale anterioare si planul de dezvoltare a carierei universitare. Aceasta proba contine in mod obligatoriu si o sesiune de intrebari din partea comisiei si a publicului. Institutia de invatamant superior anunta pe pagina web a concursului ziua, ora si locul desfasurarii acestei probe, cu cel putin 5 zile lucratoare inaintea desfasurarii probei.

In principiu, toate aceste probe ar trebui sa elimine jocurile de culise, caile spre nepotisme, iar transparenta ar putea sa devoaleze inca din start toate aranjamentele mai mult sau mai putin pe sub masa. Vom vedea, dupa primele concursuri.

In fine, componenta comisiei de concurs vine sa completeze toate aceste masuri de siguranta luate de minister, in aplicarea legii.

Exemplificam cu comisia pentru concursul in vederea ocuparii functiei de profesor universitar.

Art. 23 (1) Comisia de concurs este formata din 5 membri, incluzand presedintele acesteia, specialisti in domeniul postului scos la concurs sau in domenii apropiate.
(6) Pentru ocuparea unui post de conferentiar universitar, profesor universitar, cercetator stiintific gradul I sau cercetator stiintific gradul II, cel putin 3 membri ai comisiei trebuie sa fie din afara institutiei care organizeaza concursul, din tara sau din strainatate
(7) Pentru ocuparea unui post de profesor universitar, cu exceptia posturilor din domenii stiintifice cu specific romanesc si a celor din sistemul de aparare, ordine publica si securitate nationala, cel putin un membru al comisiei are un contract de munca, la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a scoaterii la concurs a postului, cu o institutie de invatamant superior si de cercetare din strainatate, care este inclusa pe lista aprobata prin Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului elaborat conform art. 216 alin. (2) lit. f) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011.
(8)Membrii comisiei de concurs trebuie sa aiba un titlu didactic sau de cercetare superior sau cel putin egal cu cel al postului scos la concurs sau, pentru membrii din strainatate, sa indeplineasca standardele universitatii corespunzatoare postului scos la concurs, prevazute la art. 1 alin. (2).

Adica, din 5 membri ai comisiei 3 sunt din afara universitatii, din care unul din strainatate.
In concluzie, este cert ca metodologia are prevederi ce reprezinta un pas inainte in reformarea si modernizarea invatamantului superior. Ramane sa vedem daca ingeniozitatea specific romaneasca nu va gasi cai si mijloace sa le ocoleasca.

Si mai este ceva.

Trebuie ca toti oamenii din sistem, preocupati si de  viitorul pe termen mediu si lung al tarii, sa formeze o masa critica care sa puna in opera legea principala si legislatia secundara. Existenta cadrului legislativ constituie  premisa schimbarii, nu si conditia suficienta pentru asa de intarziata schimbare in bine a invatamantului romanesc.​
Citeste mai multe despre    invatamantul superior  |  cadru didactic  |  metodologie