Mihai Tociu, Presedinte al Asociatiei Oina
Foto: Hotnews

Oina in era iPhone: doar 14 echipe mai practica sportul national

de Andreea Flintoaca HotNews.ro

Joi, 21 august 2008, 16:30    NEWS | STIRI

Print YM E-mail Mai mare| Mai mic Comentarii

Copiii moderni nu mai joaca "tzurca" si nici "batutul mingii" in praful de pe ulita. Betele si mingile de cauciuc au fost inlocuite, cu timpul de biciclete, role, skateboard-uri, console sofisticate de jocuri si computere perfomante. Copiii moderni nu stiu ca, din "tzurca" si "batutul mingii" pe care le-au jucat, poate, bunicii sau parintii lor cand erau mici, s-a nascut, acum cateva secole, sportul national al Romaniei: OINA! Cine mai tine minte cum se joaca, cine mai pune suflet si, mai ales, cine mai tine oina in viata a aflat HotNews Student de la Mihai Tociu, fost membru al Federatiei Romane de Oina si Presedinte al Asociatiei Oina.

Asociatia Oina este, de fapt, o camaruta cu vedere spre piata Mihail Kogalniceanu, intunecoasa si ticsita cu obiecte care, intr-un fel sau altul, ti se par cunoscute: mingi din piele, noi sau vechi si descusute, bastoane cu steagul Romaniei imprimat pe ele, un scaun de pielarie, postere cu echipe campioane, fotografii vechi, scheme de joc. Din spatele biroului, Mihai Tociu vorbeste cu entuziasm despre un sport pe cale de disparitie. Este inginer si a cautat jocul de oina pentru prima data acum trei ani, din pura curiozitate. De la primul meci pe care l-a vazut nu a lipsit de la nicio competitie si are o echipa de amatori pe care vrea sa o afilieze la Federatie, din toamna.

 
Cand vezi un joc de oina - te prinde, nu poti sa stai pe margine, sa ramai impasibil, te atrage. Nu este un joc plictisitor si nici violent, in sensul in care te poti alege cu maxim 2-3 vanatai, daca mingea a fost aruncata puternic
 
 
Mihai Tociu


"M-a frapat ideea ca avem un sport national si mi-am tot intrebat prietenii daca au auzit despre oina, daca stiu de cineva care a jucat sau joaca, pana cand am ajuns la o persoana care stia despre ce e vorba si o ora intreaga am agasat-o cu intrebari despre reguli. Apoi am cautat pe internet si am aflat ca exista o federatie, m-am dus la un meci si, pe parcursul a trei ani de atunci, am fost nelipsit de la toate competitiile", povesteste Mihai.

"Cand vezi un joc de oina nu poti sa stai pe margine, te atrage"

Schema de joc
Foto: Hotnews
"Oina este un joc pentru persoane inteligente, trebuie sa si gandesti, nu doar sa alergi", spune Mihai. Pe teren intra doua echipe, cu cate 11 jucatori, iar meciul are doua reprize. "In prima repriza, o echipa este la bataie si face puncte aruncand mingea cat mai departe si cealalta este la prindere. In repriza a doua, se schimba rolurile. Dupa ce jucatorul a lovit mingea cu bastonul si a trimis-o in spatiul de joc, trebuie sa alerge pana la capatul terenului, dus-intors, fara sa fie lovit cu mingea de adversari. E destul de apropiat de baseball, dar exista diferente majore intre cele doua jocuri: la oina, asa-numitele “baze” sunt inlocuite cu zone – zona de bataie si zona de fund – si mingea este aruncata spre lovire nu de un adversar, ci de un coechipier", explica el, aratand cu degetul schema de joc de pe perete.

Fara sa rasufle, trece la indicatii de antrenor: "trebuie sa dai pase foarte precise, foarte rapide, sa tintesti cat mai bine adversarul, sa ai reflexe foarte bune, daca esti in rolul celui care se apara (te poti apara de loviturile mingii de oina doar cu palmele). Cand vezi un joc de oina - te prinde, nu poti sa stai pe margine, sa ramai impasibil, te atrage. Nu este un joc plictisitor si nici violent, in sensul in care te poti alege cu maxim 2-3 vanatai, daca mingea a fost aruncata puternic". Riscurile de a te rani la oina sunt foarte mici, comparativ cu alte sporturi.

 
Majoritatea echipelor, insa, sunt echipe satesti, nu sunt echipe ale unor cluburi de renume. Sunt echipe formate din localnici, oameni cat se poate de obisnuiti pe care ii uneste doar dragostea fata de acest joc si, de multe ori, fac sacrificii ca sa vina la cele cateva competitii
 
 
Mihai Tociu


Unei echipe ii sunt necesare maxim 10 mingi ca sa se antreneze, se poate folosi o singura bata, iar echipamentul nu este unul special – tricou, sort, jambiere si adidasi, tenisi, poate ghete de fotbal. Infiintarea unei echipe de oina nu necesita foarte multi bani, poate doar terenul sa fie o problema. Terenul e cam jumatate dintr-un teren de fotbal, are 70 de metri pe lungime si 32 pe latime si la asta adaugam zona de protectie de jur imprejur.

Jucatorii de oina "se intretin cu banii de buzunar"

Oina, in prezent, este sportul pasionatilor, al celor care isi pun sufletul in teren si, nu de putine ori, vin cu bani de acasa. "Sunt cateva echipe care au fost reformate dupa 15-20 de ani de la disparitia lor de niste inimosi care se intretin cu banii de buzunar. Cateva dintre ele sunt ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative(MIRA), formate din politisti si jandarmi, si sunt echipele rasfatate ale oinei pentru ca multe dintre cheltuielile lor sunt suportate de minister. Majoritatea echipelor, insa, sunt echipe satesti, nu sunt echipe ale unor cluburi de renume. Sunt echipe formate din localnici, oameni cat se poate de obisnuiti pe care ii uneste doar dragostea fata de acest joc si, de multe ori, fac sacrificii ca sa vina la cele cateva competitii. Fiind echipe satesti, din fericire, au la dispozitie islazuri sau terenuri comunale. Cele ale MIRA au, de obicei, propria baza de pregatire fizica ale unitatilor militare in care lucreaza. Terenul nu reprezinta o problema, insa trebuie mentionat ca sportul nostru national nu are nicio baza sportiva dedicata lui, nici in Bucuresti, nici altundeva in tara, ceea ce este putin ridicol" povesteste Mihai si, pe chipul lui se citeste dezamagirea.

In Bucuresti exista "o echipa si jumatate", cum ii place lui Mihai sa glumeasca. Prima este Straja Bucuresti, echipa Jandameriei, care se antreneaza pe baza de pregatire a  Jandarmeriei de la Baneasa si a doua echipa, in formare, este de amatori, se numeste Lupii, si se antreneaza, in fiecare duminica, in Parcul Izvor. "Pe timpul verii suspendam antrenamentele din cauza concediilor, iar pe timpul iernii inchiriem o sala de sport din banii de buzunar. Din fericire, nu suntem putini. Speram ca din toamna asta sa ne inregistram ca club sportiv si sa ne afiliem la federatie pentru a putea participa in competitii", spune, increzator, Mihai.

 
Profesorii trebuie sa invete regulile jocului, iar elevii trebuie sa afle despre oina. Cu siguranta se vor gasi si oameni dornici sa formeze echipe
 
 
Mihai Tociu


Din nefericire, putinii jucatori de oina se apropie de sfarsitul carierei; cei mai multi au in jur de 30-35 de ani si sunt chiar si "barbati cu parul alb" care intra pe teren. "Foarte putine echipe au tineri, si in special cele din Moldova, pentru ca au fost acolo cativa profesori care au participat la olimpiade, si la fel si in Baia-Mare. Tinerii nu stiu despre oina, nu au sansa sa isi spuna parerea despre acest joc. Doar in momentul in care vor avea ocazia sa il vada, sa il experimenteze, vor putea spune "imi place" sau "nu imi place". La antrenamentele noastre vin foarte multi elevi, se simt atrasi. Sansa de revigorare a oinei este o actiune de popularizare la nivel national, atat pentru copii, cat si pentru profesori. Profesorii trebuie sa invete regulile jocului, iar elevii trebuie sa afle despre oina. Cu siguranta se vor gasi si oameni dornici sa formeze echipe", povesteste Mihai.

"Oina a fost uitata, ignorata"

Oina nu mai este de mult obiect de predare la ora de educatie fizica, cu toate ca este trecut, formal, in aria curriculara. Foarte putini profesori mai cunosc jocul de oina si asta pentru ca jocul de oina nu se mai preda in niciuna din cele 32 de facultati cu profil sportiv din tara. Motivul? "Este un cerc vicios: universitatile sunt autonome si isi aleg materiile in functie de cererea pietei, iar studentii, cum nu cunosc nimic despre oina, nu au cum sa ceara sa faca un astfel de curs. Sunt cateva tentative: un profesor la Universitatea “Spiru Haret” din Bucuresti care le ofera studentilor sai informatii despre jocul de oina si, daca nu ma insel, chiar le da si o diploma de antrenori – categoria initiala, de start - si inca unul la Universitatea de Vest, din Timisoara," isi aminteste Mihai.

Revine, insa si spune ca, totusi, nu acesta este motivul pentru care nu se mai joaca, ci "pentru ca a fost uitata. Oina a fost ignorata pentru ca sunt celelalte sporturi mai bine platite, mai mediatizate, pentru care se organizeaza competitii internationale. Oina se joaca doar la nivel national si, din aceasta cauza, jucatorii se simt oarecum frustrati pentru ca ei nu au posibilitatea de a face deplasari in strainatate, de a juca cu echipe straine, de a-si reprezenta tara. Nu stiu de ce nu se gasesc solutii pentru a contracara acest dezavantaj. Sunt destule tari europene care au sporturi specifice si care se joaca, practice, doar pe plan local, cum ar fi Irlanda sau Anglia sau Finlanda. Strainii isi practica sporturile nationale cu foarte multa fervoare, inca de la gradinita, scoala primara si pana la seniori si batrani. O fac numai din placere si din mandrie, chiar daca sunt foarte slab platiti, comparativ cu alte sporturi", explica el.

Oina jucata de femei se numeste "oinita"

Mihai se lumineaza la fata pe masura ce vorbeste mai mult despre sportul pe care il iubeste. Te face sa crezi ca si tu ai putea fi nascut pentru a juca oina, ca e un sport al tuturor, indiferent de varsta sau sex. "Sunt si fete care joaca oina si sunt unele care joaca foarte bine, in special cele care joaca si handbal. Eu nu am vazut, deocamdata, o femeie care sa joace la o echipa de club, intr-un meci oficial, insa la antrenamentele noastre am avut foarte multe fete care au venit. Meritul lor este si de a da o culoare deosebita echipei, ele se bucura si se manifesta mai vocal si mai frumos. La inceputul secolului al XX-lea, cand au aparut primele reguli oficiale de oina, se considera ca oina jucata de fete se numeste “oinita”, iar federatia de astazi nu interzice participarea fetelor la joc. Oina nu este un joc foarte solicitant, un jucator petrece aproximativ doua minute in teren, in care sprinteaza si se apara. Daca este la atac, sta in teren pe tot parcursul echipei, dar sunt 11 jucatori si o singura minge, asa ca mingea ajunge la unul dintre ei ocazional, nu e permanent in miscare. Eu chiar mi-as dori sa vad echipe de fete, cred ca ar fi un magnet pentru public si ar genera si o dorinta de competitie iesita din comun, la baieti" marturiseste Mihai, zambind.

Continuitatea competitiilor "este un germene pentru ca oina sa renasca"

Faza de aparare
Foto: Asociatia Oina
Competitiile de oina sunt putine la numar si nu au amploarea altor concursuri sportive. Federatia organizeaza, anual, Campionatul National, Cupa Romaniei, Cupa Federatiei si cateva competitii locale pentru cele 14 echipe de oina care sunt afiliate. Mihai crede ca important este "ca se pastreaza o continuitate a lor si asta este un germene pentru ca oina sa renasca. Exista un nucleu de jucatori, un nucleu de arbitri, potentiali antrenori si, de asemenea, exista cativa inimosi care sustin echipele. Multi dintre ei nu au nicio tangenta cu educatia fizica sau cu sportul, unii sunt profesori de geografie, de limba romana, dar sunt uniti de dragostea pentru acest sport sau, mai bine spus, semnificatia lui. Din fericire, Ministerul Educatiei si Cercetarii organizeaza o competitie scolara, cea mai ampla de altfel, pentru ca toate cheltuielile de cazare, transport si organizare sunt acoperite de minister, sub forma unui campionat national de oina, in cadrul Olimpiadei Sportului Scolar. Desi cuprinde doar grupa de varsta 10-14 ani, participa peste 15 echipe si este competitia care formeaza jucatori. Participantii la campionatul national de oina organizat de minister sunt viitorii juniori si, speram, si seniori."

Campionatul se desfasoara in tur si retur. Cele doua manse se organizeaza, de obicei, in doua orase diferite. Acolo se aduna toate echipele, in cateva zile joaca fiecare cu fiecare, se aduna punctajul si se face clasamentul.

Mingea de oina "este un obiect traditional romanesc"

Incetarea productiei de mingi de oina a fost, poate, pragul critic al acestui sport. Din fericire, exista mestesugari care nu au uitat cum se confectioneaza, iar Mihai a adunat cativa dintre ei si produc mingi de oina pe care Federatia le omologheaza. "Dupa 1990, cand majoritatea echipelor de oina s-au dizolvat, cererea de mingi de oina a scazut, astfel incat, timp de peste 15 ani, s-a jucat cu rezervele de mingi care erau pe stoc. Ultima comanda de mingi de oina a fost luata in 1991 de Fabrica de Articole din Piele din Sebes si, de atunci, nimeni nu s-a mai interesat, de producerea lor pentru ca nu a fost nevoie. Acum trei ani au inceput sa se termine mingiile si nimeni nu mai stia de unde se pot lua, cum se pot face. M-am gandit ca e o treaba cat se poate de serioasa lipsa mingilor, cu atat mai mult cu cat mingea de oina este si un obiect traditional romanesc", spune Mihai.

Povestea mingii de oina continua: "fiecare popor care are un joc asemanator cu oina are si o minge a sa proprie pe care o foloseste. Poate ca mingiile sunt asemanatoare intre ele, insa tine de mandria fiecaruia de a juca cu propria minge. Mingea de oina este facuta din 8 petice din piele care se cos, manual, pe interior, cu ajutorul unui scaun de pielarie. Cand mingea este aproape gata, se intoarce pe dos si se umple cu par de porc, dupa care se inchide". In timp ce vorbeste, Mihai manuieste cu indemanare un instrument din lemn, asemanator cu o menghina, in care se prind peticele ca sa poata fi cusute mai usor. "In ultimul timp, parul de porc a fost inlocuit cu lana", continua el, "din cauza ca se lucreaza foarte greu cu el si miroase ingrozitor. Nu exista o metoda stiintifica de a evalua calitatea mingilor, in functie de continutul lor. Eu, ca proba, am umplut mingi cu par de caine, cu par de femeie, cu par de cal, pentru mine este un hobby". Scoate cateva mingi de oina, de dimensiuni diferite care au inscriptionate pe ele:"par femeie", "par catel" si le cantareste in maini. Mai are langa el o minge de la jocul irlandez inrudit cu oina, Cluiche Corr (pronuntat cli-ho-car), si una de la baseball-ul american.

 
Pana la urma, toate jocurile actuale internationale au pornit de la niste jocuri locale care au prins la public sau au fost preluate si de alte comunitati. Cred ca este datoria noastra sa facem si oina cunoscuta. Cine stie? Poate vor fi si altii care vor dori sa o incerce
 
 
Mihai Tociu


Ia de jos o minge maro, mai grea decat toate celelalte din jurul ei, umpluta cu nisip si lana, si incepe sa povesteasca despre dimensiunile si greutatea mingii de oina. "La inceput, mingea avea diametrul de 9 centimetri si era destul de voluminoasa, nu prea se putea tine sau arunca si, in anii '60, federatia a decis sa le micsoreze diametrul cu un centimetru. Au trimis solicitarea fabricii, numai ca nu si-au dat seama ca mingea de 9 centimetri avea greutatea de 180 de grame, care a fost stabilita in mod empiric. Cand s-a trecut la dimensiunea redusa, nu s-a mai transmis greutatea la fabrica si, cand cei de acolo au vazut ca baga lana in minge si ea iese la 120-130 de grame, le-a venit ideea sa bage si nisip. Dezavantajul noilor mingi era ca, daca te loveau, te puteau rani si ca, fiind batute in mod repetat, se descentrau, pentru ca nisipul are tendinta de a se muta dintr-o parte in alta, si pasele isi pierdeau precizia. Asa ca cei care le cumparau le desfaceau, le goleau, le umpleau cu lana, fara sa mai tina cont de greutate, si jucau cu ele", incheie el zambind.

Mihai nu confectioneaza doar mingi, ci si bate de oina, dar despre ele spune ca cele mai multe le-a donat sau le-a facut cadou. "Am trimis la Jocurile Olimpice, la Casa Romaniei de la Beijing, bastoane, mingi, postere cu jocul de oina, materiale video pentru ca este cel mai important eveniment sportiv international. Olimpiada este locul in care fiecare tara isi promoveaza rezultatele sportive, valorile si este o ocazie ideala sa ne prezentam jocul nostru traditional. Pana la urma, toate jocurile actuale internationale au pornit de la niste jocuri locale care au prins la public sau au fost preluate si de alte tari. Cred ca este datoria noastra sa facem si oina cunoscuta. Cine stie? Poate vor fi si altii care vor dori sa o incerce", se incurajeaza Mihai.

Ar vrea sa ii incurajeze pe toti sa vina la un meci de oina, sa se lase patrunsi de spiritul de lupta, sa se bucure si sa redescopere placerile uitate ale copilariei.

Stiati ca...
  • In perioada 30-31 august se desfasoara, la Bucuresti, returul Campionatului National de Oina? Meciurile se vor desfasura pe terenul Univesitatii Spiru Haret, de la IMGB.
  • La editia de anul acesta a campionatului s-au inscris doar sapte echipe?
  • Pe locul intai se afla echipa politiei de frontiera, Frontiera Constanta, si pe locul doi jandarmii de la Straja Bucuresti?
  • Majoritatea echipelor de oina sunt echipe satesti si joaca pe terenuri comunale sau pe islaz?
  • Nu exista nicio baza sportiva dedicata oinei, sportul national al romanilor?
  • La ultimul campionat tinut pe IMGB au fost cinci spectatori care au urmarit in ploaie, cu sufletul la gura, meciurile?

  
3263 vizualizari
  • 0 (0 voturi)    
    foarte interesant articol ! (Joi, 21 august 2008, 19:44)

    tony [anonim]

    Felicitari ! Am vazut intamplator acum catva ani un meci de oina in Comuna Crangu jud. Teleorman .
    Este foarte interesant acest sport !
  • 0 (0 voturi)    
    Bravo pt. articol ! (Joi, 21 august 2008, 20:01)

    Romanescu [anonim]

    Excelent, mi-a trezit interesul pt. sportul asta national, pt. o traditie deosebita.
    Voi cauta si eu echipele, oamenii care se duc acolo, as vrea sa practic asta 1-2 ori pe luna, pare interesant.
    Continuati sa re-descoperiti traditii romanesti, ne face bine la toti sa citim cate un articol din asta!
  • 0 (0 voturi)    
    jucam oina (Joi, 21 august 2008, 21:26)

    luxdesign28 [utilizator]

    cand eram mic jucam cu cei mari oina... ma rog nu cred ca respectam intocmai regulile adar asa o numeam... faceam 2 echipe si jucam unii stateau pe bloc (10 etaje) altii pe gradinita unii in spatele blocului.. era interesant. Jucam cu o minge de tenis de camp. Nu mai stiu cati eram intr-o echipa dar era o senzatie fenomenala... si mai ales cum am specificat daca regulile erau corecte. Chiar mi-a placut mai mult decat fotbalul si jucam fotbal foarte mult in aceea perioada. (era perioada lui Hagi si Lacatus fiecare vroia nr 10 sau nr 7)
  • 0 (0 voturi)    
    Bravo (Vineri, 22 august 2008, 1:43)

    bravo [anonim]

    Laudabila initiativa! Imi aduc aminte ca citeam in Gazeta Sporturilor la inceput de anii 90 rezultatele de la oina...si chiar ma intrebam de curand daca mai exista un campionat si ce s-a mai intamplat cu jocul de oina, explicandu-i unui prieten american ca e foarte asemanator cu baseball-ul lui.

    Poate prinde, si poate prinde mai ales la copii si tineri jocul acesta, asa cum au americanii ligile de baseball pentru copii.
  • 0 (0 voturi)    
    ... (Vineri, 22 august 2008, 10:05)

    BV [anonim]

    daca presa ar mediatiza mai mult cred ca s-ar face ceva. Toate tarile fac ceva pentru sportul lor national si se lauda cu el, numai Romania nu. Pacat!
    Bravo hotnews pt articol!
  • 0 (0 voturi)    
    Oina, meta... (Vineri, 22 august 2008, 14:30)

    Lolka [anonim]

    "s-a nascut, acum cateva secole, sportul national al Romaniei: OINA!"

    Cum sa fie sportul national a Romaniei atata timp cat abia se mai joaca pe ici pe colo?

    Iar daca autoarea articolului s-a gandit ca este o inventie romaneasca, atunci vreau sa atrag atentia Dansei, ca un sport 100% similar, avand mai multe variante se juca/joaca si de maghiari (in si in afara Ungariei). Asta este cunoscut sub numele "méta", fiind cunoscut incepand de sec. al XVI-lea.

    Vezi:
    1. Lajos Árpád, Méta, in Magyar néprajzi lexikon, III. köt., Budapest, Akadémiai, 1980, 587.
    2. Méta, in Magyar nagylexikon, XIII. köt., Budapest, Magyar Nagylexikon, 2001, 36.

    Presupun ca jocuri similare erau cunoscute si de alte popoare, nu numia de catre romani, sau maghiari.
    • 0 (0 voturi)    
      Hop si unguru (Miercuri, 1 octombrie 2008, 12:54)

      miki triki [anonim] i-a raspuns lui Lolka


      2. Oina e sport romanesc 100% asa cum si martisorul e sarbatoare romaneasca 100% (desi bulgarii sar in sus ca e sarbatoarea lor...; si ce daca? nu e destul pentru ambele tari ?).
      3. Cei care au porniri radical-nationaliste n-au decat sa se streseze cat doresc pentru ca apropierea fizica a statelor da nastere la diverse traditii asemanatoare (sau chiar identice) prin imprumutarea obiceiurilor intr-un anumit spatiu geografic (care nu intotdeauna coincide cu spatiul statal). Este greu de stabilit cine a inventat ce atata timp cat majoritatea traditiilor s-au transmis pe cale orala (de unde stii tu ca Ghe i-a spus lui Attila sau Attila i-a spus lu' Ghe. ? ).
      Concluzie: Io, roman din tata in fiu, zic ca oina e sport national romanesc. Tu... maghiar, din tata maghiar si mama romanca, spui ca meta e sport national unguresc (iar eu n-am nimic impotriva).
  • 0 (0 voturi)    
    Nu jucati corect! (Vineri, 22 august 2008, 19:33)

    Soros Attila [anonim]

    Nu jucati corect: 18 ani ne-ati facut sa credem ca oina si Eminescu sunt doar cadavre in debara!
    Acum, sculati din somn, uite si parerea noastra:
    Oina maghiara este 110% mai similara decat cea romaneasca si a fost creata de ungurii care ii contemplau pe romanii care pasteau oile.
    Oina s-a jucat cel mai mult in Moldova, pentru ca moldovenii au fost mari admiratori ai culturii maghiare.
    Variantele de oina care s-au jucat in sudul Dunarii au fost aduse tot de la Budapesta, cu barca, iar cele din republica Moldova cu DHL-ul, in secolul XVII.
    Vezi:
    1. Lajos Arpad, Meta-Iredentism, Buda-Akademia, Pest-ilential, 896 AD
    2. Meta-Trianon, Serviciile Maghiare de Dezinformare - pardon, Ministerul pentru cultura maghiarilor de peste hotare, 2008
  • 0 (0 voturi)    
    Sa renasca oina (Vineri, 22 august 2008, 21:28)

    Corina [anonim]

    Oameni buni, felicitari pentru staruinta voastra. Oina e cu mult mai buna ca baseball-ul. Imi amintesc cu ani in urma colegii mei de scoala jucau oina si asta sub indrumarea d-lui prof. de educatie fizica Lung, care a promovat la orele lui acest sport (Sc. gen. 17 Cluj-Napoca, astazi Ion Creanga).
    De la acest nivel si cu o mediatizare mai puternica ar putea reinvia acest sport si am putea pastra traditia. Ce fac actualii profesori de Sport? Niste ore anoste de la care elevii nu stiu cum sa chiuleasca mai repede. D-lor profesori puneti putin suflet in ceea ce faceti!
  • 0 (0 voturi)    
    ma intrebam (Marţi, 26 august 2008, 6:32)

    josephine [anonim]

    Ma intrebam acum ceva vreme ce s-a mai intamplat cu oina si de ce nu se mai bate tzurca pe maidan. Ar fi buna o revitalizare a acestui sport si o campanie de prezentare in scoli.
  • 0 (0 voturi)    
    multumesc (Sâmbătă, 15 noiembrie 2008, 23:10)

    Alex [anonim]

    eram interesat de oina si iata ca am gasit un comentariu care m-a lamurit despre acest sport.Chiar vroiam sa stiu cum se joaca pentru ca vreau si eu sa il incerc.
  • 0 (0 voturi)    
    despre oina (Vineri, 20 februarie 2009, 23:09)

    silviu [anonim]

    sall ma numesc silviu am 15 ani sunt din ramnicu sarat judetul buzau si in prezent joc la echipa luceafarul ramnicelu cu care am castigat campionatul national de juniori si juniori 2 si turneul international de oina de la chisinau cu nationala de seniori. ne e o lauda dar pt mine e o foarte mare mandrie mi-as dori ca mai multi elevi si studenti sau de ce nu si oameni mai in varsta sa se apuce de oina. nu este un joc foarte complicat mie asa mi se pare doar ca aici toata treaba este sa inevti bine regulile si restul depinde de tine sa muncesti foarte mult prin multe antrenamente pt a-ti forma o mana buna si sa ai reflexe la aparat va sfatuiesc daca sunteti dornici sa cunoasteti sportul nostru national sa intrati pe http://www.oina.ro si sa vedeti care sunt regulile si cum se joaca un joc va rog sa ajutati sportul nostru national prin interesul vostru si de ce nu sa va apucati sa jucati


TOP5

Ultimele
stiri
    Nu există niciun articol deocamdată în această categorie

FORUM

Ultimele
discutii