Interviu HotNews Student

Ioana Both
Foto: HotNews.ro

Ioana Both: Limba romana se face ca inainte de '90:  in pofida programei

de Andreea Flintoaca HotNews.ro

Marţi, 13 ianuarie 2009, 15:22    NEWS | STIRI

Print YM E-mail Mai mare| Mai mic Comentarii

Cum reusesti sa starnesti interesul unui strain pentru Eminescu si literatura romana? Cum treci dincolo de barierele limbii, si care ar trebui sa fie politicile de export ale literaturii? Ioana Both, conferentiar universitar doctor la Facultatea de Litere a Universitatii "Babes-Bolyai", vorbeste despre problema strategiilor ineficiente de popularizare a literaturii eminesciene si despre lipsa mediatorilor culturali. Intr-un dialog cu HotNews Student, conferentiarul atrage atentia asupra problemelor legate de invatamantul secundar si lipsa de profunzime a reformelor din educatie.

Strategii de "exportare" a literaturii romane - "Eminescu nu e primul scriitor, nici al doilea, nici al treilea"

HotNews: De ce este Eminescu un autor refuzat la export?

Ioana Both: Asta ar fi o prima dificultate si mediatorii culturali si cei care construiesc
        Curiculum Vitae - pe scurt

   -conferentiar universitar doctor din 2000
   -membru al Uniunii Scriitorilor din 1993
   -a publicat peste 200 de studii de istorie literara, poetica, etnologie, cronici literare în reviste de specialitate din tara si din strainatate
   -Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor, pentru volumul "Eminescu si lirica româneasca de azi", in 1990
   -Premiul „Henri Jacquier” al Centrului Cultural Francez din Cluj pentru volumul "Histoires littéraires", in 2003
   -stagii de pregatire, cu bursa, in Finlanda, Elvetia si Italia
 
 
asemenea politici ar trebui sa puna in cumpana ce vor de fapt: sa exporte un scriitor care sa atraga cititorul nespecialist, dar interesat, spre literatura romana sau, vor sa exporte anumite produse cu orice pret, inclusiv cu pretul ca aceste produse sa nu fie inteligibile strainilor?

Al doilea handicap este ca, existand aceasta dubla efigie a scriitorului dublata de "poetul national", toata istoria manipularii politice prin "mitologia identitara", care e inca foarte activa, devine foarte greu de explicat strainilor si, as indrazni sa spun, chiar neinteresant. Daca ne uitam la practica lecturii noaste, a societatii europene actuale, cititorul neavizat, nestiutor de romana, citeste literatura, in primul rand, pentru o lectura de identificare, nu neaparat citeste poezie. El vrea sa se regaseasca, repede spus, pe sine.

Daca scriitorul acesta nu este oferit, in asa fel incat intr-un prim timp a lecturii sa fie, cel putin, ca o oglinda intoarsa spre cititor, avem toate sansele ca acesta sa il lase deoparte. Este foarte dificil de construit o politica de exportare a acestui scriitor. Daca ar fi sa luam in considerare un public larg cititor de literatura, de literatura tradusa din alte limbi, ar trebui sa ne luam gandul de la el. Nu e primul scriitor, nici al doilea, nici al treilea.

HotNews: Nu credeti ca mai sunt si alti scriitori romani greu de exportat? Nichita Stanescu de exemplu.

Ioana Both: Cel putin unul dintre handicapurile literaturii eminesciene cade, pentru ca orizontul conotatiilor din care isi trage sevele poezia lui Nichita Stanescu e mai aproape de noi decat cel eminescian. Si apoi, la Eminescu mai exista o problema a traductibilitatii si anume problema varstei. Noi nu suntem constienti pentru ca nici macar la nivelul minimei specializari - ma refer la studentii de la Litere, la profesorii de romana din liceu - nu se mai citesc poetii contemporani lui Eminescu.

Daca Eminescu nu ar fi existat, marele poet de la Junimea pe care l-am fi studiat ar fi fost Samson Bodnarescu

Ioana Both: Eu am acceptat sa fac niste cursuri in care sa reconstitui cu studentii contextul literar in care scria Eminescu. Mutatiile pe care el le produce, in primul rand la nivelul limbajului poetic sunt atat de mari incat, se spune ca si-a mancat contemporanii, nu se mai vad. Ma gandesc la un Samson Bodnarescu, care are un destin foarte similar cu al lui Eminescu, care abordeaza teme similare cu ale lui Eminescu, dar cu totul alta limba, limba unei alte varste. Am putea glumi si spune ca, daca Eminescu nu ar fi existat, marele poet de la Junimea pe care l-am fi studiat ar fi fost Samson Bodnarescu. Pe mine ma amuza mai ales cand le spun studentilor: "Imaginati-va ce ar fi fost pe capul vostru!"

In momentul in care il traduci pe Eminescu, se pune problema in ce varsta a limbii engleze sau franceze il traduci. Il traduci respectand contextul istoric, intr-o varsta a ultimului romantism din literaturile respective - si obtii un poet ok, cumva monumental-statuar-rece, cu o buna doza de vechime si atunci ai o fidelitate istorica. Sau il traduci
 
Literatura lui Eminescu, atunci cand este exportata in traducere, trebuie inconjurata de tot felul de paratexte, de prefata, note, trebuie sa i se faca un context.
 
 
Ioana Both
intr-o limba care este mai aproape de mutatia pe care o produce Eminescu la noi si atunci este limba de sfarsit de XIX, inceput de XX, primul modernism, si atunci el poate fi foarte interesant, insa e un alt fel de infidelitate pentru cititorul strain: "Ce fel de poet e asta, cu cine e contemporan?".

HotNews: Care ar fi solutia, totusi, pentru a-l traduce pe Eminescu?

Ioana Both: Literatura lui Eminescu, atunci cand este exportata in traducere, trebuie inconjurata de tot felul de paratexte, toata povestea pe care v-am spus-o eu trebuie pusa in prefata, in note, trebuie sa i se faca un context. Acum, contextul poate sa fie de ajutor pentru cititor, poate sa indeparteze cititorul. Un volum care vrea sa se bucure de un volum de poezie, nu e sigur ca incepe cu studiu introductiv zdravan. Aici cred ca metodele de mediere culturala ar trebui sa se rafineze considerabil.

Eu indraznesc sa mai spun ca, in calitate de specialist in limba romana, avem in bibliografia de specialitate, eseistica, lucrari centrate pe Eminescu. In momentul in care un comparatist se ocupa de o tema pentru care jongleaza cu referinte din literaturi cat mai diverse, Eminescu ar putea fi un exemplu printre altele. Un exemplu printre altele nu inseamna ca el e mic, e prost, e mort, inseamna ca e la fel cu ceilalti. Daca vorbim de o mitologie a revoltei impotriva limbajului si luam in considerare o celebra lucrare din anii '70, a lui Hugo Friedrich, "Structura liricii moderne", Eminescu poate fi, in multe privinte, un exemplu, alaturi de baietii de acolo.

Comunismul a transformat traducerile in "albume pentru masa doctorului"
Ioana Both
Foto: HotNews.ro




HotNews: Ce parere aveti despre traducerile lui Eminescu al caror unic rol ramane acela decorativ, in bibliotecile sau birourile ambasadelor?

Ioana Both: Aceasta este vechea politica a puterii comuniste care a publicat enorm traduceri din marii clasici. Nu discut calitatea lor, uneori sunt foarte bune, alteori nu, dar difuzarea lor nu s-a realizat pe schemele firesti occidentale, nu, ele erau destinate unor politici de reprezentare ale puterii. Eventual, intrau in bibliotecile rectoratelor de romana, ceea ce e ok, dar in lectoratele romane vine specialistul, nisa. Intrau sigur in sistemul acesta al darului identitar, oficial pe are un ministru, un amabasador, un reprezentant al unei institutii romanesti il face colegului sau din alta tara, ceea ce transforma cartile in ceea ce astazi se numesc "albume pentru masa doctorului", "carti pentru masuta de ceai", le rasfoiesti in treacat sau nu le rasfoiesti deloc.

Paradoxul asta este: ca in 45 de ani de politica de investitie in reprezentarea culturii romanesti, n-au fost politici de export. Nu e politica de export sa trimiti o cutie din studiul lui Zoe Dumitrescu-Busulenga despre Eminescu, tradus in franceza, la ambasada noastra dintr-o tara francofona.

Geneva: studii de genetica literara pe textele fara sens ale lui Eminescu

HotNews: Ce se intampla cand mergeti, ca profesor, in strainatate?

Ioana Both: Cand ma duc sa predau sau cand scriu pentru publicatii straine nu fac altceva decat fac acasa, predau literatura de secolul XIX, predau Eminescu, ma duc cu exemplele in traista. Am observat ca pot folosi si pot interesa amfiteatre intregi de studenti inclusiv in situatii in care nici macar nu aveam nevoie de traducere. Am lucrat pe probleme de genetica a textelor literare, la Universitatea din Geneva, unde e
 
Cand ma duc sa predau sau cand scriu pentru publicatii straine nu fac altceva decat fac acasa, predau literatura de secolul XIX, predau Eminescu, ma duc cu exemplele in traista.
 
 
Ioana Both
departamentul foarte puternic si interesat de asta, un departament de franceza, pe textele lui Eminescu care n-au sens. Textele pe care Perpissicius le exileaza la moloz, care sunt exercitii metrice, fara sens, au alte calitati pe care se poate discuta despre cum scrie, despre cum pleaca de la o constrangere metrica, de ce n-are sens textul acela sau absenta sensului nu este ea insasi un sens?

Ceea ce faceam, era sa le dau partenerilor mei de proiect, studentilor de acolo, textele, dar si constrangerea metrica, manuscrisul propriu-zis. Dar hai sa fim, totusi, optimisti: daca o generatie de studenti la literatura franceza, de la Geneva, pleaca acasa, intr-un an in care au discutat critica genetica, avand ideea ca mai e si-un roman interesant pentru ca puncte, puncte, data viitoare cand numele romanului va iesi de undeva, dintr-un raft de biblioteca, poate ca se raporteaza altfel la el.

Diaspora i-a facut si ii face, in continuare, lui Eminescu o proasta mediere culturala

Ioana Both: Putem comenta si despre proasta mediere culturala pe care i-a facut-o diaspora si o face in continuare, pentru ca vede, se identifica cu figura identitara, poetul national, nu-l traduce sau nu stie sa-l prezinte. Sunt tot felul de site-uri cu poezii pe care diaspora le pune. Ea este explicabila, dar nu este de natura sa-l promoveze. Am inteles ca exista o statuie foarte nereusita la Montreux sau la Vevey, acolo unde se aduna statuetele a tot felul de vedete, ridicata de un roman cu posibilitati financiare, care a
 
Scoala noastra nu dezvolta in elevi competente de mediator.
 
 
Ioana Both
donat-o municipalitatii. Nu cred ca turistii care merg si se pozeaza cu el se duc apoi la biblioteca si se inttreaba "Cine-o fi angelicul asta postat aici, usor kitsch ca reprezentare?"

HotNews: Nu credeti ca ar trebui ca aceste aspecte sa fie explicate inca din scoala, cand se incepe studiul lui Eminescu?

Ioana Both: Scoala noastra nu dezvolta in elevi competente de mediator. Ar trebui sa ne gandim foarte serios, pentru ca e clar ca Europa e interesata sa institutionalizeze un nou canon literar destinat ultimelor clase de liceu, scolilor din intreaga Europa, sa existe reprezentare a culturilor din UE si e clar ca doreste sa finanteze chestia asta. Asta inseamna materii precum literatura comparata europeana, da, pot sa-mi imaginez, sau cultura europeana.

Invatamantul de romana de calitate se face aproape ca inainte de '90, in sensul ca se face in pofida programei

Ioana Both: Pentru ca autorii nostri sa devina interesanti, trebuie sa invatam sa ii facem interesanti, or scoala noastra valideaza in continuare un soi de competente reproductive ale elevilor, daca va uitati la esecurile nenumaratelor reforme, la tipul de auxiliare didactice, la cei de pe piata. Am predat in secundar (clasele V-XII) si pastrez o legatura foarte stransa cu secundarul pentru ca formez profesorii si de acolo imi vin studentii. La noi, invatamantul de romana de calitate se face aproape ca inainte de '90, in sensul ca se face in pofida programei.
 
Pentru ca autorii nostri sa devina interesanti, trebuie sa invatam sa ii facem interesanti!
 
 
Ioana Both

Depinde foarte mult de inteligenta profesorului. Nu e o situatie rara, insa macar daca s-ar legifera aceasta competenta absoluta a profesorului pe programa lui. O sa dau exemplul elvetian, el imi este mai aproape, acolo la un liceu profesorul este total stapan pe programa lui, el stie ce competente generale trebuie sa aiba elevul, isi asuma responsabilitatea prin semnatura si asta implica si responzabilizarea consiliului, directorului liceului. Mi se pare solutia cea mai indicata, sa recunoastem ca depindem de inteligenta profesorilor si ca acolo ar trebui lucrat in a se transmite competente de mediere culturala.

Munca de profesor te uzeaza - trebuie sa fii destept 45 de minute non-stop in fata unei clase de 30 de elevi

Ioana Both: Eu cred ca si Literele, ca tip de facultate,  ar trebui sa fie mult mai atenta la, acest aspect, ca tot vorbim de meseriile viitorului, de profesionalizare, ca invatamantul nu e atractiv pentru studentii nostri. Sigur ca nu e atractiv, n-o sa fie niciodata, nu stiu o tara din lumea referintelor mele imediate in care care profesorul din secundar sa fie foarte confortabil platit si sa munceasca cu 5 studenti. Nu, e naucitor, trebuie sa fii destept 45 de minute non-stop, in fata unei clase care coboara foarte rar sub 30 de elevi. Norma
 
Sigur ca invatamantul nu e atractiv, n-o sa fie niciodata, nu stiu o tara din lumea referintelor mele imediate in care care profesorul din secundar sa fie foarte confortabil platit si sa munceasca cu 5 studenti.
 
 
Ioana Both
didactica e, in Europa, de 18 ore pe saptamana. Nu e o munca usoara, te uzeaza.

Dar cred ca Literele ar trebui sa devina constiente ca produc mediatori culturali si asta nu implica numai materiile astea noi si "cool", nu, implica cum vorbesc despre scriitorul cutare, sunt capabil sa transmit o informatie interesanta, sa castig adepti pentru lectura si literatura, oriunde m-as afla? Eu una, acum razand, am avut ca avantaj al formarii mele faptul ca grupul meu de prieteni e format din ingineri si doctori. Sunt singurul filolog, am rezistat impreuna. In momentul in care trebuie sa explici ce faci unui informatician sau unui medic care sunt interesati de cultura, care vin si intreaba, imi cereau, cand eram mai tineri, sfaturi despre ce sa citeasca, treci printr-un alt orizont si iti exersezi chestia asta. Dar scoala ar trebui sa se ocupe de asta, eu as vota niste discipline de mediere culturala europeana chiar din liceu.

Competenta de a-l explica pe Eminescu strainilor e o chestie pe care am castigat-o dupa ce mi-am terminat studiile

Ioana Both: Mi-amintesc ca i-am interesat pentru textul dramatic eminescian care e neterminat, incoerent, confuz pe alocuri, nu stii sigur in ce directie o ia. Imi dau seama ca, in ce ma priveste, competenta asta de a li-l explica generic pe Eminescu strainilor, de a le explica literatura romana, e o chestie pe care am castigat-o dupa ce mi-am terminat studiile. Am castigat-o pentru ca, dupa '90, mi s-a intamplat sa lucrez cu straini, sa ma duc eu insami si sa nu vreau sa imi schimb meseria, sa fac altceva, sa fac, eventual, numai literatura franceza.

Hotnews: Ce v-a facut sa ramaneti in aceasta nisa?
 
N-am avut niciodata senzatia ca, daca fac literatura romana, plec la drum cu un handicap.
 
 
Ioana Both

Ioana Both: Pentru mine '90 a venit putin mai tarziu, adica eram deja de 4 ani in invatamantul secundar, aveam senzatia ca alesesem, ca nu mai schimb si cred ca e si o chestiune de structura, chiar imi placea si chiar imi place, n-am momente de regret ca n-am schimbat. E adevarat ca am ajuns sa-mi innoiesc modul de a vedea ceea ce fac, sa plasez asta in contexte noi, dar n-am avut niciodata senzatia ca, daca fac literatura romana, plec la drum cu un handicap. Profesional vorbind, ceea ce ma atrage in studierea literaturii sunt acele secvente ale ei in care inventivitatea ei pune la incercare conceptele teoretice instituite, acolo unde se rupe pisica. Asta face si literatura romana, uneori e chiar foarte interesanta, povestea asta cu arsul etapelor, cu varste simultane, in loc de succesive. N-am simtit nevoia sa schimb.

  
4327 vizualizari
  • 0 (0 voturi)    
    Si de bine, si de rau. (Marţi, 13 ianuarie 2009, 17:19)

    unu' [anonim]

    D-ra Both are incontestabile calitati. Dar pe de alta parte are o fixatie bolnavicioasa pe "universul Eminescu". Un pas inapoi, in afara acestui univers, i-ar permite sa-si completeze perspectiva asupra "starii de fapt" si sa isi canalizeze resursele spre obiective mai demne de interes.
    Acestea fiind zise, e una din persoanele care ar putea face (daca ar fi interesata) putina rinduiala in mult-incercatul minister al invatamintului.
    Domnu' Boc, se aude?
  • 0 (0 voturi)    
    yep (Marţi, 13 ianuarie 2009, 17:23)

    sile [anonim]

    foarte interesant. spus cu suflet
  • 0 (0 voturi)    
    Incredibil.... (Marţi, 13 ianuarie 2009, 20:18)

    suki [anonim]

    .... cum poate intrebare reporterul NUMAI despre Eminescu.... Mai frate, tu nu mai stii si alt nume de scriitor/poet roman??? Ce doamne-iarta-ma tot insisti atita? De parca romanii insisi citesc de zor numai Eminescu:))
    • 0 (0 voturi)    
      Ar fi bine... (Marţi, 13 ianuarie 2009, 21:52)

      Eminescu [anonim] i-a raspuns lui suki

      Ar fi bine daca romanii ca tine ar citi Eminescu, poate ca si-ar mai imbogati vocabularul si si-ar revizui exprimarea.
      Mi se pare normal sa intrebe de Eminescu, din moment ce persoana intervievata este specialist in literatura secolului al XIX-lea si a scris carti de eminescologie...

      Si mi se mai pare normal dintr-un motiv: peste tot in invatamantul romanesc (in afara cazului profesorilor inteligenti de care aminteste si d-na Both) Eminescu este predat drept punctul de referinta al literaturii si al "spiritului national", ori el nu joaca acest rol in afara granitelor, degeaba ne amagim!

      Si, nu stiu daca asta a avut in minte reporterul cand a publicat articolul, dar maine este 15 IANUARIE....o zi cu o anumita insemnatate!
      • 0 (0 voturi)    
        erata (Miercuri, 14 ianuarie 2009, 0:10)

        Gantenbein [anonim] i-a raspuns lui Eminescu

        (in cazul profesorilor inteligenti printre care se numara si d-soara Both)
  • 0 (0 voturi)    
    -> (Miercuri, 14 ianuarie 2009, 8:15)

    dumitrescu [anonim]

    -sa atraga cititorul nespecialist, dar interesat, spre literatura romana sau, vor sa exporte anumite produse cu orice pret,
    -dubla efigie a scriitorului dublata de "poetul national",
    -politica de exportare
    -sa se regaseasca, repede spus,
    -si-a mancat contemporanii
    -si obtii un poet ok,
    -cand scriu pentru publicatii straine nu fac altceva decat fac acasa, predau literatura de secolul XIX, predau Eminescu, ma duc cu exemplele in traista
    -Perpissicius
    -pentru ca puncte, puncte
    -trebuie sa fii destept 45 de minute non-stop, in fata unei clase care coboara foarte rar sub 30 de elevi.
    -materiile astea noi si "cool"
    -In momentul in care trebuie sa explici ce faci unui informatician sau unui medic care sunt interesati de cultura, care vin si intreaba, imi cereau, cand eram mai tineri, sfaturi despre ce sa citeasca, treci printr-un alt orizont si iti exersezi chestia asta.
    -e o chestie pe care am castigat-o
    -aveam senzatia ca alesesem, ca nu mai schimb
    -inventivitatea ei pune la incercare conceptele teoretice instituite, acolo unde se rupe pisica.
    -Asta face si literatura romana, uneori e chiar foarte interesanta, povestea asta cu arsul etapelor
  • 0 (0 voturi)    
    schimbare de paradigma (Miercuri, 14 ianuarie 2009, 10:05)

    obfuscatorul [anonim]

    comunistii aveau ca plan creearea omului nou, si puneau accent pe clasici deoarece considerau ca educarea in spirit nationalist era capitala. de cand spaga a ajuns la nivel de sport national si promovarea pe ierarhia educationala nu se mai face de mai bine de 10 de ani pe criterii de merit apar diversi sa conteste sistemul. in loc sa te vaiti ca o catza ca aia nu merge si aia e naspa pune-ti dracului mintea la contributie si propune solutii. opriti-va din a da si a lua spaga,si voi nemernicilor din autoritati, opriti-va din a lua spaga. se rezolva. toate! p.s. noul guvern isi importa expertii strict din cluj? s-a spart teava de genii acolo? :)
  • 0 (0 voturi)    
    lb. romana (Miercuri, 14 ianuarie 2009, 13:08)

    copilu [anonim]

    stimata doamna, va rog sa aveti in vedere limba romana ca pana la literatura ne omoara "profesoarele" din liceele tarii, care cu obstinatie ne invata copii ca este corect "gresala" si nu "greseala" (sinonim cu "eroare")...
  • +1 (1 vot)    
    da, Eminescu (Miercuri, 14 ianuarie 2009, 13:51)

    fff interesant si mai jos: [anonim]

    http://www.curentul.ro/index.php/Actualitate/Adevarul-despre-Eminescu-la-120-de-ani-de-la-ucidere.html
  • 0 (0 voturi)    
    cultura (Miercuri, 14 ianuarie 2009, 14:50)

    noki [anonim]

    Sunt curios care sunt poetii preferati, ai celor care au parere ca se discuta prea mult de Eminescu si nu si de alti poeti,
    Sa dea exemple de poeti si de volumele lor de poezii.
    Mai trebuie spus, pt cei care se pare ca nu au priceput, ca 15 ianuarie e o zi cand se aniverseaza Eminescu, din motive arhicunscute.


TOP5

Ultimele
stiri
    Nu există niciun articol deocamdată în această categorie

FORUM

Ultimele
discutii