Interviu CampusNews

Jukka Kangaslahti
Foto: CampusNews

Specialist finlandez in educatie: Daca nu ai bani sa investesti in educatie, incearca ignoranta si-ti vei da seama ca te costa foarte scump

de Andreea Flintoaca HotNews.ro

Marţi, 18 mai 2010, 21:26    NEWS | STIRI

Print YM E-mail Mai mare| Mai mic Comentarii

Profesorul Jukka Kangaslahti este consultant al Comisiei Europene pe Educatie in cadrul Parlamentului European si expert in invatamantul finlandez. Intr-un interviu CampusNews, Kangaslahti a subliniat principalele atu-uri ale sistemului de educatie finlandez si a explicat de ce Finlanda are unul din cele mai bune sisteme educationale din lume si cat de eficient se poate administra un sistem bazandu-te pe incredere.

Principiile sistemului de invatamant finlandez
  • Fiecare copil este important - sistemul trebuie sa fie capabil sa ofere cea mai buna educatie posibila fiecarui copil, in mod egal;
  • Nu exista scoli pentru elite - elevii sunt educati sa accepte diferentele dintre ei si sa le foloseasca pentru a colabora in tot ceea ce fac
  • Profesorii au putere de decizie in ce priveste: manualele, metodele de evaluare ale studentilor /elevilor, continutul cursurilor
  • Exista un curriculum la nivel national, insa doar ca o baza de lucru pe care profesorii o imbunatatesc si ii adauga elemente, dupa cum considera ei
  • Nu exista teste - elevii dau primul lor examen in clasa a IX-a
  • Nu exista inspectii scolare - evaluarea profesorilor si dezvoltarea lor se bazeaza pe incredere
  • Doar primii 10% dintre cei mai buni studenti sunt acceptati pentru a deveni profesori; masterul este obligatoriu pentru a putea preda

Sfaturile profesorului Jukka Kangaslahti:
  1. Recrutati cei mai buni profesori!
  2. Nu copiati - contextul romanesc este foarte important si conteaza!
  3. Experimentati in contextul existent - nu abandonati aspectele pozitive ale actualului curriculum sau ale metodelor educative existente
  4. Nu ramaneti blocati in proceduri rigide: dezvoltati si imbunatatiti - evaluati!
  5. Nu va fie teama de greseli - si din ele puteti invata!
  6. Stabiliti-va scopuri pe termen lung si obiective pe temen scurt - creati-va o imagine a procesului, aveti rabdare!
  7. Cooperati intre voi si impartiti bunele practici!
  8. Luptati impotriva birocratiei
CampusNews: Cum decurge programul de pregatire a studentilor care devin profesori?

Jukka Kangaslahti: In primul rand, sunt foarte multi studenti care vor sa devina profesori, insa este foarte dificil sa fie acceptati. Este vorba de un program destul de extins, care dureaza 5-6 ani, in functie de domeniul de specializare. Au foarte multe cursuri de pedagogie si merg la scoli speciale pentru orientare practica. Trebuie sa faca si lucrari de cercetare, sa interpreteze notiunile teoretice si situatiile practice, pentru a fi pregatiti pentru mediul educational. Nu este deloc usor.

Toti profesorii trebuie sa aiba un master, exista astfel de programe concepute special pentru profesori. Pentru cei care vor preda la clasele I-VI exista un anumit tip de master, mai generalist, pentru cei care vor preda la ciclul secundar,  masterul este specializat pe un anumit domeniu. Oricum, chiar si profesorul de clasa (n.r. invatatorul) de la ciclul I-VI va trebui sa se specializeze pe 2-3 materii care sa ii ajute sa se concentreze mai mult si sa colaboreze cu colegii lor. Daca unul se pricepe mai mult la muzica, poate sa isi ajute colegii, la fel si cu cel care este mai bun la matematica. Trebuie sa fie foarte flexibili.

Trebuie sa fii o persoana cu adevarat speciala ca sa iti ofere cineva un loc de munca

CampusNews: Cine ii ajuta pe elevi sa aleaga intre scolile teoretice si cele vocationale? Cum ii convingeti sa mearga si pe filiera vocationala?

Jukka Kangaslahti: In primul rand ar fi faptul ca la noi nu se incheie ciclul educational cu scoala vocationala. Studentii au posibilitatea sa isi continue studiile dupa si sa mearga la o universitate tehnica - politehnica. In al doilea rand, avem consilieri educationali care le ofera informatii elevilor si ii ajuta sa aleaga. Tot ei se ocupa si de parinti si astfel procesul devine mai eficient. Elevii si parintii pot alege in cunostinta de cauza. In prezent, scolile vocationale sunt populare si trebuie spus ca fiecare are locul lui.

CampusNews: Ce se intampla cu studentii dupa ce termina facultatea? Cum isi gasesc un loc de munca?

Jukka Kangaslahti: Din pacate in vremuri de criza economica, nu exista suficiente locuri de munca, somajul e peste tot. Mergi pe noroc si pe calificarile pe care le ai. Daca esti suficient de activ, sunt sigur ca iti poti gasi o slujba. Altfel, trebuie sa fii o persoana cu adevarat speciala ca sa iti ofere cineva un loc de munca, sa te invite sa lucrezi pentru el.

Daca iti place ceea ce faci si esti motivat, salariul vine undeva, pe locul doi

CampusNews: Putem avea invatamant de calitate fara finantare din partea statului?

Jukka Kangaslahti: Intotdeauna avem nevoie de bani. Daca nu ai bani sa investesti in educatie, incearca ignoranta si-ti vei da seama ca te costa foarte scump. Bineinteles ca avem optiuni, putem reduce birocratia, de exemplu, si sa dezvoltam un program care sa ne scape de lucrurile inutile. Resursele pot fi mai bine gestionate. Nu trebuie sa depui mai mult efort,  ci sa administrezi intelept resursele. Poti investi mai putini bani, dar sa o faci inteligent.

CampusNews: Unde se situeaza salariul profesorilor finlandezi?

Jukka Kangaslahti: Cred ca se situeaza undeva in zona salariului mediu. Depinde, bineinteles, si de munca pe care o fac. Nu vorbim de o suma foarte mare de bani, dar e un salariu decent, din care isi permit sa traiasca. Parerea mea este ca daca iti place ceea ce faci si esti motivat, salariul vine undeva, pe locul doi. Daca te poti intretine din salariu, atunci este ceea ce ai nevoie. Este foarte important si ca societatea sa sustina profesorii si a fost nevoie de mult timp ca profesorii finlandezi sa fie respectati si ca tinerii sa isi doreasca sa devina profesori.

Nu avem grupuri de oameni care sa vina in inspectie in scoli si lucrurile merg foarte bine

CampusNews: Cati ani de munca sunt in spatele sistemului de invatamant finlandez de astazi?

Jukka Kangaslahti: Sistemul de invatamant cum il stim azi isi are radacinile la inceputul anilor '70, insa bazele lui au fost puse imediat dupa ce s-a terminat cel de-al doilea razboi mondial. La sfarsitul razboiului eram o tara foarte saraca si am fost foarte norocosi sa avem lideri care au considerat educatia ca fiind cel mai important mijloc de a ne imbunatati situatia si au investit foarte multe resurse, la vremea aceea, in constructia de scoli si asigurarea unei pregatiri mai bun pentru profesori.

E un proces foarte lung. Cand eram sub ocupatie suedeza si, mai apoi, sovietica, nu aveam invatamant in limba noastra si, pentru noi, a fost un scop important sa avem educatie in limba finlandeza. Foarte multe generatii au lucrat la acest sistem pana sa ajungem aici, iar noi ar trebui sa muncim si mai mult.

Jukka Kangaslahti
Jukka Kangaslahti
Foto: CampusNews

CampusNews: Cum ii evaluati pe profesori de-a lungul carierei lor?

Jukka Kangaslahti: Noi nu ii controlam pe profesori. Dezvoltarea si evaluarea lor se fac pe baza de incredere. Daca profesorii sunt foarte bine calificati, atunci au niste principii etice formate. Acesta este conceptul de baza. Apoi, profesorii colaboreaza cu colegii lor si cu familiile elevilor, daca ceva nu ar functiona cum trebuie, atunci directorul trebuie sa rezolve problema. Vorbim de o autoevaluare la locul de munca, acolo unde are loc predarea si, chiar daca nu e un lucru usor de obtinut, este foarte eficient. Nu avem grupuri de oameni care sa vina in inspectie in scoli si, cu toate astea, lucrurile merg foarte bine.

Cred ca fiecare tara ar trebui sa isi incurajeze tinerii sa participe la schimburi de experienta in strainatate

CampusNews: Cum se adapteaza studentii finlandezi cand ajung sa studieze in strainatate?

Jukka Kangaslahti: Depinde, bineinteles, de student, insa trebuie tinut cont de faptul ca in sistemul nostru de invatamant se pune foarte mult accent pe invatarea limbilor straine. Nimeni nu cunoaste finlandeza si asa ca studentii nostri trebuie sa invete mai multe limbi straine. Asta ii ajuta foarte mult sa se adapteze la sistemele noi si cred ca fiecare tara ar trebui sa isi incurajeze tinerii sa participe in astfel de schimburi de experienta in strainatate si sa imparta cunostintele lor, sa comunice, sa invete de la altii.

Eu lucrez, in mare parte, cu studenti internationali. Si petrec ceva timp, la inceput, incercand sa discut cu ei de ce ne aflam acolo, ce ar trebui sa fac eu, care ar fi responsabilitatile lor, cum ar trebui sa colaboram. Printre altele le mai spun si ca eu primesc niste bani ca sa fiu acolo. Dar, daca ei nu s-ar afla in sala de curs, nici eu nu as avea de unde sa primesc bani. Asa ca ei sunt foarte importanti, mai importanti chiar decat mine. Si, daca tot suntem impreuna, s-ar putea ca ei sa aiba ceva de invatat de la mine si eu de la ei. Eu s-ar putea sa am chiar mai multe de invatat, avand in vedere ca ei vin din tari atat de diferite.

Am foarte multi studenti asiatici. Ei nu sunt obisnuiti sa dezbata probleme, sa propuna intrebari si dileme, sunt foarte tacuti, insa incetul cu incetul incep sa se integreze si sa participe la discutii. Ultima oara una dintre fetele asiatice mi-a spus ca e pentru prima oara cand isi provoaca profesorul la rezolvarea unei probleme si ca nu ii vine usor sa vorbeasca, insa modul nostru de lucru a convins-o. Nu i-am spus, insa am fost extrem de fericit sa o aud vorbind cu voce tare, exprimandu-si opinia, mai ales ca problema pe care ea a ridicat-o era extrem de interesanta.

CampusNews: Care sunt relatiile dintre profesori si studenti in Finlanda?

Jukka Kangaslahti: Depinde foarte mult de profesor. Am observat si in alte tari in care am mai mers sa tin cursuri ca exista un formalism in relatia student-profesor. Eu cred ca rolul profesorului este acela de a-si provoca studentii si de a-i ajuta sa nu repete greselile pe care le-a facut si el, ca student. In Finlanda sunt si profesori care reusesc asta, dar si profesori care prefera sa ramana fideli vechilor obiceiuri.

Dezvoltarea si progresul educational nu sunt posibile daca nu schimbi birocratia si administratia

CampusNews: Ati purtat discutii cu reprezentantii Ministerului Educatiei. Vi s-au parut pregatiti pentru modernizarea sistemului de invatamant?

Jukka Kangaslahti: Nu stiu daca sunt cea mai indicata persoana sa spuna asta, insa din experienta mea cu alte tari, pot spune ca birocratia trebuie eliminata. Dezvoltarea si progresul educational nu sunt posibile daca nu schimbi birocratia si administratia. Avem nevoie de birocratie, insa la nivelul scolilor si acolo unde se manifesta educatia. Daca birocratia nu este flexibila la acest nivel, atunci nu putem avea progres. Atat timp cat ramaneti legati de aceleasi reguli si aceleasi cursuri, nu puteti schimba mare lucru.

Din punctul meu de vedere, cred ca romanii ar trebui sa aiba o noua viziune asupra adminsitratiei. Aveti nevoie de mai multa flexibilitate. E un drum lung si greu de parcurs, dar trebuie inceput cu sistemul de administrare.

CampusNews: Schimbarea trebuie sa inceapa in scoli si apoi sa inglobeze si autoritatile sau initiativa trebuie sa apartina guvernului?

Jukka Kangaslahti: Trebuie sa porneasca simultan din ambele parti. Este mai usor sa scrii legi si reguli decat sa le pui in practica, e mai usor sa faci cercetari si recomandari decat sa le pui in practica si sa obtii o realitate mai buna. Vorbim si scriem foarte multe, dar daca exista un zid intre discurs si realitate, atunci nimic nu se intampla, de fapt. Daca pe langa asta, ar exista scoli dornice nu sa copieze, ci sa aplice modelul finlandez contextului lor, atunci autoritatile ar trebui sa fie deschise unei astfel de intiative. Iar daca si alte scoli vor fi dornice sa urmeze modelul, atunci vom obtine un efect de bulgare de zapada.

Daca vrei sa schimbi lumea trebuie sa fii un bun profesor

CampusNews: Ce sfat aveti pentru profesorii romani?

Jukka Kangaslahti: Meseria de profesor este una foarte dificila si plina de provocari, dar daca vrei sa schimbi lumea trebuie sa fii un bun profesor. S-ar putea sa nu constientizezi ce-ti trece prin maini dar, daca esti atent, in cativa ani te poti mandri cu faptul ca anumiti oameni ti-au fost studenti. Meseria de profesor este intr-un continuu proces de educare, e un maraton, studentii ar trebui sa nu isi iroseasca intreaga energie in primul an de facultate, ci sa se pregateasca pentru a invatat toata viata. Este o meserie solicitanta, dar e si cea mai frumoasa dintre toate.
Citeste mai multe despre     |   |   |   |   |   |   |   |   | 

  
4558 vizualizari
  • 0 (0 voturi)    
    finlanda (Miercuri, 19 mai 2010, 0:24)

    Előd [anonim]

    Nu am citit articolul, dar acum aproximativ o lună am răsfoit pe Wikipedia articolul despre sistemul de învățământ din Finlanda.

    Am aflat, că cel pe care-l promovează la noi ministrul are oareșce asemănări cu cel Finlandez. Un punct forte pe care-l văd la ei, este că nu și-au distrus școala de meserii.

    Am aflat de asemenea cu stupoare, că, deși sunt pe primele locuri în lume (dacă nu chiar pe primul) nu sunt mulțumiți 100% de sistemul lor de învățământ, și au idei și curajul să-l schimbe.
    • 0 (0 voturi)    
      mr jukka... (Miercuri, 19 mai 2010, 9:47)

      srg1 [anonim] i-a raspuns lui Előd

      A citat din Derek Bok: "If you think education is expensive try ignorance".
      Pe de alta parte, apreciez enorm sistemul educational finlandez. Am urmarit pe CNN un reportaj ref. la acest subiect si am ramas uimit. Mi-am adus aminte cum am invatat comentariile literare pe de rost.... Mi-as fi dorit sa invat in Finlanda.
      Poate urmasii nosri sa beneficieze de un sistem mai eficient.
  • 0 (0 voturi)    
    sistem finlandez vs sistem romanesc (Miercuri, 19 mai 2010, 9:15)

    florin [anonim]

    Inca un mare specialist producator de generalitati.

    Daca stam sa analizam principiile sistemului finlandez sunt identice cu ale noastre exceptie chestia cu inspectorii. Probabil ca diferenta apare din aplicarea lor.
    • 0 (0 voturi)    
      Cum e in Finlanda (Joi, 20 mai 2010, 22:41)

      zz [anonim] i-a raspuns lui florin

      Eu locuiesc in Finlanda de 2 ani aprope. Nu cunosc sistemul lor de invatamand dar ce pot sa spun e ca de la femeia de serviciu, soferul de autobuz, vanzatoarea de al chioscul din colt si pana la ultimul betiv, toti stiu engleza intre bine si foarte bine. Asta spune multe.

      Desigur, Finlanda are alte probleme cum ar fi criza morala, ipocrizia, ignoranta si despiritualizarea dar daca ne referim doar la sistmul de invatamant, pot sa spun ca este unul din cele mai bune, nu prin prisma constatarilor ci prin prisma rezultatelor.

      Altfel, sunt destul de dezamagit de calitatea oamenilor dar repet, nu de educatia lor.
  • 0 (0 voturi)    
    incearca ignoranta si-ti vei da seama ca te costa? (Miercuri, 19 mai 2010, 10:27)

    anonim [anonim]

    Foarte interesant interviul, insa trebuie sa "contrazic" putin afirmatia de mai sus. In momentul in care esti ignorant nu mai ai cum sa-ti dai seama cat de scump platesti (si ca de fapt asta e cauza problemelor tale). Esti pur si simplu ignorant. Ba mai mult, incepi sa te crezi mai destept decat ceilalti. O demonstreaza cu varf si indesat sute de ignoranti ajunsi in pozitii cu putere de decizie. Iar randurile lor se ingroasa pe zi ce trece.

    Si am mai constatat un lucru. Ignorantii sunt oameni fericiti, fara intrebari, fara remuscari, fara alte preocupari decat binele personal (sa nu zice parvenirea). Asa ca sa luam partea buna, in curand vom fi o natie foarte fericita.


TOP5

Ultimele
stiri
    Nu există niciun articol deocamdată în această categorie

FORUM

Ultimele
discutii