Inca o palma pe obrazul invatamantului romanesc
de Stefan Vlaston CampusNews
Vineri, 3 septembrie 2010, 16:56 NEWS | STIRI
Este vorba de studiul realizat de catre fundatia germana Bertelsmann Stiftung, o institutie privata care a alcatuit un clasament al tarilor europene - The ELLI Index-Europe 2010, referitor la calitatea invatamantului pe parcursul intregii vieti. (ELLI: European Lifelong Learning Indicators).
In acest clasament Romania ocupa, cum altfel, ultimul loc, inca un motiv sa renuntam la fumurile si aprecierile autoelogioase conform carora invatamantul romanesc e bun, dar decredibilizat de rauvoitori si nepatrioti. Imperialistii americani nu mai pot fi invocati, ca suntem prieteni cu ei!
In cele ce urmeaza voi incerca in rezumat al metodologiei si filosofiei de lucru utilizate de autori, urmand ca doritorii sa-si faca propria idee direct de la sursa, din documentul atasat.
Studiul porneste de la premisa ca invatarea pe parcursul intregii vieti (LLL) este un concept abstract dificil de inteles iar nivelul atins de LLL in diferite comunitati greu de masurat. Europa Elli-Index este un prim pas spre a face LLL mai tangibil si masurabil.
Noutatea consta in faptul ca studiul priveste educatia sub impatrit aspect, efect al invatarii formale, nonformale si informale: a invata sa stii (learning to know), a invata sa faci (learning to do), a invata sa traim impreuna (learning to live together) si a invata sa fii (learning to be- Learning as Personal Growth).
Invatamantul romanesc a ramas in tiparul dat doar de educatia formala, "a invata sa stii."
De aici prapastia intre invatamant si piata muncii, intre ce invata elevii in scoala si ce se asteapta de la ei dupa absolvire. Pana si invatamantul comunist avea prevazute in curriculumul scolar gimnazial ore de "lucru manual", in care elevii invatau cate ceva din pilonul "a invata sa faci". Apoi exista scoala profesionala, dupa treapta a doua, cand la 16 ani o parte insemnata dintre tineri se indreptau spre invatarea unei meserii, avand, e drept, repartitia in productie asigurata.
Dupa 1990 au disparut, pe rand, o parte dintre grupurile scolare, orele de lucru manual de la gimnaziu si scoala profesionala. Pana si scolile de arte si meserii au fost infiintate si desfiintate de acelasi ministru, dna Andronescu, cu scopul nemarturisit, dar usor de ghicit, ca toti elevii sa faca liceul, sa ia bacalaureatul in conditiile stiute si sa ajunga sa cotizeze in invatamantul superior.
De ceilalti doi piloni (a invata sa traim impreuna si a a invata sa fii), ce sa mai discutam, n-au fost niciodata componente ale invatamantul romanesc, cel putin in ultimii 65 de ani.
Asa se face ca elevii nu stiu sa-si evalueze potentialele, inclinatiile, posibilitatile si resursele, aleg trasee educationale fara nicio legatura cu personalitatea si datele personale, aceasta fiind principala cauza de esec scolar.
Evaluarile internationale de genul PISA tin cont in mod esential de cei 4 piloni ai invatarii si de aceea iesim mereu pe ultimele locuri. Invatam in scoala multa teorie, desfiintam scolile profesionale, avem cativa olimpici pe care-i luam drept paravan pentru neputinta de a asigura o instructie de calitate majoritatii elevilor. Iar productivitatea economiei romanesti sufera pentru ca nu avem personal calificat care sa poata fi angajat in activitati direct productive. Investitorii straini incep sa ne ocoleasca si din motivul ca nu gasesc in piata muncii personalul de care au nevoie.
Elli-Index este un indice compozit care combina 36 de indicatori generali si 4 subindicatori, pentru elaborarea unui indice global.
Iata cativa indicatori cu titlu de exemplu:
- La pilonul "a invata sa stii":
- Procentul copiilor cu varsta intre 4 ani si 6-7 ani care frecventeaza institutii de invatamant prescolar formal (gradinite)
- Performanta la lectura (PISA)
- Performanta la matematica (PISA)
- Performanta la stiinte (PISA)
- Rata de participare a adultilor in educatia si formarea formale
- Totalul cheltuielilor publice pentru educate ca procent din PIB
La pilonul "a invata sa faci":
- Procentul absolventilor de invatamant secundar superior in programe pre-profesionale si profesionale (adica absolventi de scoala profesionala sau licee tehnologice).
- Participarea angajatilor la cursuri de FPC (formare profesionala continua)
- Numarul de ore de cursuri FPC
- Numarul de furnizori de FPC
La pilonul "a invata sa traim impreuna":
- Implicarea in activitatea de voluntariat sau pentru organizatii de caritate
- Calitatea de membru intr-un partid politic
- Opinia vis-a-vis de contributia imigrantilor la viata culturala a tarii
- Opinia apropo de libertatea minoritatilor sexuale de a-si trai viata asa cum doresc
- Increderea in alte persoane
La pilonul "a invata sa fii":
- Practicarea sporturilor
- Participarea la balet, dans, opera, cinema, concerte
- Participarea la LLL
- Utilizarea personala a internetului
- Conformitatea orelor de munca cu angajamentele de familie
Indicatorii prezentati sunt doar cu titlul de exemplu, in calculul indicelui compozit sunt multi mai multi.
Metodologia de evaluare
Elli-Index utilizeaza metodologia si modelul statistic al indicelui de invatare compozit dezvoltat de Consiliul Canadian al Invatarii. Cadrul conceptual se bazeaza pe cei patru piloni de invatare stabiliti de UNESCO.
Modelul statistic este unul complicat pentru ca aduna si converteste datele statistice disponibile in raportarile de tara in parametrii care sa conduca in final la indicele compozit ce ilustreaza calitatea LLL. Specialistii pot analiza in detaliu acuratetea acestui proces, dar pentru publicul larg nu este accesibila o astfel de analiza.
Mi se pare si mie dificil sa cuantifici numarul de utilizatori de internet, efortul acestora de a selecta si procesa informatie utila dezvoltarii lor profesionale, formarea profesionala individuala extraformala, educatia si formarea nonformala, valoarea adaugata in FPC la locul de munca si multe altele de acest tip. Pana la proba contrarie trebuie sa acordam credit statisticienilor ca stiu ce fac si ce spun.
Scorurile finale
Pe o scara de la 1 la 100: Danemarca-75,65; Suedia-71,23; Olanda-66,13; Finlanda-64,96. Acestea sunt campioanele, care ating performante inalte. Media UE-23 este 44,80; Deasupra mediei gasim tari: Belgia-57,32; Anglia-56,92; Austria-53,91; Franta-53,45;Germania-47,77.
Cel mai neperformant grup de tari: Ungaria-27,11; Grecia-23,42; Bulgaria-20,07 si ultima pe lista, cu voia dv., Romania-17,31.
Ce-ar mai fi de spus?
1. Ca nu intamplator ultimele tari din acest clasament au si cele mai mari probleme in plan economic.
2. Curriculumul, structura invatamantului, managementul, alocarea resurselor financiare, formarea initiala si continua a cadrelor didactice sunt strict atributul ministrilor educatiei care s-au perindat in ritm alert si carora trebuie sa le multumim pentru inca o palma internationala pe obrazul educatiei romanesti.
3. Faptul ca de 20 de ani baltim in tiparele invatamantului anterior anului 1990, ca n-am auzit macar de cei patru piloni ai educatiei construiti sub egida UNESCO, este si consecinta activitatii "specialistilor" nostri in educatie, adunati sub acoperisul ISE (Institutul de Stiinte ale Educatiei). Ca se putea si altfel ne-o dovedeste Slovenia, tara fosta comunista care ocupa un onorant loc 11 cu un scor de 47,62.
4. Nici proiectul de Lege a Educatiei Nationale nu pare sa fie la curent cu aceasta noua filosofie aplicata in alte tari ale UE. Are dreptate dl Mihail Hardau cand spune ca un astfel de proiect trebuie cantarit cu atentie, are efect in urmatorii 15-20 de ani, perioada in care ar trebui sa ne refacm sistemele de educatie si formare, sa nu mai fim de rasul Europei.
5. Acesta nu este primul si probabil nici ultimul studiu care nu se bucura de atentie si diseminare din partea Ministerului Educatiei si a structurilor sale teritoriale. Pot sa inteleg ca ii este rusine cu locul ocupat de Romania, ca se considera responsabil de situatie, dara fara o cunoastere clara si extinsa a situatiei in care ne gasim nu avem sanse de progres. Toate astfel de studii, trecute, prezente si viitoare trebuie puse pe site-ul MECTS, in original si traducere si diseminate in randul cadrelor didactice prin obligatie de serviciu a inspectoratelor si directorilor de unitati scolare.
Ministru Daniel Funeriu ar trebui sa inteleaga ca desi si-a pastrat postul, bruma de simpatie pe care a avut-o la inceputul mandatului o poate pierde la fel de repede.
Citeste mai multe despre institutul de stiinte ale educatiei | the elli index europe 2010 | PALMA | Ministerul Invatamantului | Invatamantului Superior | invatamant romanesc | Cinema Romanesc | bertelsmann stiftung | Formarea Profesionala | proces de invatare
Ca si cum m-ar invata neamtu sa fac sarmale si eu pe el sa faca bere...
Nu neaga nimeni ca sunt discrepante majore intre nivelurile de studii din Romania si tarile vestice dar faptul ca la noi alternativa la invatamantul de stat este aproape inexistenta ar trebui sa le cam schimbe domnilor de la fundatia Stiftung modul de calcul al eficientei invatamantului...
Totul trebuie facut de stat, in baza unor reguli clare, controlat prin audituri severe prin care sa se elimine incapabilii din sistem. Mai trebuie si sesiuni de pregatire a cadrelor didactice, si o strategie coerenta pe fiecare nivel de educatie.
Chestiile astea dureaza si sunt dureroase, deci nu se vor intampla in urmatorii 20 de ani. Traiasca tranzitia, ca altfel multi incompetenti ar zbura din joburi caldute...
Ceea ce lipseste invamantului romanesc este o statistica cat de cat de reala despre sansele de a gasi un loc de munca cat de cat bine platit.
Ceva de genul asta:
http://www.payscale.com/education/average-cost-for-college-ROI
Se va spune ca acolo scoala costa si de aceea studentii sunt dispusi sa plateasca.
Pe de alta parte sunt sigur ca si la noi sunt studenti care vor sa invete.
In acest sens doamna Andronescu a avut o idee foarte buna: pe diploma eliberata de Universitatea X, sa nu mai apara numele ministerului. Cine vrea sa plateasca pentru o foaie de hartie nu are decat.
Dar cuvintul acesta (din titlu) nu are prea mare inteles pe aici, nu-i asa?
Din pacate exista o auto-amagire pe scara larga in Romania, cum ca invatamantul romanesc ar fi bun.
Eu (si cativa prieteni) am constatat de abia in occident cat de inadaptat este tot sistemul de invatamant romanesc la cerintele pietii muncii (de oriunde).
Faptul ca unii au reusit in Vest e numai datorita eforturilor lor personale de adaptare si re-invatare.
Daca profesorii unui liceu care nu este in top "cresc" adolescenti cu caractere frumoase, dar nu dau premianti la Olimpiade, se cheama ca acel liceu nu e tot atat de bun ? Nu ne-am obisnuit cu faptul ca oricum elitele parasesc tara si nu vor mai face parte din societatea in care traim? Ne chinuim ca niste iresponsabili copiii sa invete multa matematica dar nu ii pregatim, in cadrul scolii, pentru viata. Si ne mai miram ca dupa ce termina studiile marea lor majoritate sunt incapabili sa schimbe in bine societatea in care traim. Toate generatiile care mai sunt inca in viata n-au inteles nimic din esecul societatii romanesti. Altfel nu se explica insistenta tembela in a perpetua un sistem care inseamna pentru tineri numai invatamant, nu si educatie. Sistemul lasa educatia in seama familiei si vice versa, iar efectul se poate vedea.
si daca sunteti de acord puteti semna aici
http://www.petitieonline.ro/petitie-p08386056.html
In acest an am asistat neputinciosi, la un exces de Legi si Ordonante, de norme imprevizibile, date de actualul guvern, toate culminad cu Legea 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar si Legea noului Cod Fiscal.
In perioada imediat urmatoare acelasi Guvern intentioneaza modificarea tuturor legilor pentrut bugetari, precum si modificarea Codului Muncii.
Legea 330/2009 care oricum a fost aplicata in mod discriminatoriu pentru unii bugetari, va deveni istorie, deorece Guvernul vrea ca salariile bugetarilor sa fie variabile, de la an la an, in funcţie de PIB. Orice act normativ conform legii fundamentale, trebuie sa fie explicat si argumentat de catre Guvern.
Disculparea guvernantilor actuali, vezi cazul minciunii prin omisiune, sau falsele argumentari ale Premierului Boc, si ale ministrilor sai, nu ma pot convinge ca imi va fi mai bine anul viitor.
Deficitul bugetar actual este in mare masura datorat, incapacitatii guvernului de a elimina propria coruptie, dar nu este un motiv de restrangere a drepturilor consitutionale ale unor cetateni intr-o societate democratica.
Vedeti in ultimul an, acesti guvernanti nu au luat nici o masura de redresare economica a Romaniei, desi se vorbeste despre o politica coerenta, si masuri anticriza.