Interviu CampusNews

Richard Baraniuk
Foto: CampusNews

AUDIO Profesor universitar la RICE University: "Subestimarea profesorilor si salariile foarte mici sunt, in acest moment, cele mai grave probleme cu care se confrunta educatia"

de Andreea Flintoaca HotNews.ro

Vineri, 14 mai 2010, 17:44    STUDII

Print YM E-mail Mai mare| Mai mic Comentarii

Richard Baraniuk preda inginerie electrica la RICE University si coordoneaza de 11 ani o platforma internationala de resurse didactice gratuite - Connexions. El a povestit pentru CampusNews cum functioneaza reteaua de materiale educationale, de unde a pornit ideea, cat de important este ca profesorii sa aiba acces la informatii de ultima ora si care ar fi solutiile pentru deblocarea crizei din educatie, la nivel mondial.



Din punct de vedere social este foarte important sa furnizam accesul gratuit si rapid la informatii

CampusNews: Merita sa dezvolti o platforma online care sa ofere gratis cursuri, manuale si alte asemenea materiale de studiu?

Richard Baraniuk: Da, cred ca merita cu adevarat. Mai mult decat atata, cred ca este imperativ sa facem acest lucru pentru ca exista mase intregi de populatie care nu au acces la astfel de informatii si ei au dreptul al educatie de cea mai buna calitate. Din punct de vedere social este foarte important sa furnizam accesul gratuit si rapid la informatii. Pe de alta parte, daca acest sistem functioneaza corect, poti implica nu doar guverne si institutii de invatamant, ci si societati comerciale si, astfel, s-ar putea chiar transforma in ceva care sa genereze si profit.

Exemplul pe care il dau sunt soft-urile "open source", ca o paralela la ceea ce facem noi: sunt complet gratuite, accesibile tuturor si, in acelasi timp, sunt o afacere de 3 miliarde de dolari. Asadar exista companii care fac bani din vanzarea de softuri gratuite si pot face asta pentru ca le adauga plus valoare si le ofera din nou comunitatii. Cred ca am putea numi asta un ciclu virtuos.

CampusNews: Exista un control al calitatii asupra acestor resurse?

Richard Baraniuk: Bineinteles, exista o tensiune in ce priveste acest mod de educatie intre, pe de o parte, faptul ca oricine poate contribui  - ceea ce nu presupune neaparat un control al calitatii - si mecanismele mai academice, cum ar fi referintele critice in jurnalele academice. Noi am reusit sa punem la punct un sistem care combina cele mai bune parti ale ambelor lumi si care ne permite sa avem un depozit de continut la care toata lumea e libera sa contribuie, insa exista si modalitatea de a partitiona acest depozit prin ceea ce noi numim lentile.

Poti sa te gandesti la o lentila ca la un portal privat care se concentreaza asupra unei anumite parti a depozitului si poate fi controlat de o a treia parte arbitrara. O tara poate fi interesata de ceea ce ea considera ca este continut de calitate, iar guvernul, ministerul invatamantului si institutiile educationale pot avea acces doar la acea parte pe care ei o considera de calitate. Companiile pot face acelasi lucru, societatile profesionale de asemenea.

Daca am  incepe sa organizam materialele intr-o forma apropiata de cea a internetului si sa cream inteconexiuni atunci studentii ar invata mult mai eficient

CampusNews: Spuneati in cadrul prezentarii ca in sistemul de invatamant nu exista comunicare interdisciplinara. Cum putem ameliora aceasta rigiditate?

Richard Baraniuk: Acest lucru a stat la baza motivatiei mele de a crea Connexions acum 11 ani. Ma deranja faptul ca atunci cand predam inginerie, studentii mei o percepeau ca fiind rupta de fizica, de muzica, de mediul afacerilor. Cand erau la cursul meu studiau doar inginerie. Am petrecut foarte mult timp incercand sa ii conving ca, de fapt, ingineria este legata de toate celelalte discipline si asta i-a incitat, i-a motivat. Parerea mea este ca exista doua modalitati de a scapa de aceste sisteme inchise care nu comunica intre ele: prima ar fi sa schimbam felul in care este organizat materialul. Nu are legatura cu oamenii, ci doar cu materialul. In loc sa il organizam doar in carti, care sunt ele insele sisteme inchise - cartile nu comunica intre ele - sa ne mutam de la un model liniar, bazat pe hartie, catre un sistem de organizare a materialului pe internet.

Este mult mai usor sa arati legaturile dintre idei astfel si e de ajuns sa te duci pe Wikipedia si sa incepi sa dai click-uri, urmandu-ti curiozitatea. Iti vei da seama ca in cinci minute esti intr-o zona complet diferita de cunostinte. Copiii de astazi sunt obisnuiti sa faca asta. Copiii de la cursul meu, copii de 20 de ani sunt mult mai obisnuiti cu modelul de retea specific Wikipedia, model prin care isi pot urma curiozitatea, decat cu manualele lor liniare.

Vestea buna este ca  studentii sunt pregatiti pentru asta, profesorii nu, dar daca am incepe sa ne organizam materialele intr-o forma apropiata de cea a internetului si sa cream interconexiuni, atunci studentii ar gravita spre ele foarte rapid si ar invata mult mai eficient.

Studentii sunt idealisti, vor sa schimbe lumea si sistemele educationale actuale vor sa le scoata asta din cap si sa ii faca sa astepte

CampusNews: In aceasta situatie, cum ii motivati pe studenti sa mearga dincolo de ce pot gasi pe Wikipedia, sa studieze pe cont propriu si sa creeze lucrari originale?

Richard Baraniuk: Exista o solutie pentru asta: daca lasi oameni din afara mediului academic sa contribuie la continut, ei pot aduce in prim-plan probleme din lumea reala. Una dintre problemele actuale ale sistemelor de invatamant este ca nu sunt bazate probleme, ci pe invatare de sus in jos. Iar atunci cand se bazeaza pe studii de caz, de cele mai multe ori trateaza probleme care nu mai sunt de actualitate sau nu sunt interesante.

Daca ii lasam pe inginerii din industrii sa se implice, pe oamenii din organizatii non-guvernamentale care sunt la curent cu problemele sociale, pe cei care lucreaza in Africa si se confrunta cu situatii cu adevarat impresionante (epurarea apei si altele) sa participe, putem lega sistemul de invatamant de lumea reala si problemele ei adevarate.

Cercetarile arata ca asta ii atrage pe studenti, pentru ca studentii sunt idealisti, vor sa faca ceva care sa schimbe lumea si, din pacate, sistemele educationale actuale vor sa le scoata asta din cap si sa ii faca sa astepte: "Asteapta sa-ti iei licenta si apoi poti sa schimbi lumea!".

Un bun profesor trebuie sa isi motiveze studentii sa invete partea teoretica si sa vrea sa o aplice pe probleme existente

Ceea ce trebuie sa facem noi, de fapt, este sa aducem problemele din realitate in materialele educationale si sa le aratam studentilor ca pot face ceva, ca pot schimba lumea in timp ce sunt studenti. Ca sa-ti dau un exemplu, exista un set de cursuri la RICE University pe domeniul bio-ingineriei care se bazeaza pe probleme reale existente in acest moment in lume si care trimite studenti in Africa in fiecare an.

Sunt studenti din ciclul de licenta (n.r. undergraduates), viitori ingineri, care se duc in Africa si trebuie sa rezolve o problema: sa proiecteze un dispozitiv medical mai ieftin, sa gaseasca solutii pentru epurarea apei sau pentru iluminat si asa mai departe. Si apoi, cand se intorc, intocmesc rapoarte, creeaza materiale educationale bazate pe experienta lor, pe probleme reale, astfel incat studenti din alt colt al lumii sa poate utiliza informatiile.

CampusNews: Care sunt cele mai importante calitati ale unui profesor sau ale unei persoane care vine si le vorbeste studentilor?

Richard Baraniuk: Profesorii sunt, de fapt, o punte si trebuie sa reuseasca sa ii motiveze pe studenti atunci cand le fac legatura cu fundamentul teoretic. In acelasi timp trebuie sa fie experti in domeniul lor de cunostinte, sa fie la curent cu problemele din lumea reala si sa fie un foarte bun comunicator pentru a imbina cele doua componente pe intelesul studentilor. Un bun profesor trebuie sa isi motiveze studentii sa invete partea tehnica, teoretica si sa vrea sa o aplice pe probleme existente.

Profesorii care se ocupa de cercetare in marile universitati americane sunt antreprenori, nu mai sunt educatori

CampusNews: Ce v-a motivat sa deveniti profesor?

Richard Baraniuk: Cred ca sentimentul de a face un serviciu atunci cand ii ajut pe studenti sa inteleaga teoria si sa o aplice in practica. Asta imi place cel mai mult: sa transmit miracolul prin care elemente de teorie se aplica perfect in situatii din realitate si sa transform talentul brut intr-un veritabil muschi ingineresc.

CampusNews: Cat de mult conteaza statutul pe care dv, ca profesor, il aveti in societate?

Richard Baraniuk: Eu nu sunt profesor, de fapt. Daca m-ai intreba, as zice mai degraba ca sunt un antreprenor. Profesorii care se ocupa de cercetare in marile universitati americane sunt antreprenori, nu mai sunt educatori.

Daca judeci dupa numarul de ore pe care il petrec saptamanal in fata studentilor, e a douazecea parte din timpul efectiv de lucru. Jumatate din timp il petrec facand cercetare, care ma ajuta sa fiu la curent cu cele mai noi informatii si aplicatii pentru studentii mei si aici includ si cursurile pe care le predau absolventilor.

Asta e un fel de ucenicie, e un cu totul alt tip de predare, nu se compara cu cel de la cursurile normale. Dar cand ma duc la dentist si ii spun ca sunt profesor imi spune: "A, esti profesor, trebuie sa fie frumos sa ai verile libere si sa stai in fata clasei!", iar eu imi dau ochii peste cap pentru ca nu petrec decat 3 ore pe saptamana cu studentii. Si mai petrec in jur de 15 ore pe saptamana strangand bani si scriind proiecte pentru grant-uri si finantari guvernamentale. Daca privesti din punctul asta de vedere, profesorul chiar e un antreprenor.

Daca nu ne ocupam de copii si nu ii educam asa cum trebuie, aruncam tot progresul pe apa Sambetei

Si revenind la statut, cred ca este un lucru foarte important. Statutul unei profesii este esential pentru a atrage cei mai buni oameni catre acea profesie. Din ce am vazut in SUA, Canada si unele state europene exista o devalorizare de statut a profesorilor si educatorilor, atat din punct de vedere economic - cum sunt platiti -, cat si din punct de vedere social - ceea ce cred oamenii despre ei.

Si cred ca asta e cea mai mare criza din sistemul nostru de invatamant: faptul ca cei mai buni studenti ai nostri nu vor mai deveni profesori sau educatori, ci avocati, doctori, brokeri. Pe de o parte este vina Guvernului si, pe de alta, este vina publicului pentru ca nu sustine Guvernul sa investeasca in educatie. Subestimarea profesorilor si salariile foarte mici sunt, in acest moment, cele mai grava problema cu care se confrunta educatia. Credeti ca aveti probleme in Romania? Iti spun eu ca se intampla peste tot.

Una dintre prioritatile administratiei Obama este sa schimbe aceasta situatie si incearca. Incearca sa faca multe cu putini bani si sa creasca transparenta si colaborarea, sa imbunatateasca statutul profesorilor, insa e o batalie grea. Si este o criza pentru ca daca nu ne ocupam de copii si nu ii educam asa cum trebuie, aruncam tot progresul pe apa Sambetei.
Citeste mai multe despre     |   |   |   |   |   |   |   |   | 

  
1192 vizualizari
  • 0 (0 voturi)    
    de acord (Vineri, 14 mai 2010, 18:17)

    Clau [anonim]

    in eductie sunt cele mai mici salarii, aceasta meserie este uitata de toti dar este foarte importanta. Fara un salariu cel putin decent nu se poate face calitate.
  • 0 (0 voturi)    
    Cele mai mari probleme in educatie, in Romania (Vineri, 14 mai 2010, 19:35)

    Simona [anonim]

    Cele mai mari probleme in educatie, in Romania, nu sunt salariile mici ale profesorilor ci incompetenta, sistemul de valori rasturnat, plagiatul la rang de normalitate in randul profesorilor, calitatea lucrarilor de cercetare publicate, numarul mic de profesori de valoare ( care publica in jurnale internationale serioase), banii de cercetare intrati in buzunarele unor profesori, calitate cursurilor predate in faculatati cu accent inca pe teorie si nu pe aspectul practic, nepotismul si promovarea pe criterii altele decat profesionale, si asa mai departe. E dificil sa incerci sa transmiti unui student valori normale cand sistemul in care se dezvolta este atat de gaunos.
  • 0 (0 voturi)    
    in sfarsit (Sâmbătă, 15 mai 2010, 9:21)

    atreus [anonim]

    cineva pune punctul pe i. Adevarat, in SUA aproape toti banii care vin in universitati merg spre cercetare si extrem de putin spre predare. Profesorii care isi petrec mai mult timp la catedra decat la cercetare sunt extrem de prost platiti. de-abia isi duc traiul de pe o zi pe alta, sunt adesea extrem de batrani si uneori chiar bolnavi. Iar banii adevarati, si cand zic asta spun milioane de dolari, merg spre cercetare. E clar ca un profesor nu isi va lua atatea ore de predare doar pentru a lua 300 dolari pe saptamana ci va cauta finantari pe proiecte unde va lua 6000 dolari/luna. Nimeni nu face exceptie de la asta. Asistentii sunt prea putini si suprasolicitati, lucreaza adesea 14 ore pe zi (spun din experienta proprie) pentru a lua un amarat de 1500 dolari doar din latura predare si incearca cat mai repede sa scape de aceasta corvoada. In esenta dupa al doilea an de predare asa te saturi de aceasta "nobila indeletnicire" incat ai da orice ca sa intri in cercetare pura si sa dai naibii predarea forever. Asta e adevarul si e cam peste tot asa. Lumea fuge de predare ca dracul de tamaie...


TOP5

Ultimele
stiri
    Nu există niciun articol deocamdată în această categorie

FORUM

Ultimele
discutii