Alte articole despre "norme de control"
căutare avansată

1 - 5 din 5 rezultate
1.EXCLUSIV Masuri tranzitorii de aplicare a Legii Educatiei Nationale In Monitorul oficial nr 104/09.02.2011 a aparut, miercuri seara tarziu, Ordinul de ministru 3753/09.02.2011, privind aprobarea unor masuri tranzitorii in sistemul national de invatamant. Ramane neclara aplicabilitatea articolelor referitoare la incompabilitati, constituirea Consiliilor de administratie si concursurile pentru directorii de scoli, si multe alte capitole importante. Mai este necesar ca rectorii parlamentari sa aleaga intre functia de rector si aceea de demnitate publica?​
2.Rectorii nu au de gand sa respecte Legea Educatiei Nationale Consilul National  al Rectorilor a dat publicitatii o « Rezolutie » despre care se spune ca a fost adoptata la sedinta de la Iasi, din 28 ianuarie 2011. Mai intai trebuie sa informam corect opina publica cu doua lucruri extrem de importante: CNR nu exista si nu functioneaza in mod legal. Nu are o lege de infiintare, nu s-au dus la judecatorie sa se inregistreze, n-au un sediu, n-au un statut. Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului nu ar trebui sa discute cu o adunare cu statut incert.​
3.Comparatie intre Legea Educatiei Nationale in varianta Comisiei de Invatamant a Senatului si varianta angajata de guvern (III): Statutul cadrelor didactice Caracterul european si reformist al legii pentru invatamintul superior, asa cum fusese gandit de ministrul Funeriu si Mircea Miclea, a fost pur si simplu macelarit. Cel mai cinic si ticalos amenadament formulat de clanul rectorilor-senatori Andronescu-Robu si comentatorul sportiv Cristian Topescu, este cel conform caruia profesorii unversitari nu vor mai parasi universitatea pana la moarte! In amendamentul acestor personaje, acestia vor ramane titulari automat pana la 70 de ani. Dupa 70 de ani raman tot titulari, cu acordul prin vot deschis al Senatelor din care vor face parte (pentru ca sunt eterni in functii).​
4.De ce resping rectorii proiectul Legii Educatiei Nationale? Dupa 1989, cea mai rentabila afacere, inlesnita si de apetitul urias al tinerilor romani pentru diplome si de lipsa de exigenta a angajatorilor, in special a celor bugetari,  a fost “fabrica de diplome”. Universitatile s-au transformat in vanzatori de iluzii, in furnizori de diplome si titluri de tot felul, inclusiv doctorale, pentru cine are bani si suficienta influenta, ajungandu-se la o cifra de afaceri de un miliard de euro pe an. Exponenti ai lumii interlope (de la Jenica Boierica la Catalin Voicu, ambii doctori in stiinte oferite de universitati de stat), au ajuns sa aiba titluri universitare.
5.Analiza Legii Educatiei Nationale (II): Reuseste noua lege sa separe graul de neghina, valoarea de impostura in invatamantul superior? Cea mai simpla caracterizare a situatiei actuale a invatamantului universitar se face prin sintagma “fabrici de diplome”. Nu exclud existenta unor insule de excelenta, care insa nu pot ascunde marea de impostura. E suficient sa amintesc cazul universitatii Spiru Haret, care avea inmatriculati 300.000 de studenti, sau chiar mai multi si care obtineau diplome dupa examene luate in dialog cu calculatorul. Nici la examenul de licenta nu vedeau la fata vreun profesor.

TOP5

Ultimele
stiri
    Nu există niciun articol deocamdată în această categorie

FORUM

Ultimele
discutii